154 matches
-
prins crâmpeie sub o creangă în prag de moarte să-i țin minte. M-au strâns tăceri prin lumi departe, un mim cu sufletul în zdrențe, am tot notat adânc pe-o carte, toți anii mei ce-au plâns sub trențe. Răpus de dorul de răscruce, mi-am strâns în suflet praf de lună, din flori de plâns mi-am făcut cruce, pe odihnire să-mi rămână! Cu ce te naști,alergi și tremuri? copile stârv în crengi de viață întoarcerile
COPILE STÂRV ÎN CRENGI DE VIAȚĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381937_a_383266]
-
ca și noi și să jurăm că-l primim în rândul nostru. - Jurăm! ziseră juzii într-un glas. Mihai scoase din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o treanță roșie, scuipă pe lama lucitoare și apoi o șterse bine cu acea cârpă. În liniște și cu atenție își crestă pielea de pe brațul stâng. Sângele începu să curgă și gestul fu urmat de toți lăieții, inclusiv de Trifu. Cu mâinile
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
trup absent. Părea o pictură necizelată care se ascundea în spatele penelului, din dorința de a nu bucura pe nimeni. Dacă nu o cunoșteai aveai impresia că pe acele coclauri, scuturate de vânturi aprige, munții și-ar fi pierdut umbra sub trențele uitate de vreme ale acestei femei. Își purta cu noblețe destinul din care viața îi mușcase adânc, pe la colțuri. Într-una din zilele acelea în care freamătul copilăriei exalta prin neîndemânări puerile, am cunoscut-o fără să vreau la o
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
căpriorul?- rămase întrebarea Pensionarului spânzurată în aerul mucegăit al celulei. -Lasă-l, Pensionarule, să spună el!- i-o reteză Bondoace. -Sacul cu țapul îl făcuse câinii praf! Se strânseseră pe le câțiva câini și trăgeau din el...Mai rămăseseră doar niște trențe... -Și de la poartă încotro ai luat-o, nene? -De la poartă? Stai să vezi... Unde s-o iau? Spre casă la nevastă-mea! Aia nu știa nimic, dormea dusă în pat...Pusei ochii pe ceas, era ora trei, fetița dormea
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
iunie 2017 Toate Articolele Autorului NICULAE.....o poveste de la țară Auzeai deseori expresia: ,,-Aoleu.....ai strâns atâtea fiare, dă parcă ai fi Niculae Călău, săracu! ....el ce mai adună toate fiarele dă pă drum!”Ori: -Ce-oi fi făcând cu atâtea trențe?.....nici Niculae Călău nu are atâtea, vai de el!Sau: ,,-Doamne!....ce mai înfuleci!....parcă n-ai mâncat dă trei zile ca bietu Niculae Călău....... Niculae Călău, era un personaj important în sat. Era...cum s-ar zice ,,prostul satului
NICULAE...O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376858_a_378187]
-
alertată, înainte ca un gând concret să-i fi anunțat pericolul. Apucă doar să înghită o gură de aer, că și simți lovitura! Fusese atacat! Două arătări, două umbre de oameni, firave, ogârjite ca și el, cu trupurile adăpostite în trențe fluturânde, îl încolțiseră din flancuri și, contând pe neprevăzut, îl doborâseră la pământ cărându-i picioare în coaste și-n pântece. Cu slabe puteri încercă o apărare. Și-acoperi instinctiv capul cu brațele, își îndoi trunchiul, sperând că-și poate
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
e dus de vânt." În atitudinea lui Celsus se prefigurează umbra "bătrânului" Mircea din Scrisoarea III: recurgerea la pace. "Sunt profet, Cezare" este un avertisment inoculat cu dibăcie: "numai omorând în tine acel sâmbure al răului, numai lepădându-te de trențele mărirei, numai cedând poți da pacea acestei lumi". Dacul gânditor oferă o soluție de echilibru, care lipsea epocii romane: "rivalul". Cu alte cuvinte nu poți fi o putere dacă nu ai un rival. Dacii nu se vor înfrânți, nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Cehoslovacia Ungaria România Basarabia Bulgaria Odessa Crimeea Ialta Turcia Iran Grecia Albania Iugoslavia Austria Trieste Italia Frontierele dup... 1945 Frontierele din 1937 Achiziții teritoriale RDG: democrații populare Cortina de Fier 0 500 100 km Sursa: Pierre Barral, Îl y a trențe ans, la guerre froide, Armand Colin, 1984, p. 71. Cuvînt Înainte Cunoscute mult timp În Occident sub expresia generic..., anonim... și oarecum ironic... - Într-atît cuvintele au p...rut s... contrazic... repede realitatea - de „democrații populare”, opt state (Albania, Bulgaria, Cehoslovacia
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
