556 matches
-
să-și aleagă, mai vrând, mai nevrând, domiciliul în urbea de pe Timiș. Fața îi era măslinie, cu o aluniță mare pe obrazul drept, iar părul îi strălucea negru, adus puțin pe o parte. Vorbea cam peltic, sau cepeleag, cum spun transilvănenii, dar nu părea afectat de această meteahnă, care pe unii îi face să devină reținuți în a se adresa publicului mai larg. Negăsind în Lugoj niciun serviciu adecvat pregătirii sale, firește, își petrecea timpul scriind, deși mă îndoiesc că ar
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1448271011.html [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
numai un har ceresc cerut in mod insistent de credincioși aducând foloase Bisericii care nu mai necesita aportul la culturalizarea maselor. Tipic pentru un „credincios militant” era și mai este și azi comentariul „ce frumos a cântat popa” spre deosebire de credinciosul transilvănean care la ieșirea din biserică comentează ce a spus nu ce a cântat popa ducând acasă un nou bagaj de cunoștințe pe care le aplică în viața de toate zilele. Unde este oare cultura sau culturalizarea? Din păcate Dumnezeu nu
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1464516883.html [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora...». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456480746.html [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
încerca să iasă de sub tutela Constantinopolului și Moscovei, și să revină la Roma. VII. Roma îi ajută pe români, ajunși în robie la dușmanii lor naturali, grecii și slavii. De la ocuparea Constantinopolului 1204, la Conciliul de la Florența 1439, la Unirea transilvănenilor 1700, la crearea Principatului moldo-valah 1859, a Vechiului Regat 1881, a României Mari 1920, la Revoluție 1989, la vizita Papei Ioan Paul ÎI la București 1999, la integrarea în UE 2007, occidentalii întind mai tot timpul o mână de ajutor
TRAIAN BĂSESCU LA ROMA 2013 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_traian_basescu_viorel_roman_1361218555.html [Corola-blog/BlogPost/351802_a_353131]
-
din Rășinarii Sibiului. Fratele său, Eugen Brote, (1850-1912) este cel ce publică la 13 mai 1892 în tipografia sa, preluată de la Institutul Tipografic din Sibiu, str, Măcelarilor. nr. 21, Memorandului privind situația românilor din Transilvania, unul din conducătorii delegației românilor transilvăneni care dusese acest Memorand în 28 mai 1892, Împăratului de la Viena. Mult mai târziu Atanasie Marian Marienescu își va descrie din Jurnalul său creațiile literare, care se află păstrate în manuscris, în posesia familiei Petrișor din Sibiu. Anul acesta, la
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
poezie, fie traduceri, lucrări filosofice sau aforisme, trădează comuniunea de gândire și simțire a celor doi îndrăgostiți, care se știau consacrați pentru eternitate. De asemenea, Elena Daniello se referă la aspecte ale vieții social-politice de interes major atunci când evocă suferința transilvănenilor în perioada care a urmat Diktatului de la Viena, statutul universitarilor clujeni aflați cu familiile lor în refugiu la Sibiu, preocupați să-și continue viața și profesia în acele condiții vitrege, dar nu lipsite de un anume pitoresc al întâlnirii cu
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
Toate Articolele Autorului Uniunea Europeană este o creație occidentală, de aceea ortodocșii greci, bulgari și nu în ultimul rând moldo-valahi, urmașii Imperiului Român de Răsărit, a celui Otoman și a celei de a treia Romă, Moscova, au mari dificultăți de adaptare. Transilvănenii, bănățenii, ungurii, croații, sloveni, etc. înțeleg rațiunea Sfanțului Imperiu Român de Națiune Germană pentru că au făcut parte din el. Nu numai greco-ortodocsii în est, ci și anglicanii în vest accepta cu greu o Europa Unită, care se vrea altceva decât
ROMÂNIA ŞI MOLDOVA ÎN EUROPA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_roman_1404800454.html [Corola-blog/BlogPost/349186_a_350515]
-
celor care scriu, Prinși de efuziunea culturală Și prin Cenaclu și Revistă spun, Credința lor etern-spirituală! Suntem munteni la limita de sud, Chiar dacă avem blazonul de olteni, Dar scrisul nostru e ca și-n „Moldove” Sau ca-n Banat și transilvăneni. V-am admirat pe fiecare-n parte, De lângă Cozia, de la distanță Dar, astăzi, iată că am șansa Să vă admir pe viu! (ce circumstanță!) Mă onorați din plin! (peste măsură) Cu „adopția” în Liga Voastră, Și o să vă am modele
URARE SCRIITORILOR SLĂTINENI, POEZIE DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401989758.html [Corola-blog/BlogPost/360953_a_362282]
-
un mediu academic dinafara granițelor despre personalitatea poetului de ,,pe culme”(Perpessicius) al literaturii române, cel care a trasat cu pașii și scrisul său genial harta României Mari. Mai mult, a fost percepută ca un act patriotic săvârșit de un transilvănean cu o înaltă conștiință națională, erudiție și o vie admirație pentru poetul care a iubit ca nimeni altul istoria plină de glorii a neamului, frumusețile gliei strămoșești, model de demnitate națională identificat cu sufletul poporului însuși. Ea stă la începuturile
