378 matches
-
competențe hamletian-dostoievskiene, motiv pentru care poeții americani nu au agreat-o și au preferat, în general, să-și hrănească alcoolismul din alte surse, mai generoase sub acest aspect." (pag. 65) Ce subminează Vancu aici, prin inflexiuni succesive, e tocmai presupusa tranzitivitate a speciei. Căci dacă eseul acesta inteligent (din care, în afară de titlu, Radu, să asculți de Cameluța, nimic altceva nu-mi displace), anulează principiul de funcționare directă, textele care-l precedă reușesc, prin lirismul structural, să ducă la capăt, cu atât
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
stoarce ca într-un teasc energiile concrete (atâtea câte sunt), apoi în sens invers, recompunând-o în ce are ea cu adevărat specific. Să fie limpede, Însemnările din ținutul misterios nu conțin, de la un capăt la altul asemenea mostre de tranzitivitate. Unele eșantioane din carte (cum sunt, de pildă, M-am pregătit sau Iar am ajuns), pur și simplu, nu pot fi traduse, în sine, în termenii cotidianului. În asemenea cazuri, soluția de rezervă impune apelul la poeme adiacente. Sensurile se
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
acest raport a câștigat cât de cât în semnificație și profunzime. Până la urmă, această tematică pornită din inițiala „cumințenie” a putut ajunge la răsfrângerile atât de elocvente și definitorii pentru ceea ce astăzi numim cotitura dinspre estetism sau estetic „neomodernist” și „tranzitivitatea” ce crede a se putea dispensa de medierile tropice, pentru o autentificare a discursului printr-o mai directă priză la „real”, la concretul existențial cotidian, mai „prozaic”, deposedat de prestigiile metaforei înalte și ale simbolurilor mari. Începusem, în orice caz
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
file. În el, narativul e departe. Dacă păcătuiesc, o fac cu cuvântul sau cu gândul. Niciodată cu fapta. Ce rezultă în urma acestei absențe nu e însă lirism, ci epură. Din poezia actualității, Caius Dobrescu îndepărtează lestul modei (narațiune, biografism, minimalism, tranzitivitate) ajungând la, cum să zic, modernitatea premodernilor. O modernitate, sigur, involuntară la ei, dar deliberată în Odă liberei întreprinderi. Că autorul Odei optează pentru o specie clasică, nu-i, așadar, întâmplător. Se întoarce la trecut refăcând etapele prezentului. Chiasmul acesta
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
substanțial altele decât cele pe care le instrumentau, tot cam atunci, Dorin Tudoran sau Mircea Dinescu. O diferență totuși există: recursul la parabolă e, în cazul poeților germani, mult mai rar. William Totok oferă, probabil, exemplul cel mai clar de tranzitivitate: „de vă-ntreabă/ dacă sunteți comuniști/ e mai bine/ dacă puteți prezenta ca dovadă textele voastre/ drept carnete de membri de partid” (p. 87). E un „poem troian” acesta, mimând alinierea și subminând ideea de literatură „pe linie”. N-am
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
uimitorul organicism al vizionarismului cărtărescian. În Ninge peste Gara de Nord, după o mică autoironie de intro („băgai de seamă că m-am înălțat”, „mă ridicam solemn”), începe „nebunia” poetică, cu atît mai izbitoare cu cît distan- țarea de cotidian și de tranzitivitatea „optzecistă” e mai pronunțată. Se face auzit „plescăitul de sînge al mării”, iar peisajele devin „din ce în ce mai adînci”. Poetul își mai permite o glumă culturală, pentru descrețirea frunții prea încrețite a cititorului („vedeam orașele tremurînde, giubea cu giubea/ de la tunis la
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
care părea că și-a pierdut tonusul prin Pavor nocturn (2011). După o călătorie cam neconvingă toare în sfere abstracte (volumul anterior renunța aproape total la anecdotic sau la scenariile epice), Poezii naive și sentimentale e o revenire la sursele tranzitivității à la Dan Sociu, care se recomanda drept cel mai direct și mai lipsit de (auto)iluzii poet contemporan. Impresiona, încă din Borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână sau Fratele păduche, capacitatea extraordinară de a identifica, fără a
Post-sentimente by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4168_a_5493]
-
la fel de firesc) cu migală nemurirea (respectându-și menirea) în zâmbetul copiilor pe care-i învață repetabila lecție de viață: zborul = iubirea, iubirea = împlinirea, împlinirea = fericirea, fericirea = nemurirea. Ps. Când am pus semnul de egalitate, m-am gândit,evident, (și) la tranzitivitate. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Cine v-a spus / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1929, Anul VI, 12 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CINE V-A SPUS de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381383_a_382712]
-
