135 matches
-
de afirmare de sine sau a valorilor sale. Părul reprezintă forța, peruca simbolizează aportul unei forțe exterioare și indică faptul că subiectul are nevoie de susținere, de o energie suplimentară. Există, de asemenea, o noțiune de imagine înșelătoare și de travestire. Persoana își ascunde slăbiciunea în spatele unei fațade. Inimă Inima este prin excelență organul vieții. Simbolizează dorința de a trăi, dinamismul, dorința și voința (a face ceva «din toată inimaă). Dar mai ales prin asociere cu dragostea, inima își găsește semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
fi și aceasta se întâmplă sub formă de schimb, de grefă, de dialog, de apropiere, de colaj, de confruntare, de corelație, de incorporare, de inserție, de integrare, de memorie, de receptare, de surse, de transformare, de transpoziție, de transplantare, de travestire etc. Muguraș Constantinescu a putut astfel să pună în valoare în Cartea ospitalității elemente de ospitalitate în fenomenul intertextualității, calificând epigraful drept invitat de onoare, plasat în capul mesei, citatul apropiat de referință și de mențiune, ca invitat de marcă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trebuie trasă din puținele exemple enumerate și din multe situații similare existente este că nu trebuie să „îngropăm“ prea ușor unele toponime, invizibile o perioadă, pentru că s-ar putea să descoperim, la un moment dat, că ele „supraviețuiesc“ sub diferite „travestiri“ dialectale, populare sau documentare. Evantaiul divers de „modele“ de viață înregistrate la diverse nume de locuri configurează totuși un specific evident al „viețui rii“ numelor de locuri în raport cu apelativele comune. Este vorba de faptul că toponimele îmbătrînesc și dispar mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un bărbat, Catherine acceptă și relații sexuale, declarând că ar prefera să fie băiat și că este mulțumită atunci când ceilalți cred că este băiat. Ținuta sa, despre care am vorbit, contribuie la menținerea ambiguității, chiar dacă nu există nici un semn de travestire în maniera de a se îmbrăca. Puțin câte puțin, în timpul întrevederilor, Catherine va recunoaște că se simte „femeie”, chiar și în relațiile sale sexuale, dar că se întâmplă acest lucru pentru a-și putea imagina că este o prostituată sau
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1924, 3-4; M. Mihăileanu, Platon, „Apărarea lui Socrates. Kriton. Phaidon”, CL, 1924, 5; N. I. Herescu, „Filosofia antică în opera lui Eminescu”, RC, 1930, 1; Constantinescu, Scrieri, IV, 127-131; D. Burileanu, „Platon. Viața opera, filosofia”, RC, 1931, 1-2; Șt. Bezdechi, O travestire a „Odiseei” în românește, SDM, 1931, 5-7; D.M. Pippidi, Cezar Papacostea, RC, 1937, 1; N. I. Herescu, Pentru clasicism, Craiova, 1937, 145-161; Bucur, Istoriografia, 296-297; Rusu, Membrii Academiei, 393; Dicț. scriit. rom., III, 588-589. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
de Tracy, ideologia a devenit, mai apoi, un obiect de analiză și de dezbatere asupra originii ideilor false, în principal sub influența gîndirii marxiste: se vorbește mai ales de efect de mascare a dominației statului și a claselor dominante, de travestire, de fetișuri, de idei iraționale asupra lumii. Odată cu Louis Althusser (Pour Marx, Paris, Maspéro, 1972), ideologia face parte în mod organic din viața societății, apropiindu-se de noțiunea de RS, prin autonomia relativă atribuită activității simbolice, deosebindu-se, prin menținerea
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Prăpastia dintre figura istorică reală și ceea ce, după Deleuze, voi numi personajul conceptual este de o adâncime insondabilă. Absența detaliilor asupra unuia sau altuia ar putea face să se creadă că filosoful Academiei profesează cuvinte evanghelice: să luăm mai degrabă travestirea platoniciană ca pe o nefastă perdea de fum interpusă între realitate și ficțiune. Dintr-o persoană, Platon face un personaj; cu ajutorul unei figuri, el construiește un actor: pe scena filosofică, Platon fabrică tragedii cu Socrate și, foarte adesea, niște comedii
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
apărarea dezinteresată de către el a plăcerii identificabile cu binele suveran ca pe o dovadă a validității acestei propoziții. Într-adevăr, nimic nu ne permite să găsim în biografia filosofului ceva ce i-ar putea discredita gândirea: nici vorbă de vreo travestire în femeie, de parfum în agora sau de ospețe extravagante - Eudoxos rămâne un platonician care poate fi prezentat în familiile așezate. 3 Slabă agoniseală în traista filosofică. Iată așadar cele patru scurte teze hedoniste ale lui Eudoxos: plăcerea este un
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
formelor verbale care ridiculizează discursul direct sobru, indiferent de varietatea genurilor. Acest univers este foarte bogat, mult mai bogat decât se crede în mod obișnuit(...) caracterul și mijloacele de ridiculizare sunt foarte variate, ele nu sunt epuizate de parodiere și travestire, în sens restrâns"30. Libertatea și chiar tendința de răsturnare a ordinii impuse oficial, în paralel cu desacralizarea temelor religioase sau a momentelor de cult sunt tot atâtea paradigme la adăpostul cărora s-au putut cristaliza parodiile în epocile lor
