4,948 matches
-
excesiv de alimente sau lipsei de veghere morale, cât vicleniilor demonilor 191. Somnul mult și necontrolat, lipsa de disciplină cu privire la timpul de odihnă și refacere poate favoriza apariția ispitelor în vis. Sfântul Nicodim Aghioritul ne recomandă să chivernisim cu înțelepciune această trebuință a trupului: Să dormi măsurat, pentru că știi bine că somnul peste măsură, nu numai că slăbănogește mădularele, moleșește mintea, îngreuiază capul și dă voie zugravului celui vechi și întru totul următor vicleniei, să închipuiască în nălucire zugăvelile sale necuviincioase, întinând
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
către culisele abundenței, au început să curgă spre sfîntul lăcaș cam de toate: de la banalul cazarmament și pînă la rîvnitul clopot de care mănăstirea avea atîta nevoie și care, în mod sigur, după cum arăta, nu-i va fi de nici o trebuință. Dincolo de circumstanța pascală, care ar putea oferi o explicație, rămîne, totuși, o întrebare tulburătoare: de ce oare vestalele noastre, a se rememora aici și cazul Mihaelei Rădulescu, sînt cu atît mai bisericoase cu cît sînt mai sumar îmbrăcate? Dacă în privința Mihaelei
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești, prescrisă la anul 1845 februarie în cincisprezece zile, pentru trebuința părintelui Ermoghen monahul, cântărețul din sfânta mănăstire Cernica”. Titlu: ,,Carte de musichie împodobită cu feluri de cântări alese de ale Vecernei de ale Utreniei și la vecernia cea mare”. Pe a treia foaie de gardă copistul a scris cuprinsul: ,,Însemnare
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
nu-și pierde răbdarea, nu-l învinuiește pe Dumnezeu și nici nu-și ia viața. Dacă ar fi fost biruit de aceste ispite s-ar fi îndeplinit scopul diavolului: moartea sufletească. Prin urmare, în acest război nevăzut este de neapărată trebuință și răbdarea. În limba franceză, „cuvântul răbdare (patience) provine din latinescul patientia cu sensul de suferință, greutate de îndurat. Ea este o mică fiică a perseverenței, stăruinței. Răbdarea vine tocmai atunci când s-au sfârșit toate resursele. Deseori este mai eficace
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în Patericul, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
mai vorbim de ea? Oare pentru că nu pot să beau tot fluviul să nu iau cu măsură nici ceea ce-mi folosește? Oare pentru că nu pot cuprinde tot soarele cu privirea, să nu văd nici cât este de ajuns pentru trebuința mea? Sau, pentru că nu pot să mănânc toate fructele mare grădină (...) vrei să ies cu totul flămând? Laud și să slăvesc pe Făcătorul nostru: poruncă dumnezeiască sunt aceste cuvinte: <<Toată suflarea să laude pe Domnul>> (Ps., 40,5) (...) Știu că
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
vieții noastre”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre Învățământul religios, cap. 37, În PSB, vol. 30, p. 338. footnote>. Întrucât omul este ființă psihosomatică, constând din două părți, din suflet Și trup contopite laolaltă, el are trebuință atât de hrană spirituală prin credință, cât și de cea materială plină de Duhul Sfânt, de aceea Mântuitorul a instituit Sfânta Euharistie pentru a ne da posibilitatea de a participa la trupul Său Înălțat la demnitatea divină, căci cei ce
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Galitia, din Cilicia și din alte regiuni apropiate” (Între epistolele lui Ciprian 75,5,2; 19,4). În acest sinod s-a discutat și despre botezul administrat de către eretici (75, 19,4). Firmilian Îi scrie lui Ciprian: „se vădește de trebuință ca an de an noi, prezbiteri și episcopi, să ne reunim În adunare pentru a pune În rânduială ceea ce a fost Încredințat zelului nostru și pentru a ne ocupa de treburile mai grave căzând la bună Înțelegere” (Ep. 75,4
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
săvârșit păcatul, Părinții neptici ne învață să ne căim și să încercăm să ne eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit, căci cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta, va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va dobândi săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
se aseamănă cu cel al mierii. Acestei minuni i se adaugă și o alta: ieșind toți la culesul ei, măcar că erau de felurite vârste și puteri, nici unul nu aduna mai puțin decât celălalt, potrivit deosebirii de putere, ci pe măsura trebuinței fiecăruia, încât nici cel mai puternic să nu aibă mai mult și nici celui slab să nu i se micșoreze partea de o minune: că adunând fiecare pentru o zi, nu punea deoparte nimic pentru ziua următoare. Iar celui ce
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
acesteia, deși căderea din cer avea loc ca și în celelalte zile, iar sârguința adunătorilor era egală, ceea ce se aduna se afla în cantitate îndoită față de măsura obișnuită. Aceasta, ca să nu aibă nici un motiv de a dezlega legea nelucrării din trebuința hranei. În aceasta se arăta și mai mult puterea dumnezeiască, întrucât în celelalte zile prisosul se strica, și numai în ajunul Sâmbetei (căci acesta era numele zilei nelucrătoare) ceea ce era pus de o parte rămânea nestricat, în așa fel că
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
