116 matches
-
politico.com în urma unei înregistrări audio făcute de către unul dintre invitați. Fostul președinte i-a spus lui McCain că Obama ar trebui să fie mai determinat în ceea ce privește Siria și să evite interpretarea sondajelor de opinie despre intervențiile SUA în crizele transoceanice. "Unii oameni spun, 'Okay', vedeți ce haos e acolo? Nu va băgați!' Cred că ăsta e o mare greșeală. Sunt de acord cu tine în privința asta", i-a spus Clinton lui McCain. Nimeni nu cere SUA să trimită soldați în
Clinton: Obama poate pica de fraier, ca mine în Kosovo și Serbia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56047_a_57372]
-
sălbătici cu desăvârșire dacă n-ai cultiva măcar acasă, vițul solitar aș zice al cafelei, pe carele știu că îl consumi la căldurica conjugalității. Aci, în paranteză, lipsa de cafea stăruie, și nu este ca la voi, abundența de cutii transoceanice. Noi, însă, cei împătimiți, continuăm a „mitocosi?” prin infame localuri, filtruri mai mult sau mai puțin dubioase. Ei, unde sunt frumoasele zile de la Aranjuez, când te devastam hebdomadar, de câte una ceașcă enormisimă din nobila băutură? Acuma, sunt redus la
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
inițiat de Parlament, un dulgher-ceasornicar englez, John Harrison, pune la punct primul cronometru pentru marină, ce cântărește 32,5 kilograme. Această invenție de o importanță majoră, cerută de puterea politică, îmbunătățește considerabil localizarea navelor, făcând astfel posibilă scurtarea duratei călătoriilor transoceanice. Astfel, cronometrul permite Marii Britanii stăpânirea largului și facilitează o exploatare sistematică a restului lumii. în 1757, trupele Companiei Engleze a Indiilor Orientale preiau controlul Bengalului și impun meșteșugarilor din zonă prețuri atât de mici pentru bumbacul lor, încât foametea seceră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
America, să se ducă-n America, nu pleacă toți în America și acolo se fac oameni ? Ce, el cu acest geamantan de bani nu s-ar face om? și se văzu cu nevasta și cu cei trei copii pe un transoceanic, alunecând pe ape, spre țara fericirii. Toți erau îmbrăcați în alb, nevasta lui, țăranca lui de acolo din sat, într-o rochie de crep-saten, foșnind ușor în bătaia vântului, cu decolteurile largi ca demoazelele din lumea mare, și copiii-ăștia
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
din nou!) pentru vina de a fi „cârtit” la adresa-scut a „valorilor” imuabile de inspirație comunistă, uitându-ne, în nevinovăția apăsătoare a juneților noastre, fie și auditiv (trăgând cu ureche-că doar această posibilitate o-aveam) la „putreziciunea” valorilor burgheze oocidentale, transoceanice. Până și refrenul melodiei devenită șlagăr „Bongola, bongo cea-cea-cea” - pe care într-un moment de exaltare tinerească, poate beatitudine teribilistă, îndrăznisem să-l murmurăm ceva mai tare câțiva adolescenți și tineri, părea regimului amenințător și cosmopolit, de o „decadență intratabilă
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
America, să se ducă-n America, nu pleacă toți în America și acolo se fac oameni ? Ce, el cu acest geamantan de bani nu s-ar face om? și se văzu cu nevasta și cu cei trei copii pe un transoceanic, alunecând pe ape, spre țara fericirii. Toți erau îmbrăcați în alb, nevasta lui, țăranca lui de acolo din sat, într-o rochie de crep-saten, foșnind ușor în bătaia vântului, cu decolteurile largi ca demoazelele din lumea mare, și copiii-ăștia
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
-o spre lectură Octavian Curpaș, desprind căteva trăsături ce par a ni-l fixa convingător (și) ca prozator: propensiunea pentru tema odiseică (i-am spus neo-exodică) și ca atare, atitudinea misionaristă religioasă, foarte activă azi în diasporele românești, mai ales transoceanice. Stilul alert reporting, evocator prin personaje din cunoașterea directă, sau re-povestitoare și redistribuite de autor după afinitățile proprii, empatice, simpatice și avide de „vraja povestirii”: Care este deci, „grupul țintă” al unui astfel de roman? Evident, cel al milioanelor de
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
America, să se ducă-n America, nu pleacă toți în America și acolo se fac oameni ? Ce, el cu acest geamantan de bani nu s-ar face om? și se văzu cu nevasta și cu cei trei copii pe un transoceanic, alunecând pe ape, spre țara fericirii. Toți erau îmbrăcați în alb, nevasta lui, țăranca lui de acolo din sat, într-o rochie de crep-saten, foșnind ușor în bătaia vântului, cu decolteurile largi ca demoazelele din lumea mare, și copiii-ăștia
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