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
formelor verbale care ridiculizează discursul direct sobru, indiferent de varietatea genurilor. Acest univers este foarte bogat, mult mai bogat decât se crede în mod obișnuit (...) caracterul și mijloacele de ridiculizare sunt foarte variate, ele nu sunt epuizate de parodiere și travestire, în sens restrâns"193. Libertatea și chiar tendința de răsturnare a ordinii impuse, oficiale, urmate de desacralizarea temelor religioase sau a momentelor de cult sunt tot atâtea coordonate la adăpostul cărora s-au putut cristaliza parodiile în epocile lor de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de maică-sa (codoașă gata să-și tranzacționeze fiica de dragul parvenirii), Milà i se dăruie lui Domnu gândindu-se la iubitul ei Carlos, în timp ce Domnu o posedă ca și cum ar fi Isabel. Milà își calcă pe inimă și acceptă dedublarea și travestirea, nu fără riscul de a-și pierde idenitatea. De milă, de silă, dar și din rațiuni practice, se lasă siluită de trista figură a cavalerului firului de nard nupțial, un amant căzut în fetișism, de vreme ce o îmbracă pe Milà în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
trad., București, 1975; Mateiu I. Caragiale, Pajere - Aigles royaux, ed. bilingvă, București, 1983; Anotimpurile poeziei românești - La Poésie des saisons, ed. bilingvă, îngr. trad., București, 1984; Marivaux, Joaca de-a amorul și de-a întâmplarea, București, 1996, Încercarea, București, 1997, Travestirea sau Pramatia pedepsită, București, 2000; Jean Anouilh, Euridice, București, 1999; Voix et voie de la poésie roumaine - Glasuri și popasuri ale poeziei române, ed. bilingvă, București, 1999; Fernando Arrabal, Scrisoare de dragoste, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Poezii”, CNT, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
întruchipări istorice și literare diverse. Fantasmagoria flaneurului („das Ablesen des Berufs, der Herkunft, des Charakters von den Gesichtern“) îl cuprinde și pe acesta în mecanismul ei. Baudelaire identifică mărcile celui care stăpânește „arta de a se cufunda în mulțime“: „gustul travestirii și al măștii, ura domiciliului și patima călătoriei“. Flaneurului îi aparțin aceste mărci, dintre care prima se convertește și în veritabil proces de cunoaștere. A cunoaște înseamnă, pentru acest personaj, a purta măștile pe care le regăsește în lumea urbană
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care determină apariția acestei afecțiuni sunt condițiile grele de viață, stresul psihic intens, surmenajul, diferite tipuri de eșec pe plan profesional, matrimonial, frustrare sau unele boli cronice de care suferă persoana respectivă. Freud distinge trei categorii principale de nevroze: de travestire sau conversiune, de anxietate sau de teamă, de compulsiune sau obsesională. Tratamentul nevrozelor are la bază două categorii de elemente: a) nefarmacologice, reprezentate de fizioterapie, psihoterapie și balneoterapie, care cuprind, pe lângă mijloacele specifice ale curei balneare, și diferite proceduri fizioterapeutice
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
peronul gării, conducătorul românilor bucovineni, preoțimea, corul pregătit pentru primirea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Melchisedec, erau în mare emoție. Arhiereul nu apărea nicăieri. Încet, după ce își pusese insemnele mitropolitane, înainta dinspre ultimul vagon. Diaconul, mai greoi, rămas în urmă, văzuse travestirea. Corul a intonat imnul de primire, toată asistența l-a primit cu „Pe stăpânul...” și „La mulți ani” cu entuziasm. Melchisedec împărțea binecuvântări și cei mai îndrăzneți își prezentau subalternii, pentru eventuale promovări. Preotul cu care călătorise, printre lacrimi de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
jur, să făurească ceva ce n-a mai fost, tocmai în asemenea epoci de criză revoluționară oamenii invocă temători ajutorul spiritelor trecutului, își însușesc numele, lozincile de luptă, costumele lor, pentru a juca noua piesă a istoriei universale în această travestire venerabilă și cu acest limbaj împrumutat. Astfel, Luther s-a travestit în apostolul Pavel, revoluția din 1789-1814 s-a deghizat, rând pe rând, în republică romană și în imperiu roman, iar revoluția de la 1848 nu a găsit nimic mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Mircea Cărtărescu, „Dragostea”, JL, 1994, 25-28; Tania Radu, Despărțirea de androgin, LAI, 1994, 35; Ioana Pârvulescu, Scrisoare deschisă lui Mircea Cărtărescu, RL, 1994, 36; Ruxandra Cesereanu, Un nouăzecist în vogă și o nouăzecistă în top, ST, 1994, 10-11; Mircea Bențea, Travestiri, F, 1994, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 84-93; Irina Petraș, Lit. rom., 177-178; Tudor Olteanu, Mircea Cărtărescu în olandeză, RL, 1996, 13; Alex. Ștefănescu, Un roman cu care începe poate o epocă, RL, 1997, 5; Dan C. Mihăilescu, „Un boț” de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
