154 matches
-
devine "un millier", care înseamnă „circa o mie”. Acest sufix se folosește în acest scop numai cu "mille". La celelalte numerale se adaugă sufixul "-aine": "dix" → "une dizaine" „vreo zece”, "quinze" → "une quinzaine" „vreo cincisprezece”, "vingt" → "une vingtaine" „vreo zece”, "trențe" → "une trentaine" „vreo treizeci”, "quarante" → "une quarantaine" „vreo patruzeci”, "cinquante" → "une cinquantaine" „vreo cincizeci”, "soixante" → "une soixantaine" „vreo șaizeci” și "cent" → "une centaine" „vreo sută”. Sufixul "-aine" se folosește într-un caz pentru un numar exact, "une douzaine" „o duzină
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
concurență pe piată sau de compensare prețurilor a devenit costisitoare și nesustenabile, în special cu creșterea complexitate a economiei mondiale [23] în același timp., alte națiuni din Europa de Vest a cunoscut o creștere economică a crescut în Wirtschaftswunder ("miracol economic"), Glorieuses Trențe ("treizeci de ani glorioși"), si după-al doilea razboi mondial boom-ul. În timp ce majoritatea economiilor din Europa de Vest în esență, au început să se apropie de brut pe locuitor plan intern de marfuri din Statele Unite, în Ungaria nu a făcut-o
Republica Populară Ungară () [Corola-website/Science/304090_a_305419]
-
devreme decât de obicei”, "Îl s’est levé le plus tard de tous" „S-a sculat cel mai tarziu dintre toți”. Numeralul cardinal poate subordonă un adverb care îl face aproximativ, îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Îl s’est levé le plus tard de tous" „S-a sculat cel mai tarziu dintre toți”. Numeralul cardinal poate subordonă un adverb care îl face aproximativ, îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral: "trențe seulement" „numai treizeci”, "trențe heures seulement" „numai treizeci de ore”. În limba franceză, în propoziția afirmativa canonica, adică în aceea în care sunt trei părți de propoziție, predicatul constând dintr-un singur cuvânt, nefiind scoasă în evidență niciuna din părțile
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral: "trențe seulement" „numai treizeci”, "trențe heures seulement" „numai treizeci de ore”. În limba franceză, în propoziția afirmativa canonica, adică în aceea în care sunt trei părți de propoziție, predicatul constând dintr-un singur cuvânt, nefiind scoasă în evidență niciuna din părțile de propoziție, dar din
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
și pretutindenea, în Europa ca și-n cele mai depărtate zone, au inspirat respectul numelui englez și, chiar acolo unde nimic nu se respectă, au inspirat un fel de sfioasă teamă de orice petec de pământ pe care fâlfâie o treanță cu colorile engleze. Acesta e obiceiul englez, e bunul obicei. Și dacă în locurile acelea unde sentimentul pentru onoarea și demnitatea acestei monarhii ar trebui să fie mai viu ar exista o urmă numai din acea mândrie și hărnicie, din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că țin pe spatele lor cu produsul muncii [lor] aceste mii de lipitori, nedeprinse la muncă, corupte, viclene și mincinoase cari răpesc pământeanului cel din urmă ban și-i iau pînea din gura copilului, pentru a se înțoli cu toate trențele scumpe ale Apusului; rău fac în fine românii că sufăr ca asemenea lăpădături să-i guverneze. Fac atât de rău încît acești paraziți cutează a înjura trecutul nostru, a mânji cu vorbele lor veninoase mormintele vechilor și vitejilor noștri Domni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cehoslovacia Ungaria România Basarabia Bulgaria Odessa Crimeea Ialta Turcia Iran Grecia Albania Iugoslavia Austria Trieste Italia Frontierele dup... 1945 Frontierele din 1937 Achiziții teritoriale RDG: democrații populare Cortina de Fier 0 500 100 km Sursa: Pierre Barral, Îl y a trențe ans, la guerre froide, Armand Colin, 1984, p. 71. Cuvînt Înainte Cunoscute mult timp În Occident sub expresia generic..., anonim... și oarecum ironic... - Într-atît cuvintele au p...rut s... contrazic... repede realitatea - de „democrații populare”, opt state (Albania, Bulgaria, Cehoslovacia
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