naștere, alta apărută mai târziu și alta generată de TAROM. A310 este un soi de struțo-cămilă pentru zborurile lungi. Da, poate zbura 8000 de km, dar pasagerii stau cam cu genunchii la gură și nu se poate compara cu un transoceanic adevărat. Acest Airbus este unul dintre cele mai mici transoceanice. Este o soluție, mai degrabă, de compromis, un soi de lung-curier al săracului. Fără echipamente multimedia la bord, cu spațiu mic pentru pasageri, un zbor până la Beijing, fie el și
sfârșitul e aici? Lacrimile unei stewardese () [Corola-blog/BlogPost/339066_a_340395]
-
firește, de tradiționalul bicameralism.) Nu și, culmea!, pesediștii. Care (de ce oare? de ce oare?) ar fi fost, ei, primii, care să se fi gîndit la radicala soluție. Ia uite! Dar asta-i altă chestiune. Că și prin proaspătul lui gest, cel transoceanic, lui Băsescu nu-i scapă marota populistă (din care-și trage, ce-i drept, sevă mănoasă), nici o noutate. Păi, la o populație de doar 22 de milioane de suflete, un parlament de peste 400 de aleși e nu știu cum... nu? Cu atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hărăzită democrației prin generoasele ei date istorice. Trecută, și ea, alături de suratele estice, la fel de condamnate, prin proba purgatoriului moscovit, încercînd acum, dramatic, să se redreseze, să-și regăsească fibra profundă. Alterată, de data asta, nu de la distanța miilor de kilometri transoceanici, dimpotrivă, de blestemata vecinătate a stepei kalmuce, prin invazia tancurilor. În trena cărora, lepădăturile autohtone, disponibile, au decimat, înainte de toate, în cel mai pur stil stalinist, elitele, cele atît de incomode la impunerea odiosului proiect leninist. României, iată, îi trebuie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și economice se cristalizează la scară mai largă a interacțiunilor regionale și globale.<footnote Ț. Friedman, The Lexus and The Olive Tree, Anchor Book, New York, 2000, p. 324. footnote> În epoca internetului, a telefoanelor mobile, a televiziunii și a zborurilor transoceanice, imaginea pe care ne-am format-o despre granițele geografice și socio politice este total diferită de cea a strămoșilor noștri. În Antichitate, grecii au împărțit pământul în trei continente: Europa, Asia și Libia. În Evul Mediu se credea că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
continuă Încă a ridica semne de Întrebare și a-i surprinde pe cercetători s-a consumat, așadar, În spațiul dintre Atlantic și Pacific, rezultînd, În final, Lumea Nouă, aceea care azi este acceptată ca un posibil model universal. Scrutînd experimentul transoceanic, N. Iorga considera, În 1921, America drept „conștiința lumii Întregi”, conchizînd că „pe rînd, În istoria lumii, deosebite neamuri au cuprins În ele conștiința lumii despre drepturile și datoriile fiecărei țări și fiecărui neam. Nu totdeauna au fost națiile cele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de ieri și America tuturora, care e America de acum, pînă la America socotită că nu mai trebuie să fie a tuturor, prin urmare America viitorului, sînt foarte mari deosebiri”. Asemenea precizări sînt necesare cuiva interesat de evoluția comunității românești transoceanice, a cărei istorie nu poate fi reconstituită fără a se avea În vedere realitățile americane și românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și din veacul XX. Încă din 1930, același N. Iorga, revenit la București după o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
the United States at this time came as a result of political duress. Many were intellectuals, administrators, and politicians involved in various interwar government. Members of the clergy were among them as well”. Un alt motiv al „exploziei” emigrației românești transoceanice ar fi fost, afirmă Samuel Beck, the family reunification period, explicînd că „the third major exodus has occured since 1965 and the emergence of Romania as a developing socialist country. Here the criteria for immigration are ambiguous and are a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe locul cinci printre țările est-europene” ca număr de emigranți, cu „un procentaj scăzut, de numai 6,9% din imigrarea totală În SUA originară din zonă”. Chiar și așa stînd lucrurile, „imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881”. Un alt istoric al comunității românilor americani scria că „anii ce au urmat celui de al Doilea Război Mondial și care s-au continuat pînă spre mijlocul anilor șaizeci reprezintă a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
coercitive și presiune morală, atît timp cît un român american declară că „fac parte dintr-un popor care dorește să emigreze și acum, cînd comunismul a fost alungat din România, dar nu au fost alungați comuniștii”. Între timp, furia emigrației transoceanice s-a mai calmat, Însă dorința de a se stabili În America o nutresc Încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află Încă departe de a se fi Încheiat, este riscant să Încercăm a formula unele opinii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
