180 matches
-
passim ; «recuantizez nimicul», p. 18; „cuant ascuns“ / „că-s cuant fără de sine“, pp. 23 / 24; «un cuant ce-a năpârlit», p. 26), emergență (p. 34), eter (pp. 10, 25 et passim), [extra]galactic (p. 55), foton (pp. 25, 34: «fotonii transhumanți»; et passim), fractal («de teorii fractalii», p. 25; vocabula / adjectivul fractal desemnează „ceea ce ține de o structură fractală - clasă de obiecte matematice, fizice, biologice, galactice etc., care nu poate fi studiată cu metodele clasice“; „în 1967, termenul a fost creat
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Laurian Botoșani Direct Line Cruises Cunoștințe Înapoi Sunt poet dar mă tratez degeaba sunați pompierii focul meu are doar miez undeva la malul mării Degeaba sunați pompierii marea este în vacanță și-au ieșit pe cer oierii cu stele în transhumanta Marea este în vacanță focul fiind al meu crez am flăcările-n balanța sunt poet dar mă tratez Poa`să vină și pompierii să-mi stingă focu-nvierii Costel Zăgan, Cezeisme ÎI Referință Bibliografica: LIRICA PREVENTIVĂ / Costel Zăgan : Confluente Literare, ISSN
LIRICĂ PREVENTIVĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363109_a_364438]
-
repede o cohorta de Diane-Lune și Hecate, de au umplut tot pământul ce ele, și aici a rămas toate nebunele asta, așa de mult le-au plăcut la noi pe meleagurile astea mioritice și pline de ciobani care umblau în transhumanta cu oile pe cer că n-au mai vrut să plece nebunele asta de Hecate ... au zis Ielele că nu ne mai întoarcem în exil Acasă la Mama noastră, adică după fatza nevăzuta a Lunii la Minunată doamna a lunii
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMC SI ALTI MORTI ELECTRICI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351497_a_352826]
-
cu ochii după berze soacra cea mare 4. doar noaptea în iaz carul mare plin de pești - pescari nicăieri 5. pui de porumbel pe crucea răsturnata - însetat și el Maria Doina Leonte 6. munte cu miori - ciobănii pe coclauri în transhumanta Sorin Micuțiu 7. Răcoare în zori - printre mărăcini uscați trece o șoaptă 8. Sfârșit de vară - greierele ostenit a tras oblonul 9. Săraci pe drumuri - poate că i-au dat banii afar' din casă Ioan Marinescu-Puiu 10. cărți de vizită
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor întâlni Mândru vânător pe langă Obor , Mustăcioara lui până corbului Pușcă de la brâu (marca nu i-o știu) Să-i spună curat că s-a înșelat , Iepure nu sare din mandre mioare Nici fazanii buni
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
expoziții personale. Sunt membră a Uniunii Naționale a Artiștilor Plastici din Spania. Prezentă la două Festivaluri internaționale de pictură și poezie, cu artiști din 23 de țări. Picturile mi-au fost publicate în două cataloage de artă, la Festivalul „Palabra Transhumante”, tabloul meu a fost ales pe invitația Festivalului. Prezentă la cel de-al V-lea Congres global de „Metapoezia”, Conferința „Nichita Stanescu: El mago del lenguaje en la Metapoezia”; publicate în cartea Congresului alături de Profesor Doctor Guillermo Carnero Arbat. Sunt
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
Mehedinți reflectate în Toponime, realizat în urma unor repetate campanii de cercetare în teren, dar și a parcurgerii bibliografiei de specialitate. Despre aspecte ale civilizației tradiționale, meșteșuguri, confecționarea unor unelte, circulația de artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe ciobănești împuiate laCloșani (Mehedinți) în anul 1927, Claudia Bălaș, Ceramică populară din județul Olt. Imagine și document, Ioana Gabriele Duicu, Tehnici de prelucrarea fierului, Cornel Boteanu, Meșteșugul Țesutului. Tradiție și continuitate în Plaiul Cloșani(zona Baia de Arama), Gabriela
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Cât privește neamul ei, descendența scandinavă coroborată cu cea neaoș-românească, au alcătuit un melanj, pe cât de interesant, pe atât de original, în urmași, printre care se numără și Melania Cuc. Archiud! Spațiu mioritic în care au poposit strămoșii ei păstori transhumanți cu sute de ani în urmă, din nordul Scandinaviei și s-au naturalizat aici, reușind, în cele din urmă să iubească acest meleag și să-l considere spațiul numit Acasă și biserica din suflet. Cartea cu coperți de sticlă tratează
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
