441 matches
-
unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
formă tehnică de comă politică, în așa zisa “Republică Universală”. Cu oricine veți vota, veți fi conduși acum exact ca o turmă mare de oi balcanice condusă de un guvern de lupi de stepă - condusă de data asta chiar în “transhumanță” spre o altă “Fermă de Animale Rare Nereproductibile” - și din aceste resturi de ARN-uri probabil că va mai rămâne din UE doar o mică turmă de Guverne de Lupi de stepă condusă din umbră de Guvernul Mondial ( prin sinagoga
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355045544.html [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
din partea celor două femei, vai de capul lui. Abia dacă reușea apoi să ducă calul de căpăstru până la poarta sa. Îmi povestea la vie bunica, cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare, ca să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
din partea celor două femei, vai de capul lui. Abia dacă reușea apoi să ducă calul de căpăstru până la poarta sa. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
rufelor./ Ce cuvinte frumoase mi-a spus/Care mi-au săgetat inima./ În final s-a îndrăgostit de el. „Un cântec de jale” (Un cântic ca di jali) are ca temă coborârea oilor de la munte la Sfântul Dumitru în procesul transhumanței și ca motiv central comuniunea om-natură. După ce au coborât toți de la stână cu oi și măgari, ultimul a rămas baciul să închidă stâna. Coborând la vale a fost cuprins de jale, regretă că părăsește muntele și se gândește că primăvara
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație, noii veniți vor fi catalogați drept coloniști și așa se
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
este o localitate foarte veche, atestată de peste o mie opt sute de ani. La un moment dat prin secolul nouăsprezece era socotită un orășel, cu vreo șase mii de locuitori, majoritatea români, mocani și bârsani ce au migrat din Transilvania, odată cu transhumanța. Adriana văzu o tăbliță bătută pe un gard din blănuri de brad, cu numele străzii trecut pe ea. - Uite, văd că aveți botezate și străzile. - Așa-i mai nou acum. Toate localitățile, indiferent cât de mici ar fi ele, trebuiesc
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
din partea celor două femei, vai de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
atunci acum să dăm sfaturi vecinilor disperați? Eram sătuli de demagogi și ocoleam politica. În schimb, abia așteptam să experimentăm pe propria piele binefacerile economice ale capitalismului, pornind bineînțeles de la premiza libertății absolute. În Transilvania eram obișnuiți cu conceptul de... transhumanță. Multiplele națiuni cu care conviețuisem nu exagerau patriotismul sub aspect geografic; se vehicula conceptul că ești ceea ce ești în suflet, nu pe adresa din buletin. Refrenul „uteciștii de azi, refegiștii de mâine” nu avea conotații de dezertare... „Am furnici pe
ŞI ZILNIC NE UITĂM LA ŞTIRI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1393233223.html [Corola-blog/BlogPost/343458_a_344787]
-
a fost construită în anul 1893. În ea am învățat și eu o ultimii ani ai școlii elementare cum se numea pe atunci. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat care au venit
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
bun gând drum bun tălpi frumoase alungind drumurile mereu cu un vers ** mă întreb mereu de ce versul tău adeseori cuprinde un singur cuvânt îndepărtezi pasărea iubirii pentru a o privi sau pentru a nu te atinge cu ochiul albastru al transhumanței bucuriei mă întreb mereu... Anne Marie Bejliu, 16 aprilie 2015 Referință Bibliografică: cruce de viață - tu - / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1429214652.html [Corola-blog/BlogPost/357726_a_359055]
-
unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
la măritiș și, își alese costumul negru din dimie[3]țesută de ea la război. Lâna pentru stofă, o luau de la oile proprii. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Moș Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
de câmpii mănoase , o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea un an mai târziu a legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un tânăr țuțuian, venit cu turma sa de oi la iernat. Acum
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
hectare de pământ ca posesie din partea statului. Singura obligație era să-l cultive. Trebuia să se dezvolte agricultura în această parte a țării, să nu mai fie ca pe timpul domniei otomane, un teren bun pentru păscut oile mocanilor veniți în transhumanță. Astăzi era sărbătoare și dorea să meargă la biserică să asculte liturghia preotului Plutașu, un preot bătrân, cu o barbă albă ca și părul ce-i răsărea pe sub potcap sau culion cum se mai numește acoperământul de pe capul preoților. Moș
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
din partea celor două femei, vai de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
lor” (Iovănescu, 1931, p. 67). Traiul danezilor încă era plin de tradiție și marcat de două evenimente, plecarea pe mare, la pescuit, unde „stau 7 - 8 luni” (Modiga, 1934, p. 265), a bărbaților și feciorilor, și revenirea, un fel de transhumanță, al cărei pericol însă nu vine de la asociatul în activitate, ci de la chiturile și furtunile marine. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Presa literară din Oltenia, de Dan Ionescu. Fragmente by http://revistaderecenzii.ro/presa-literara-din-oltenia-de-dan-ionescu-fragmente-2/ [Corola-blog/BlogPost/339272_a_340601]
-
îi adaugă diezi sentimentali cu modulații tonale între o literatură de porthart, pe o constantă a frustrărilor și a umilințelor unor întregi generații de recruți, și o proză care păstrează încă ceva din încrâncenarea culmilor Vrancei și misterul nedezlegat al transhumanței mioritice, un modus vivendi local, tradițional și cu un brand cu totul specific unei lumi învăluite în taine și legende, peste care timpul nu vrea să treacă. Prozatorul rămâne prins în chingile unei geografii sentimentale, de care nici nu încearcă
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
o fi nevoie... Unchiului i-au sclipit ochii a înțelepciune și mi-a răspuns: - Calu ahăla nu-i de oamini batrâni. Îi șî pre mare, mâncă mult, noi nu putem face atâta amar de nutreț. Era toamna, oile erau în transhumanță. Unul din cei cu care eram ortăciți se numea Dani Capră. Îi lipsea o mână din umăr, de la un accident de mină. Dani era geambaș, în special de cai, dar, când prindea vreun chilipir, toamna cumpăra oi. Le ierna cât
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie by https://republica.ro/z-asta-i-iapa-calumea-a-metale-vai-s-amar-lectia-pe-care-mi-a-administrat-o-unchiu-niculaie [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
ilustrație este o poveste, pe suprafața fiecărui desen împletindu-se mai multe idei tematice: pacea (porumbelul), credința (crucea vie), dragostea (copacul vieții și al iubirii), senzualitatea feminină (dansul), complexitatea (mandalele), aspirația la zbor (păsările), timpul (spiralele, coloana infinitului), natura (pădurea, transhumanța, florile), iluzoriul (valurile), ciclurile naturale (noapte-zi, soare-lună)... Toate desenele din carte aduc, prin simpla lor prezență, un plus de expresivitate poeziilor, pentru care atât ilustratoarea, dar și autoarea, merită un LAUDATIO pentru frumoasa simbioză! O carte frumoasă, bine scrisă, ce
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1467699268.html [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... Citește mai mult „(...) Ei se sfătuirăPe l-apus de soareCa să mi-l omoare............................... C-are oi mai multe,Mândre și cornute,Și cai învățați,Și câni
CAMELIA STOIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_stoian/canal [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]