de cei doi este „omul în om”; omul solar al lui Pușkin și omul sfâșiat între elanuri sublime și ispite abjecte al lui Dostoievski întregesc visul armoniei în contradicții care tentează conștiința. În relația Pușkin-Lermontov, L. descrie metamorfozele eului liric, travestirea acestuia în personaj liric, ca fenomen al unei literaturi care își găsește substanța emblematică într-o serie de personaje-pelerini, eroi ai unei spiritualități abisale. SCRIERI: De la Demon la Luceafăr. Motivul demonic la Lermontov și în romantismul european, București, 1979; Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
Aceasta pentru că atitudinea curentă este de a opune realul imaginarului, irealului, utopicului, sau de a confunda simbolul cu alegoria, exegeza sensului spiritual cu o interpretare alegorică. Or, orice interpretare alegorică este inofensivă; alegoria este o acoperire sau mai degrabă o travestire a ceva care este deja cunoscut ori cognoscibil într-un anumit fel, în timp ce apariția unei Imagini având virtutea de simbol este un fenomen originar (Urphaenomen), necondiționat și ireductibil, apariția a ceva ce nu se poate manifesta altfel în lumea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unor străvechi practici teatrale. Cele mai vechi jocuri cu măști au fost cele ce țineau, la tracii sud-și nord-dunăreni, de sărbătorile solstițiului de iarnă și ale echinocțiului de primăvară și de toamnă. Creștinismul încearcă să combată jocurile cu măști, travestirile de orice fel fiind interzise încă de la Sinodul al VI-lea (Constantinopol, 692). Treptat, o parte din obiceiurile creștine au fost contaminate de rituri precreștine, în așa măsură încât ele vor deveni mai mult laice decât religioase. Tematica jocurilor cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
apoi pe aceea fono-dramatică. Capra (Turca, Brezaia) este jocul cu ponderea cea mai mare în cadrul spectacolelor cu măști de la Anul Nou. Se întâlnește pe tot cuprinsul țării, dar cu o frecvență și o varietate tipologică sporite în Moldova. Descinzând din travestirile animaliere proprii culturilor vânătorești, imaginea caprei a pătruns în jocurile cu măști din epoca feudală și continuă să apară astăzi în contextul unor petreceri populare, cu deosebire în cele de la Anul Nou. Prima fază de trecere a dramei rituale către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
pastorala se întretaie cu legenda, iar basmul cu melodrama. Preluând, până la pastișă, subiecte de la Gh. Asachi, autorul brodează niște lamentuoase povești de dragoste, supralicitând, până aproape de grotesc, tot ceea ce ține de afecte, într-o desuetă orchestrație de procedee (mister, răpiri, travestiri, antiteze ș.a.). Ca și nuvela istorică, nuvela sentimentală (Șanta, Ura din copilărie) ține de partea caducă a operei lui G. O melodramă derizorie, Privighitoarea Socolei, amintind de Dama cu camelii a lui Al. Dumas-fiul, are afinități și cu nuvela Zoe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
a cedat din ce în ce „spiritului”, râsului moderat și zâmbetului cu subînțeles. De fapt, Ionescu reînvia o tradiție milenară, cea a farsei populare, fundamental legată de tradiția Carnavalului și de manifestările (manus-fendo = a lovi cu mâna) ei specifice : bufoneria, travestirea, năzbâtiile, ghionturile, tifla. În treacăt fie zis, cea mai formidabilă tiflă a lui Ionescu, în primul rând la adresa confraților săi din România anilor treizeci, dar și la adresa contemporanilor săi în genere, a fost intrarea la Academia franceză.) Întocmai ca în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
etc. Scriitorii tolerați la curte, caricaturi ale contempornilor lui Eugen Barbu, fac excese bahice și pătează fețele de masă ale domnitorului. Unul, Neftiotache Buhuș, deghizare transparentă a unui clasic în viață, e mai mereu beat și se lasă păcălit de travestirea Messerului în femeie, fiind atras de acesta și înecat într-o hazna pentru că își bârfise stăpânul. Dar Messerul însuși e necumpătat și „e găsit într-un han cu borâtură pe piept”. Din fericire, în Princepele, se mai beau și siropuri
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și „a scăpa de apăsarea propriei istorii”24. Hiperconsumul nu funcționează în mod sistematic ca ultimă soluție, el este acel ceva care oferă individului posibilitatea de a se bucura de iresponsabilitate și de superficialitatea jocului. Parcuri de distracții, jocuri video, travestiri electronice ale eului, telerealitate, trash-TV: care-i ponderea reală a „preocupării pentru sens”, comparată cu spirala consumerismului sensului, cu supralicitarea spectacolului de divertisment, cu proliferarea pasiunilor distractive și de animare a sinelui? 4tc "4" Organizarea postfordiană a economieitc "Organizarea postfordiană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]