263 În perioada 1964-68, ultimele două momente de destindere bilaterală și negocieri directe româno-americane), din anul 1976 imigrarea provenită din România a trecut de cifra anuală de 2.000 de persoane. Imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881, ceea ce Înseamnă că unul din patru imigranți români din toate timpurile s-a stabilit În Statele Unite după al Doilea Război Mondial”. Cifrelor reținute li se adaugă altele, rezultate În urma legislației speciale adoptate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau așa s-a presupus, ajungîndu-se, inevitabil, la un exod ce amenința să provoace un dezechilibru cu efecte greu de Întrevăzut. Este prea devreme pentru a Încerca să lansăm posibile judecăți de valoare, plecînd de la consecințe prezumtive, dar emigrația română transoceanică va avea inevitabile urmări defavorabile pentru România, chiar dacă numărul românilor americani va crește sau deja a crescut. Astăzi, probabil, s-a ajuns la o reechilibrare a unui proces care părea la un moment dat greu controlabil. Ceea ce a surprins și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
urmă de privilegiu, de «șefieș”. Lenin exprimă o viziune a perfectei raționalități tehnice a producției moderne. O dată stăpânite „operațiunile simple” corespunzătoare fiecărei ramuri din cadrul diviziunii muncii, practic nu mai rămâne nimic de discutat. Revoluția aruncă burghezia de pe puntea acestui „vas transoceanic”, instalează la cârmă partidul de avangardă și stabilește o nouă direcție, Însă sarcinile numeroșilor membri ai echipajului rămân neschimbate. Concepția lui Lenin cu privire la această structură tehnică, trebuie să remarcăm, este pe deplin statică. Formele de producție fie sunt fixe, fie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
diversității infinite, de acela al precarității omului și a civilizațiilor, a „tărâmurilor”. În două rânduri e descrisă insula Helgolanda, iar fotografia plină de cețuri nordice rămâne în memorie pentru totdeauna. Textul își extrage poeticitatea din banalitate, din prozaism, din exactitate: transoceanicul, ,,Blücher”-ul, are atâtea și atâtea cabine, motoare, e de două ori mai lung decât cea mai înaltă clădire din lume, are telegraf la bord, lumină electrică, dușuri și restaurante: așa începe poematicul modern al lumii fabricate, al Nautilusului, al
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
specialiștii din România. Se oprește cu precădere asupra poeziei contemporane, despre care declara că „l-a uimit prin forță și diversitatea ei”, precizând că a descoperit „voci pregnante și sensibile, excelente modele de avangardă, stiluri și perspective intertextuale transnaționale și transoceanice”. Traducerea presupune la S. selectarea acelor texte care se potrivesc și cu tradiția poetica americană, pentru a comunica cititorului emoția, imagistică, volutele spirituale din versurile românești. Autorii aleși sunt Anghel Dumbrăveanu, Daniela Crăsnaru, Virgil Mihaiu, Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci, Ioana
SORKIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289802_a_291131]
-
și personaje ale discursului unei vremi, ele sunt un simptom al conștiinței de sine a unei vârste literare anume. Pentru N., în memorialistică, în corespondență, în publicistică, etalonul Biedermeier este un instrument de autoreflexivitate și de autoevaluare. A doua carte transoceanică este A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction (1989), de asemenea cu deschideri spre spațiul cultural românesc. Norme ale jocului social, politic, intelectual sunt descoperite în spatele tensiunii canonizare-recanonizare literară, aflate azi în actualitate acută și analizate într-o
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
În Chrysler, porni motorul și, cu un ultim zâmbet Încurajator, se Îndepărtă. Fard Muhammad n-a mai fost văzut niciodată În Detroit. L-a Învăluit misterul, ca pe al doisprezecelea imam al șiiților. O relatare Îl plasează pe un vas transoceanic ce se Îndreaptă spre Londra În 1934. Potrivit ziarelor din Chicago din 1959, W.D. Fard a fost „un agent nazist născut În Turcia“ care a ajuns să lucreze pentru Hitler În al doilea război mondial. O teorie conspiraționistă susține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lipsește cheia ca să înțeleagă cineva cum de sunt fundamental feministă. Dar pe drumul acesta intru în altă poveste, pe care poate o s-o țes eu cândva, în dimineți singuratice, la gura laptop-ului. Surse egografice (Mihaela Miroiu): Adina D., Nunți transoceanice, Bloomington, 2003. Adriana C., Despre emapatie, Bloomington, 2003. Anca J., Între două lumi, București, 1986-2004. Avril Mender, Charity and understanding, Oxford, 1993, 1995, 1999, 2002. Bill Mander, On Oxonian Progressivisms and Consevatisms, Oxford, 1999. Buna Măriții, Fapte și povești pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]