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
material cu multiple conotații, sub semnătura domnului Valeriu D. Popovici-Ursu, al cărui titlu vorbește de la sine și vă pune pe jăratic: „EMINESCU - UN MARE PATRIOT. Luarea sa de poziție fermă contra măsurilor ungurilor de deznaționalizare și maghiarizare forțată a românilor transilvăneni după anul 1867”.... Deci, este mult de citit. Mult și bun! Într-o lună, vă puteți organiza timpul personal astfel încât să parcurgeți toate paginile. Nu veți regreta. Revista o descoperiți accesând adresa pe care v-o ofer aici: Regatul cuvântului
BELETRISTICĂ, LA ZI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403414617.html [Corola-blog/BlogPost/343078_a_344407]
-
proprietăți nu mai sunt delimitate fizic. În Mehedinț, Teleorman sau Vrancea țăranul muncește din greu parcela sa de câteva hectare. Mai face și prostia să „ardă” pământul îngrășând-ul cu gunoi proaspăt de grajd. Ori se știe că, potrivit procedurii transilvănenilor, gunoiul trebuie macerat, pe platforme de beton, prin vânturare zilnică. Abia devenit „mraniță” poate fi răspândit pe tarla. Unii primari au luat inițiativa de „construire” a unor platforme betonate pentru adunarea gunoiului. O măsură salutară dar absolut ineficientă. Cine aduce
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora ... ». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_curriculum_v_stelian_gombos_1382339323.html [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
au aplecat asupra acestui subiect - Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, George Călinescu, Augustin Z.N. Pop, Dimitrie Vatamaniuc și foarte mulți alții - emițând variate ipoteze precum că neamul (sau măcar numele Eminescu) s-ar trage de la turci, bulgari, ruși, polonezi, albanezi, transilvăneni, maramureșeni, suedezi, chiar și de la papucii iminei. Cea mai recentă lucrare este cartea din 1989 a lui Ion Roșu - Legendă și adevăr în biografia lui M. Eminescu. Originile - care analizează amplu și foarte critic toate aceste variante, concluzionând că neamul
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Un banc matematic: „Printr-un punct în plan se pot duce două paralele la o dreaptă dată și o infinitate de drepte neconcurente.” Nu pretind paternitatea acestui banc. El a fost concomitent spus de doi matematicieni respectiv Janos Bolyai un transilvănean din Tg. Mureș și Nikolai Ivanovici Lobacevski din Kazan, Rusia pe la sfârșitul secolului 18. Deși constatare științifică dovedită, recunoscută de o mică parte din matematicieni, majoritatea lor îl consideră banc deoarece și un elev de-a patra învață de mai
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1434727264.html [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
de la București, numele său fiind legat de o reformă de răsunet pentru acele vremuri și anume „Secularizarea averilor mănăstirești”. Conducerea societății „Transilvania”, al cărei președinte a fost în perioada 1867 - 1874, a reprezentat o gură de aer pentru tineretul român transilvănean al cărui acces la învățământ era limitat prin prisma politicii Imperiului Austriac. Pe lângă activitățile de natură juridică și politică, Alexandru Papiu Ilarian a contribuit cu o serie de publicații însemnate la cultura românească, dintre care, una dintre cele mai importante
OMAGIU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414043488.html [Corola-blog/BlogPost/384135_a_385464]
-
preoți, apoi, a susținut predica "Pilda lucrătorilor celor răi" care a fost ascultată cu mare interes de mulțimea de enoriași și pelerini. Mănăstirea Prislov în decursul existeței sale de peste șase veacuri a îndeplinit un rol cultural semnificativ în viața românilor transilvăneni. La această mănăstire a slujit marele duhovnic, și teolog ortodox al secolului XX - părintele ieromonah Arsenie Boca icoană a spiritualității românești. Părintele Arsenie Boca a fost renumit, printre altele și pentru darul profeției. El prezicea viitorul României, a conducătorilor ei
ZIDEŞTE BISERICA de IONEL CADAR în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Zideste_biserica_ionel_cadar_1351581127.html [Corola-blog/BlogPost/358079_a_359408]
-
mereu sub vremuri: moldo-valahi nu au intrat în calculele de putere recunoscute drept componente posibile, ci ale acelora de formule marginale subordonate la centre de polarizare, de aceea cultura Ploconierii și Plângerilor la Poarta revine constant în atenție. (p.127) Transilvănenii uniți cu Roma au o altă cultură, chiar dacă refuza să fie despărțiți de frații lor ortodocși, care încă cred că sunt un model și îi trag de un secol în jos pe toți romanii. Eseurile paradoxale din Breviar ne reamintesc
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_1364443467.html [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