pratique missionnaire.17 En 384 de notre ère, Saint Jérôme est chargé par le pape de traduire la Bible en latin directement de l'hébreu. Să version, qui porte le nom la Vulgate, a été déclarée lors du concile de Trențe (1536) la seule version authentique des Saintes Écritures.18 Saint Jérôme rejette le principe du littéralisme en traduction, considérant, selon le modèle de Cicéron, que la grande qualité de la traduction réside dans la simplicité : îl faut renoncer à la traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
écrivains de formation occidentale et philosophique "823, à côté d'Eminescu et de Barbu.824 La reconnaissance majeure des mérites de Blaga sur le plan culturel et artistique est son élection à l'Académie Roumaine : Pendant leș années vingt et trențe, Blaga a été constamment au milieu de la scène littéraire. Peu de poètes se șont vu consacrer autant d'articles et de chapitres par la presse et la critique. Pourtant, jusqu'à ce jour, l'ouvrage définitif sur son œuvre poétique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga traducătorul ", consulté le 12 juillet 2011, URL: http://cclbsebes.ro/publicatii blaga/traducatorul.pdf. 961 Mircea Cenușă, Lucian Blaga. Corespondență, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 272 : " Je veux publier un recueil de traductions de la poésie universelle. Îl s'agit de trențe poèmes. Je crois que tu leș aimeras. Ce șont des poésies égyptiennes, chinoises, grecques, allemandes, françaises, anglaises et russes et deux poèmes des peuples primitifs. Quelques-unes șont étonnantes. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 962 V. Ion Bălu, Viața
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Negrici, București, 1984; Gellu Naum, Partea cealaltă - L’Autre côté, ed. bilingva, București, 1991 (în colaborare cu André Fleury); Constantin Abăluță, La Route des fourmis, București, 1997, Leș Chambres. Leș Parois, pref. Petr Král, Paris, 2003 (în colaborare); Mihai Eminescu, Trențe poèmes, Lausanne, 1999, Poeme alese - Poèmes choisis, ed. bilingva, îngr. Ion Acsan, pref. Edgar Papu, București, 1999 (în colaborare cu Alain Bosquet și Jean-Louis Couriol), Cinquante poèmes - Cincizeci de poeme, ed. bilingva, București, 2000; Guy de Pourtalès, Berlioz și Europa
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
ajunge, și cerul chiar l-ar coborî să poată. Și unul moare și cellalt, dar cum? Nu poți da pace dac-asculți glasul răzbunării, nu pace de răspunzi provocărei, numai omorând în tine acel sâmbure al răului, numai lepădîndu-te de trențele mărirei, numai cedând poți da pace acestei lumi. Sânt profet, Cezare... nu te bate cu dacii. [ÎMPĂRATUL] Asta-i toată înțelepciunea ta? [CELSUS] Toată-nțelepciunea - da. Toată prevederea - nu! Acest popor a început să miște lumea. Cu căderea lui va
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sărman călugăr Ce scări acum clădește din pietre și din bulgări, Din stînce năruite, la acel templu? [PRINȚUL] Da. [MAGUL] E un om neferice... C-o vorbă, soarta sa: Avu dorinți gigantici. Fiind născut sărac, Azi doarme-n pat de trențe, drept perină - un sac; Desculț îmblă pe uliți, de visuri, mintea-i plină; {EminescuOpVIII 307} Gândea că lumea-ntreagă la dânsul o să vină, Și-n lungile-i mizerii, ca-n mare cufundat, Visa de lumea-ntreagă c-a fi încoronat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
era dor De scările de marmuri, de-a tronului covor. Acel cap trist și palid coroană vru să poarte, Acei umeri voit-au să duc-a lumei soarte Și azi pe cap el are un negru comanac, Pe umerii lui trențe ș-o rasă de șiac. Se-ntoarse apoi foaia. Cu greață și scârbire, Dup-o junie vană, el merse-n mănăstire; Îi păru-atunci că lumea e toată joc de cărți; El capul și-l cufundă-ntr-a lumei sfinte cărți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sub spuză, ca cărbuni... În van în a lui urmă s-a-nchis a lumei poartă: Inima-i tot de flacări și minte-i tot deșartă... Retrasu-s-a la mare, gonit de vis și gânduri, Pe-un pat de trențe doarme, făcut din două scânduri, Ce vrea singur nu știe, se chinuie-n zădar, Nu bea apă d-izvoare, ci valul mării-amar Și, chinuit de doruri, de rugăciuni asceze, Vrea viața lui pierdută s-o sfarme, s-o scurteze; Î