care se autoprezintă în însuși procesul autoscopic, în proză se identifică un tip de discurs a cărui trăsătură esențială este absența aproape totală a oricărei referiri la autor. Ștergerea sau estomparea referințelor la instanța enunțării conferă prozelor din volum o tranzitivitate aproape absolută. Aceste observații se referă la relatarea strict narativă. Narațiunea, în cazul prozelor noastre, constituie o modalitate „originară“ de autoreflectare a ego-ului creator pe parcursul reprezentării evenimentelor , cu ajutorul limbajului. Este o modalitate formal-obiectivă de comunicare, pentru că ego-ul se retrage în spatele
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
defrișări masive de memorie/ cu umbre păgubitoare și prejudecăți/ în acest timp cu ipotecă pe trup/ și datorie pe suflet/ cuvântul, da, cuvântul/ umblă cu ferocitate prin lume/ scăpat din lesa divinei tragedii » (Ferocitatea cuvântului, p.14). Autorul își asumă tranzitivitatea miturilor, în care statutul de erou nou impus subminează eroul recent învins, amândoi fiind de fapt grefele aceleiași personalități auctoriale supuse presiunii unui histrionism vitalist - la fel cum, bunăoară, încoronarea lui Prometeu nu ar fi putut avea loc fără moartea
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
în forma modelului spre care se îndreaptă personalizarea ca proces total) își arată mai clar contururile. Ordinea universală își află echilibrul într-o unitate (umană) de existență mai strâns legată de energiile lumii și, totodată, mai liberă să le folosească. Tranzitivitatea tipului are o semnificație mai redusă pentru sistematica formelor personalității, dar una mai largă în istoria acestor forme. Personalitățile tip caracterizează societetea antică, cea medievală, chiar cea modernă, deși aceasta din urmă produce și profesionistul ca variantă a personalității energetice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
În realitate, Sistemul catolic poate fi analizat ca un model teoretic de transmitere cu valoare universală, decantată și formalizată vreme de secole de către minți luminate ceea ce a rafinat pînă la paradigmă "relația de ordin" inerentă raporturilor de subordonare între oameni: tranzitivitate, asimetrie, ireversibilitatea legăturilor. E foarte natural ce s-a întîmplat în Occident: cînd Imperiul Roman s-a sfărîmat, Biserica a putut să se substituie autorității imperiale care se clătina, și episcopul și-a asumat puterea politică, care includea administrația fiscală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
F. Kerlinger 6 : 1) exclusivității: putem spune cu precizie a=b sau a diferit de b, dar nu ambele. A=B => echivalența empirică = înseamnă că A și B nu pot fi distinse din punctul de vedere al unui atribut; 2) tranzitivității egalității: NU SE PRODUCE AUTOMAT (A=B și B=C, datorită erorilor de măsurare nu implică automat A=C); 3) tranzitivității inegalității: la fel; de exemplu: soțul dominant față de soție, soția față de copil nu implică soțul dominant față de copil. 2
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
echivalența empirică = înseamnă că A și B nu pot fi distinse din punctul de vedere al unui atribut; 2) tranzitivității egalității: NU SE PRODUCE AUTOMAT (A=B și B=C, datorită erorilor de măsurare nu implică automat A=C); 3) tranzitivității inegalității: la fel; de exemplu: soțul dominant față de soție, soția față de copil nu implică soțul dominant față de copil. 2.2.4. Nivele de măsurare Cantitatea nu este separată de calitate, ci coexistă cu aceasta, ea reprezintă un mod de existență
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ordinal prin ranguri cresc sau descresc cu intervale inegale intervale care sunt, de regulă, mai mari la extreme și mai mici la mijlocul seriei. 0 altă problemă a seriilor ordinale de ranguri se referă la măsura în care este satisfăcut postulatul tranzitivității ordinale, formulat astfel: dacă A>B și B>C, atunci A>C. În principiu, se consideră că acest tip de tranzitivitate este o condiție definitorie pentru nivelul ordinal al măsurării. În lipsa ei, ordonarea își pierde sensul. Practic însă, este posibil
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
la mijlocul seriei. 0 altă problemă a seriilor ordinale de ranguri se referă la măsura în care este satisfăcut postulatul tranzitivității ordinale, formulat astfel: dacă A>B și B>C, atunci A>C. În principiu, se consideră că acest tip de tranzitivitate este o condiție definitorie pentru nivelul ordinal al măsurării. În lipsa ei, ordonarea își pierde sensul. Practic însă, este posibil ca postulatul tranzitivității să nu fie integral satisfăcut. Exemplul tipic în acest sens îl constituie clasamentele sportive. Se poate întâmpla ca
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