un cult pentru Andrei Șaguna. Pe vremuri, în multe case țărănești din Ardeal, chipul lui Șaguna era pus lângă icoane. Era considerat un adevărat sfânt, ca unul care a contribuit la renașterea vieții naționale, politice, culturale și spirituale a românilor transilvăneni. Iar promisiunile, argumentele invocate, demersurile și reușita ori succesul ÎPS Dr. Părinte Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, au urmărit întotdeauna, cu sârguință cursul vieții Mitropolitului Șaguna - o viață de sfințenie de la „Andrei cel mare la Andrei cel Sfânt”, care deopotrivă a
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mitropolitul_andrei_saguna_.html [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
categorie ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou, secui cu țară proprie ... ”, “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este prezentat ca un panaceu universal. Un fals public cu acte în regulă ... Ca să
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
Centru. *** 1) Roma este punctul de plecare și aspirația tuturor românilor. Acuma ei sunt la LIMES între Centru și Barbari, numai formal în UE, pentru că Bucureștiul e încă în lanțurle grele ale duhovniciei și soborniciei ortodoxiei moscovite și constantinopolitane. 2) Transilvănenii au luat contact cu occidentul prin catolicismul maghiaro-german și au suferit secole de a rândul până când Roma le-a întins în anul 1700 o mână de ajutor, așa au ajuns ei la descoperirea originii romane și au articulat programul național
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_viorel_roman_1373637745.html [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
care se bat cap în cap. Cu toate astea există un interes național autentic, chiar dacă-i mai greu de descifrat. Numai cei cu o unitate a limbii, scrisului și religiei - China, Israel, Vatican - au unul cât se poate de clar. Transilvănenii se orientează spre Roma, moldo-valahii spre a doua și a treia Romă, Constantinopol/Moscova. Bucureștiul se vrea a patra Romă. Aceste orientări duc la interese naționale diferit cu toate că din toate timpurile și la toate neamurile interesul național cere unitate și
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_viorel_roman_1373637745.html [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
care omul, ce șchiopăta de fapt de vreo câțiva ani, era dispus să se limiteze, dar nu era destul ca să închidă gura neamurilor. La somația jandarmului de a returna banii, presupusul accidentat a luat-o pur și simplu la goană. „Transilvănenii ăștia sunt oameni răi”, a concluzionat jandarmul - de loc din Dobrogea -, nevrând să accepte ca răsplată pentru intervenția sa decât un „mic pachet de țigări” (sic!). Un episod cu siguranță mai palpitant decât dineul la PEN-clubul român. Dar care nu
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
și Chestiunea Orientală în www.viorel-roman.ro) Moldovalahii sunt parte a Chestiunii Orientale. Așa că atunci când occidentalii sunt puternici ei se occidentalizează. Când periodic însă revin rușii toată bruma lor de civilizație este trecută prin foc și sabie, că 1944. Cum transilvănenii sunt uniți cu Roma din 1700 și moldo-valahii se închină spre Constantinopol și Moscova de la Marea Schisma din 1054, este ușor de prevăzut cine câștigă sau pierde la schimbarea orientării. Asta în afară de faptul că latinii, occidentalii îi simpatizează pe toți
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_revenirea_rusilor_si_mo_viorel_roman_1357895454.html [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
instituții politice și administrative (țări, cnezate, voievodate, autonomii românești), la structuri sociale (cnezi, voievozi, nobili, armaliști, țărani liberi, iobagi, jeleri), schițându-se și dinamismul politico-cultural din Secolul Luminilor și influența acestuia asupra monahismului. Capitolul II abordează organizarea ecclesială a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, capitolul III vorbește despre Trăsături și caracteristici ale monahismului din transilvania și Maramureș până la începutul sec. al XIX-lea, capitolul IV prezintă amănunțit schiturile și mănăstirile până la începutul sec. al XIX-lea, iar
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_arhim_dr_macarie_stelian_gombos_1334913310.html [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
a fost cazul lui Tănase Todoran. Tot în acest capitol este prezentat dinamismul politic-cultural din secolul luminilor și influența acestuia asupra monahismului transilvan. Cu cel de-al doilea capitol autorul face o incursiune de prezentare a organizării bisericești a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, din care desprindem rolul exarhatului în dezvoltarea vieții bisericești, precum și rolul îndeplinit de Episcopia Vadului în acest sens și cel al Țării Românești. De asemenea, este prezentată amănunțit viața bisericească și evoluția acesteia
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_arhim_dr_macarie_stelian_gombos_1334913310.html [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]