la Eminescu, De demult, copil fiind, la el visam- Din glasul cărții sale, să citescu Autentic de poveste și auriu în amalgam. De atunci nu s-a schimbat nimic, Atâta doar că filele se înmulțesc, Și dorul pentru El e transhumant, nu zace, Ci se strămută, ca un credo pământesc. Din sensul Lui, lăsat de-un Eminovici Drept moștenirea noastră vasculară, Străbate seva cea de gânduri-nișe Și de feerică iubire pentru țară. Azi, Eminescu nu putea să moară... În cuibul cel
NU, EMINESCU NU PUTEA SĂ MOARĂ... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379687_a_381016]
-
provinciei romane, pe "vioii și temuții" carpi (Iorga), care s-au instalat îndată aici după părăsirea oficială a provinciei. Un cercetător german se întreba "ce s-a făcut cu păstorii care nu sunt amintiți nici de Eutropiu". Iorga răspunde: "Acești transhumanți (păstorii) nu puteau trece la ordin pe o nouă hartă, adică în Dacia din sudul Dunării. Iernarea ciobanilor mocani în Țara Românească este cea mai bună dovadă de permanență. Cum s-ar fi putut stabili oare, în cazul unei veniri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-a format la sudul Dunării, contactele între unguri și români au început în secolele XII-XIII, toponimele românești nu sunt mai vechi de secolul al XIII-lea, înainte nu existau români sedentari, ei "s-au infiltrat" ca păstori nomazi și transhumanți în nordul Dunării. Nu doar istoricii unguri au negat continuitatea românilor. Istoricul bulgar P. Mutafciev, în Bulgarii și românii în istoria țărilor danubiene, Sofia, 1929, susținea că după abandonarea Daciei și ocuparea ei efectivă de către barbari, în nordul Dunării nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-ar fi putut naște mai multe dialecte romane, dacă nu s-ar fi împotrivit la aceasta o intercirculație deosebit de activă, în interiorul regiunii, prin tot ceea ce răspândește în sensul unității, în părțile Pindului, ca și în acelea ale Carpaților, păstorul transhumant, care amestecă și armonizează graiul.39 În sudul Dunării, se menține deosebirea între limba orașelor din apusul regiunii (coasta dalmată) și limba muntelui, a sălașelor de păstori, în timp ce limba agricultorilor dispare în Balcani. Dimpotrivă, limba aceasta se păstrează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dintre Dunăre și Haemus-împăratul Alexie Comnenul cerea, în 1091, generalului Nicephor Melissenos să adune, împotriva pecenegilor, o oaste nouă în care erau și "cei ce duc viață nomadă, numiți în limba populară vlahi" (Anna Comnena). Acești nomazi erau păstori vlahi transhumanți, care locuiau în părțile centrale ale Munților Haemus și în Rodopi. Vlahii din Haemus aveau un rol însemnat, ei îi călăuzeau pe potecile munților pe cumani, deducem că locuiau în partea de est, în fața Dobrogei. În același timp, un fruntaș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sângelui Într-o societate tribală justifică solidaritatea socială, drepturile asupra proprietății, structura politică, ordinea ceremoniilor religioase. Supraviețuiri ale vieții tribale se Întâlnesc și la greci; le găsim În Creta, În Peninsula Mani (Alexakis, 1980) din sudul Peloponezului sau printre saracatsanii transhumanți crescători de oi (numiți karakaciani În Bulgaria). Supraviețuiri ale unei vieți tribale există și la aromânii transhumanți, care Își spun armâni și pe care grecii Îi numesc vlasi, sârbii țințari. Este probabil că și În structura Țării Vrancei, așa cum era
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale vieții tribale se Întâlnesc și la greci; le găsim În Creta, În Peninsula Mani (Alexakis, 1980) din sudul Peloponezului sau printre saracatsanii transhumanți crescători de oi (numiți karakaciani În Bulgaria). Supraviețuiri ale unei vieți tribale există și la aromânii transhumanți, care Își spun armâni și pe care grecii Îi numesc vlasi, sârbii țințari. Este probabil că și În structura Țării Vrancei, așa cum era Încă În secolul al XIX-lea, se mențin elemente suprasătești ce pot fi legate cu o veche
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Clivetti, Gheorghe, România și crizele internaționale. 1853-1913, Editura Fundației AXIS, Iași, 1997. Conea, Ion, Spațiul geografic românesc. Geografie și istorie românească, Societatea Națională de Editură și Arte Grafice "Dacia Traiană", București, 1944. Constantinescu-Mircești, C., Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1997. Colescu, Leonida, Analiza rezultatelor recensământului general al populației României