o injurie adusă Antichității, de care puteau fi în stare numai naturile grosolane și vernaculare precum flamanzii, care nu văd mai departe de nasul lor. Michelangelo, de la înălțimea Idealului, ar fi ironizat această rustică superficialitate septentrională: "Pictura lor reprezintă doar trențe, ziduri, câmpuri verzi, desișuri de arbori, fluvii și poduri, cărora li se spun peisaje, populate de numeroase figuri. Toate acestea, chiar de par frumoase, sunt pictate de fapt fără o idee precisă sau artă adevărată, fără simetrie și proporție, fără
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
on voit bien à nouveau le personnage perdre leș dents et retrouver son âge du départ. La transformation physique du personnage n'est pas très spectaculaire à l'écran: îl retrouve des articulations et des muscles d'un homme de trențe à quarante ans; quand on lui rase la barbe, îl pârâit un peu plus jeune, mais le spectateur pouvait s'attendre à une métamorphose plus radicale peut-être ici, est-ce dû à la volonté d'une plus grande cohérence. Inversement , par
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
est părți pour un autre village et là mon père était charpentier, et moi je l'aidais à faire des tables, des chaises et des armoires. Mais le soir j'apprenais à jouer de la trompette. Et quand j'ai eu trențe ans j'ai dit à mon père et à mă mère que j'allais jouer pour que ceux qui n'ont pas d'argent puissent quand même danser le soir. DILA: C'est à ce moment-là que țes amis se
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care și-a păstrat vederea. Nici măcar copilul strabic. Nici măcar bătrânul cu banderolă peste un ochi. Grupul urcă drumul pieptiș spre reumanizare atunci când se statornicesc în casa doctorului. O găsesc liberă, și... curată! Ei sunt acoperiți de cruste de mizerie, cu trențe îmbibate de murdărie în loc de haine iar casa e primitoare și curată, cu mici rezerve de apă și conserve, cu un opaiț care ar face puțină lumină pentru ochii încă văzători ai soției doctorului. Îmbăierea este un ritual de umanizare. Femeile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un opaiț care ar face puțină lumină pentru ochii încă văzători ai soției doctorului. Îmbăierea este un ritual de umanizare. Femeile folosesc apa unei ploi rapace pentru curățirea lor proprie dar și a bărbaților. Haine curate din garderoba doctorului înlocuiesc trențele bieților orbi. Casa plăcut mirositoare desparte grupul de miasmele atmosferei în care se descompuneau fetid cadavrele. E o primă izolare de iadul generalizat. Rezervorul de la toaletă oferă o apă pură în comparație cu ce putuseră să consume ei în experiența lor terifiantă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Copilu s-a născut cu o cu o cărticică și cu o cârjuliță În mână dân măsa. Avea o cărticică șî o cârjulițî În mână din mă-sa. Avea o cărticică șî o cârjuliță. Moașa zice: Facem un copil dă trențe, zâce, Îl punem lângă mă-sa, când o veni ursătoarele să-l urseze. El să dă după ușă În partea aia, ia o mătură, ia o mătură ș-o dă-n dosul lui șî el stă acolo s aștepte ursâtorile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
le volume présente leș modalités dans lesquelles le poète sicilien a connu l'œuvre de Leopardi, avec la médiation des milieux littéraires où îl s'est formé et où șont apparues șes premières poésies et volumes des années vingt et trențe: à Messine, à Rome, à Florence. Le jeune créateur de vers a eu l'occasion d'assimiler la leçon de son maître pendant șes études, en lisant des revues littéraires qui avaient publié des articles sur Leopardi et leș créations
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
femme de vingt-huit ans" [Maupassant, Notre cœur, p.51,52] și asta deoarece Parizienele de mici își au toate trăsăturile bine conturate "Mlle Laurine, jolie, mince, frêle, blonde et hardie, avait, à douze ans, l'assurance d'une femme de trențe. C'était une de ces petites Parisiennes précoces qui semblent nées avec toute la science de la vie, avec toutes leș ruses de la femme, avec toutes leș audaces de pensée, avec cette profonde astuce et cette souplesse d'esprit" [Maupassant, La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Renée din La Curée va fi o altă victimă a gusturilor sale pretențioase, care se va ruină plătind cheltuielile 404: "Ensuite éclataient leș gros règlements, au milieu de ce gâchis de l'argent de poche: vingt mille francs chez le modiste, trențe mille chez la lingère, douze mille chez le bottier; son écurie lui en mangeait cinquante mille; en six mois, elle eut chez son couturier une note de cent vingt mille francs" [Zola, Nana, p.408]. În Aux Bonheur des Dames