astfel: dacă A>B și B>C, atunci A>C. În principiu, se consideră că acest tip de tranzitivitate este o condiție definitorie pentru nivelul ordinal al măsurării. În lipsa ei, ordonarea își pierde sensul. Practic însă, este posibil ca postulatul tranzitivității să nu fie integral satisfăcut. Exemplul tipic în acest sens îl constituie clasamentele sportive. Se poate întâmpla ca o echipă aflată, de pildă, pe locul cinci să nu fii învins toate echipele aflate pe locurile inferioare și nici să nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aflate pe locurile inferioare și nici să nu fi fost învinsă de toate echipele aflate pe locurile superioare locului cinci. C.H. Coombs distinge în acest sens două tipuri de serii: serii ordonate și serii parțial ordonate. Doar primele îndeplinesc postulatul tranzitivității, fiind propriu-zis serii ordinale, celelalte apropriindu-se mai mult de nivelul nominal al măsurării. În practica măsurării se folosesc însă tehnici prin care se verifică îndeplinirea tranzitivității, eliminându-se sau reformulându-se itemii care nu se înscriu în seria ordinală. Seriile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
două tipuri de serii: serii ordonate și serii parțial ordonate. Doar primele îndeplinesc postulatul tranzitivității, fiind propriu-zis serii ordinale, celelalte apropriindu-se mai mult de nivelul nominal al măsurării. În practica măsurării se folosesc însă tehnici prin care se verifică îndeplinirea tranzitivității, eliminându-se sau reformulându-se itemii care nu se înscriu în seria ordinală. Seriile ordinale de interval Față de seriile de ranguri, seriile ordinale de interval adaugă relației de ordine intervalul sau distanța care separă o valoare de cealaltă. Relația dintre
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
C-D), după cum: (4-3) = (3-2) = (2-1) Numerele atribuite reflectă deci nu numai rangul (poziția) pe care se găsesc mărimile caracteristicii măsurate, dar și intervalul care separă un rang de altul. Este evident, prin urmare, că seriile de interval îndeplinesc postulatul tranzitivității în sensul că dacă A>B și B>C, atunci A>C. Pe lângă acesta, seriile de interval îndeplinesc parțial și condiția de aditivitate, în sensul că se pot efectua operații de adunare sau scădere a intervalelor, fără ca aceste operații să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de mister. Peisajul devine un personaj, un spațiu adecvat inițierii spirituale de sorginte folclorică. În următoarea carte, Versuri (1937), autorul reușește să creeze o stare de echilibru între expresie și idee, astfel încât trăirea poetică nu mai cunoaște acele sincope de tranzitivitate specifice scrierilor anterioare. Începe să devină perceptibil sentimentul morții, care cunoaște o mai bună reprezentare în Poezii (1938). După o ușoară scădere prin Însemnări de vacanță (1939), o plachetă ce nu înregistrează prea multe reușite estetice, M. publică volumul care
MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288029_a_289358]
-
Kendell și alte procedee statistice combinate -, obținând scara reprezentativă a colectivității studiate. Procedeul scalării ordinale de către subiect are avantajul că permite depășirea intranzitivității. Este implicat însă artefactul ierarhizării. Compararea în perechi înlătură acest artefact, dar îl introduce pe cel al tranzitivității, fiind totodată o metodă foarte laborioasă. Prin metoda inventarului de valențe (Zörgö, 1978), subiecților li se prezintă o listă de itemi purtători de valențe (ca, de exemplu: „să mergi la film”, „să fii împreună cu băieții”, „eșec”, „iubire”, „căsătorie”, „familie”) cărora
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se asigură, practic, tranzitivitatea). Un procedeu specific studierii valorilor este și cel inițiat de Ch. Morris (1956), denumit „drumurile de viață” (good life, ways to live). Pornind de la concepții despre lume și viață promovate în diverse sisteme etico-filosofice, autorul a selectat câteva modalități de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar neconvingător în perspectivă. Defectul principal al poemelor din 1957 constă în metaforismul lor decorativ și facil („Vântul, flăcău viclean / coboară ușor lângă garduri”, „Curcubeul, / Făt-Frumos veșnic tânăr, / veșnic îmbujorat”), în timp ce calitatea de bază este că unele texte prefigurează totuși tranzitivitatea pe care poetul o va rafina ulterior: „Vântul trântește poarta, ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit în bătătură. / Cu palmele întinse numără primii stropi de ploaie / și inima arde: Ieri a făcut arătură, / azi a pus semințe, / mâine
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
narativă, lexicală), al cărei proxim precursor este G. Călinescu. De asemenea, caracterul „ficțional” al acestor eseuri, identificabil în devierile frecvente de la temă, în zonele în care S. „rupe” discursul și schimbă subiectul. Personalitatea eseistului se verifică tocmai în devierea de la tranzitivitatea implicită criticii literare, în spațiul semnificativ alocat acestei devieri. Este aplicată cu consecvență tehnica deschiderii de paranteze, a apropoului, a asociației neașteptate și aparent divagante: doar aparent, întrucât toate aceste paranteze și alunecări pe lângă temă sfârșesc de regulă prin a
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]