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, p. 233. 89 Victor Slăvescu, Corespondența lui Ion Ionescu de la Brad către Ion Ghica (1846-1874), București, 1943, p. 71. 90 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 223. 91 C. Constantinescu-Mircești, Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976, pp. 122-124. 92 Apud Roman Sorescu, Monastirile Dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C. Ionescu, București, 1914, p. 20. 93 Ibidem. 94 ***, Istoria Românilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Moravii Răpind bătaia Iată-i alunecă!... Ei poartă femeile, dalbe ca ziorile Cele de vară... Fugi, trecătorule! pleacă-ți cătările A nu le stînge Flacăra ochilor! Căci Înfruntările Se spală cu sînge!”... ca și acela din des citatul poem al transhumantei, San-Marina, cu ritmuri iuți și culori aspre. În Macedonele, erosul Întîlnește des În calea lui moartea În niște alegorii lirice ce amintesc de Miorița. Întors la Vardar, păstorul nu află pe Cilia lui și, chestionînd oițele, află că pe Cilia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scânduri, draniță sau petrol. Secole de-a rândul, pe această vale au tranzitat mărfuri și călători de la nord spre sud, până la Dunăre, la Galați. S-au constituit centre de schimburi și fluxuri ale produselor, locuri de popas ale păstorilor transhumanți și ale negustorilor, s-au pus în valoare resursele locale, contribuind efectiv la prosperitatea economică a localităților. Dar în timpul repetatelor conflicte cu tătarii și cu turcii, în deplasările de pe valea Berheciului, populația autohtonă a avut de suferit, drumul în timpul ploios
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vlaho bulgar. Apărută în sudul Bulgariei, slavona a reușit să se impună în ariile romanice datorită sprijinului de care beneficia din partea autorităților politice și religioase. Procesul s-a soldat cu slavizarea treptată a comunităților noastre sud dunărene. Doar nucleele marginale, transhumante, aflate în contact cu elena, au rezistat, pentru că nu a existat o simbioză cu grecii bizantini. În schimb, la nord de Dunăre, înrâurirea slavă nu a mai fost atât de puternică deoarece organizarea ecleziastică a fost tardivă și a succedat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Gheorghiu - Dej. În secolul al XIX-lea, localitatea era împărțită în Oneștii Noi și Oneștii Vechi (1873), fiind unificată din nou, în 1876. Secole de-a rândul a fost loc de popas și trecere, în special pentru negustori și păstori transhumanți, în drum spre Moldova și Dobrogea. În 1458 era proprietatea mănăstirii Bistrița, iar din 1774 a familiei Aslan, al cărei descendent mai cunoscut a fost Alecu Aslan, alături de Nicu Alcaz. Din 1956 a fost inclusă în organizarea administrativă a orașului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ci este ecoul unei colaborări lente de-o parte reflexe ale vieții sufletești, de altă parte un complex de împrejurări din viața ciobănească Miorița a luat naștere în împrejurări tipice de viață păstorească ca se reazemă pe un fond de transhumantă. Densusianu explică transhumanța prin mișcarea după anotimpuri a turmelor într-o zonă geografică precisă. În capitolul Miorița, Densusianu construiește una din temeliile interpretării moderne riguroasă a Mioriței. El rămâne și autorul primului corpus al temei, 38 publicând în apendice la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Strabon, până la documente din colecția Hurmuzachi ) cu scopul mărturisit de a atesta realitatea istorică certă a conflictelor pastorale eventual sângeroase, precum și statutul social sui generis al păstorului" Întreaga argumentație a învățatului nostru pune accent, pe demonstrarea caracterului de document de transhumantă. Face unele ipoteze în studiu, cum ar fi aceea despre caracterul eminamente păstoresc al civilizației românești și valoarea transhumanței sau ideea capodoperei" concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
basm/poveste română". În mijlocul unei petreceri pastorale, o fată, Irina, lansează o provocare unui tânăr păstor, Ionel, îndrăgostit de ea și care joacă în aceeași horă în acompaniamentul lăutarilor. Fata îi solicită ca probă a angajamentului său afectiv întreruperea itinerariului transhumant și renunțarea la turma sa. Refugiat pe o culme unde adoarme, tânărul se confruntă în spațiul oniric cu fantasmele sale erotice întruchipate de zânele-iele, care încearcă să-l seducă pentru a le urma în palatul unde locuiesc, glasul seducției fiind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în legătură exclusiv cu corpul animalelor (ceafă, ciuf, grumaz, gușă, rânză) sau sunt termeni referitori la obiecte de îmbrăcăminte (brâu, căciulă, sarică); alte cuvinte sunt proprii oierului sau locuinței primitive de munte, implicând, inițial, mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]