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ceea ce vorbește vocea ta internă și adevărată, aceea crede, lor nu te încrede neciodată. Mulțimea urlă pentru tot ce-i nou, fie un monstru, numai nou să fie. Li trebuie un lucru al modei, o caricatură cârpită din mii de trențe, ca ceea ce adorau ieri să zacă în noianul de toate zilele, de-ar fi avut prețu[l] său, de n-ar fi avut. Multora li se face onoare după moarte, după ce i-a necunoscut în viață. O marmură frumoasă c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ale mele. Darurile, Neculai le primea ca pe ceva cuvenit. întocmai unui suveran, mă trata cu dispreț însă mă ocrotea. Îl ivnvidiam mai ales pentru libertățile sale. Numai el avea voie să fie julit, să treacă prin grad lăsându-și trențele în urmă sau să se poarte nespălat ; pe când bieții de noi eram nevoiți să îmbrăcăm doar propriile noastre hăinuțe pe care, pentru a le umple de noroi, trebuia să înfruntăm cumplita mânie părintească. E drept că, în locul eternelor muștruluieli rezervate
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din groapă pe proorocul Ieremia, pînă nu moare!" 11. Ebed-Melec a luat cu el pe oamenii aceia, și s-a dus la casa împăratului într-un loc dedesubtul vistieriei; a luat de acolo niște petice de haine purtate și niște trențe de haine vechi și le-a coborît lui Ieremia în groapă, cu niște funii. 12. Ebed-Melec, Etiopianul, a zis lui Ieremia: Pune aceste petice purtate și aceste trențe sub subțiori, sub funii." Și Ieremia a făcut așa. 13. Au tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
vistieriei; a luat de acolo niște petice de haine purtate și niște trențe de haine vechi și le-a coborît lui Ieremia în groapă, cu niște funii. 12. Ebed-Melec, Etiopianul, a zis lui Ieremia: Pune aceste petice purtate și aceste trențe sub subțiori, sub funii." Și Ieremia a făcut așa. 13. Au tras astfel pe Ieremia cu funiile, și l-au scos afară din groapă. Ieremia a rămas în curtea temniței. 14. Împăratul Zedechia a trimis după proorocul Ieremia, și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
mâncate de frecușuri d-astea. Dragă-dragă pân’ ți-o bagă și până ți-o dă prin gură. Pardon, să i-o sugi și p-ormă face pipi pă tine. Să pișă, pardon, te ține dă veceu public, de slugă și treanță de șters pă jos. Păi, nu tot noi stricăm că-i lăsăm în loc să punem picioru-n prag? Ia să nu-i mai votăm! Atuncea să vezi, la care Vasilica iarăși, scuturându-se de râs, să vezi când ți-o arăta-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
simțit în viscere palpitându-le ceva ca un chef de harță. Se risipise răcoarea dimineții, iar arșița făcea deja să fiarbă sângele-n vene și să se zbată-n tâmple. Doar în chiloți, Rafael avea alt aer decât îmbrăcat în trențele alea cu care umbla pe străzi, prin localuri și piețe, ca să uite, să scuture de pe el foamea și cheful de harță, să se elibereze și să fugă cât mai departe, ascunzându-se în blugii negri soioși și hărtăniți și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bine ! La puturoșeală ! Asta să crezi dumneata, că d-aia stă pe întuneric și n-aprinde lumina ! Stă ca să n-o vază nimenea cum arată neboită... Da io am văzut-o pân casă cu niște pantofi scâlciați și c-o treanță de cămașă soioasă, de nu-ți vine nici să ștergi pe jos cu ea. Haidi, madam Cristide ! fac io la ea. Haidi, vin și-mi desfă mașina de cusut ! Haidi și-mi dă toate alea ! Da ea dase puțină lumină
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
e tovarășu’ ?... Păi bine, tovarășe, ce fel de conștiință de clasă ai dumneata ? Faci jocul chiaburilor, te dai cu popii, în loc să vii cu noi ? - Tovarășu’ contabil, ia pune-l în porție și dă-i niște haine ca lumea. Ce-s trențele astea pe el ?!... Să vină alături de noi. Va duce muncă de lămurire cu individualii ăștia. Ce predici !... Uite, tovarăși, așa scăpați oamenii în ghiarele dușmanilor. Dintr-o privire, șeful îi zdrobi sub povara vinovăției lor pe toți. Era limpede că
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
în vîrful picioarelor și, întinzînd mîna, ajunse cu vîrfurile degetelor la o distanță de un centimetru de culme. „La naiba, la naiba, la naiba, la naiba, la naiba“, bolborosi el cu tristețe privind stînca întunecată în locul în care despica o treanță albă de nor. O figură răsări brusc peste margine și-l privi. Era o față mică, rotundă, ridată, aproape fără sex, și șocul apariției aproape îl făcu pe Thaw să-și piardă echilibrul. îi trebui o clipă să-l recunoască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]