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dans une loge d'avant-scène, Arnoux près d'une femme. Etait-ce elle? L'écran de taffetas vert, tiré au bord de la loge, masquait son visage. Enfin la toile se levă; l'écran s'abattit. C'était une longue personne, de trențe ans environ, fanée, et dont leș grosses lèvres découvraient, en riant, des dents splendides. Elle causait familièrement avec Arnoux et lui donnait des coups d'éventail sur leș doigts" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.60]. 248 "Et elle cruț entendre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Negrici, București, 1984; Gellu Naum, Partea cealaltă - L’Autre côté, ed. bilingva, București, 1991 (în colaborare cu André Fleury); Constantin Abăluță, La Route des fourmis, București, 1997, Leș Chambres. Leș Parois, pref. Petr Král, Paris, 2003 (în colaborare); Mihai Eminescu, Trențe poèmes, Lausanne, 1999, Poeme alese - Poèmes choisis, ed. bilingva, îngr. Ion Acsan, pref. Edgar Papu, București, 1999 (în colaborare cu Alain Bosquet și Jean-Louis Couriol), Cinquante poèmes - Cincizeci de poeme, ed. bilingva, București, 2000; Guy de Pourtalès, Berlioz și Europa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
vedeta altor timpuri care își retrăiește viața, constrângerile de artistă și femeie, am creat un teatru nu mai din oglinzi, candelabre și catifea roșie. Pe această scenă este adusă Ea, o momâie de azil, care își dă la o parte trențele pentru a atrage din nou toate privirile și pentru a da ultimul ei spec tacol: cel al propriei existențe. Din nou magnetică, imperioasă. C’était Viorica à la merveille! Lumea venea. Sigur, numele ei pe afiș atrăgea publicul, dar așa
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ei, nu-ți face griji. Ei mai mult pe la moșia asta de-aici se-nvârte. Prin celelalte părți ie asigurați cu tot felu’ de slugi și neamuri sărace și milogi care să muncească pentru-o farfurie de mâncare și-o treanță de haină. — La fel ca tine, vere. Mă rog, la fel ca noi. — Îmi pare rău, Relule, intervine Andrei. Dacă tu crezi asta, chiar Îmi pare rău. Ai să vezi că-i mult mai bine aici decât oriunde, sfinte Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu toată liota aia de clienți ce-i mișunau prin curte. Până Într-atât se pomeni Înghesuit de comenzi, că o puse În mai multe rânduri și pe nevastă-sa să bată la tuburi cot la cot cu noi. Sălta treanța aia de halat pe ea de ziceai că-i pe sârmă. Râdea printre gâfâituri văru’ Laur, uite-o vere cum joacă-nfiptă-n mătură cotoroanța, dac-o cauți Între picioare e carne vie, și Andrei o căina că cine-o mai fute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a Marinarilor Suferinzi de Rău de Mare, care n-ar fi putut exista altundeva decât În acest loc de verdeață și răcoare. Da’ cu poporu’ ce-ați făcut, mâncătorilor de rahat ce sunteți? Unde v-a fost mintea și sufletul, trențe ordinare? Pe cine omagiați și pe cine lingeați? Cu bale la gură și tremurând de pofte v-ați vândut visului vostru de aur. Familiile și slujbele voastre și bucatele de pe masa voastră, pe toate le-ați mozolit și le-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dezamăgiri, șovăieli, înjurături, râsete și oftaturi...despre viață și împotriva ei. Totul haotic! Doamna infirmieră Mariana (Mari pentru mine), mă ajută să târăsc după mine geanta grea obsesiva geantă albastră, voluminoasă, plină ochi cu de-ale gurii și cu câteva ,,trențe’’ curate aduse de acasă. Ajunși în fața magaziei, despre care tocmai am relatat, am lăsat geanta pe gresia alunecoasă și murdară mă doare îngrozitor umărul; Mari infirmieră drăguță la prima vedere dar cu gura spartă, descuie ușa punând în broasca ușii
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]