care e Bunul Creator. Aceasta reiese din faptul că a pus nume potrivite tuturor animalelor, a înțeles drept poruncile lui Dumnezeu, cu care sta în cea mai strânsă legătură și că a cunoscut atât pe Dumnezeu, pe cât îi era de trebuință, cât și lucrurile din natură. Voia lui era străină de orice răutate, supunându-se voii lui Dumnezeu, căci nu exista luptă între senzualitate și spirit. Perfectivitatea relativă a primului om, nu se mărginea numai la suflet, ci și la corp
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
dobitoacelor necuvântătoare, și aflând prin experiență că împărtășirea de cele sensibile susține firea lui trupească și văzută, a părăsit frumusețea dumnezeiască, menită să alcătuiască podoaba lui spirituală și a socotit zidirea văzută drept dumnezeu, îndumnezeindo, datorită faptului că e de trebuință pentru susținerea trupului<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 31. footnote>. Omul trebuia să îndeplinească porunca, pentru că ea cuprindea întreaga voință a lui Dumnezeu exprimată față de om și omul primise
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
la rândul lor ele înseși prin fire<footnote Ibidem, p. 323. footnote>. Rodurile celor două feluri de pomi ai raiului cunoscut cu mintea (inteligibil) sunt plăcerea și durerea. Dintre acestea, fiecare se împarte iarăși în două. Prima este fie din trebuință naturală și necesară, fie din voluptate și trecerea măsurii. A doua este fie din temere și întristare, fie din nevoințe și osteneli duhovnicești<footnote Ibidem, p. 324. footnote>. În această doctrină, Cuviosul Nichita Stithatul este tributar Sfântului Maxim Mărturisitorul<footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
noi trebuie să nască iubirea noastră față de El. Hristos rămâne de-a pururi Veșnicul îndrăgostit: mai iubitor decât orice prieten, mai drept decât orice stăpân, mai mângâietor decât orice tată, mai întru noi decât orice mădular al nostru, mai de trebuință nouă decât chiar inima noastră<footnote Sf. Nicolae Cabasila, cf. Kallistos Ware, Ortodoxia, calea dreptei credințe, trad. de E. Chiosa, G. Jacotă și Pr. D. Ailincăi, Edit. Trinitas, Iași, 1993, pp. 12-13. footnote>. Datoria noastră constă în a-I răspunde
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
noi trebuie să nască iubirea noastră față de El. Hristos rămâne de-a pururi Veșnicul îndrăgostit: mai iubitor decât orice prieten, mai drept decât orice stăpân, mai mângâietor decât orice tată, mai întru noi decât orice mădular al nostru, mai de trebuință nouă decât chiar inima noastră<footnote Sf. Nicolae Cabasila, cf. Kallistos Ware, Ortodoxia, calea dreptei credințe, trad. de E. Chiosa, G. Jacotă și Pr. D. Ailincăi, Edit. Trinitas, Iași, 1993, pp. 12-13. footnote>. Datoria noastră constă în a-I răspunde
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Li * am slujit la șapte stăpâni unii erau darnici cu aurul cel mai mult mie calul meu îmi place am călărit atât de departe de-acasă uneori când se uită la mine știu că-și aduce aminte * nu am nici o trebuință de satul pe care eu l-am cucerit pentru stăpânul meu casa cea mare din mijlocul târgului mă privește cu ochii unei fete * când o să fiu ucis camarazii mei ostași îmi vor găsi poeziile sub șa or să râdă vor
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
vindece gingiile suspurînde ale bărbaților Și ochii lor roșii, supurînd, Ochii lor plini de toate bubele ochilor Și viața lor supurîndă, Viața lor plină de toate bubele zilelor... 4. Ia-ți lumea înapoi, Amăgitorule. Ia-ți înapoi ispitele. Nu am trebuință de ele, Amăgitorule, Nu am trebuință de tine. Ia-ți înapoi cerul albastru Și florile care miros atît de suav. Ia-ți înapoi caliciile & femeile în care parfumul Foliculinei adumbră. Ia înapoi pămîntul cu totul, căruia zădarnic făcutu-i-am
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
ochii lor roșii, supurînd, Ochii lor plini de toate bubele ochilor Și viața lor supurîndă, Viața lor plină de toate bubele zilelor... 4. Ia-ți lumea înapoi, Amăgitorule. Ia-ți înapoi ispitele. Nu am trebuință de ele, Amăgitorule, Nu am trebuință de tine. Ia-ți înapoi cerul albastru Și florile care miros atît de suav. Ia-ți înapoi caliciile & femeile în care parfumul Foliculinei adumbră. Ia înapoi pămîntul cu totul, căruia zădarnic făcutu-i-am io umbră. 5. "Nu va mai
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
ei Și vinul clipelor, în cupe, Spumegă iar sub ochi de zei Mesaj, într-o doară, către urmași Când lumea, într-o zi, va fi să fie Din nou croită până-n amănunt Și se vor meșteri cu măiestrie Câte de trebuință-n viață sunt, Să nu fiți triști când spada o să cadă, Nu luați nimic, plecați cu mâna goală, Până-n tărâmul viscolului mut, Mai bine să dormiți cu vântu-n poală Și toate să le luați de la-nceput, Decât să știți mereu
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
de distanța dintre orașul unde se află locul ei de muncă și satul unde lucrează el, Ioana și Iustin se consolează erotic după posibilități, înlocuindu-și fiecare partenerul tînjit, dar absent, cu suplinitori mai puțin apreciați decît titularii, dar prezenți. Trebuințele sînt satisfăcute, iar aspirațiile romantic idealiste, deși contrazise de proza vieții, se conservă. Iustin se combină astfel cu o Codruță locală, foarte apetisantă de altfel, iar Ioana cu un rasat demnitar bucureștean, Anton, venit în inspecție la uzina unde ea
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
fine poezia din acest florilegiu ne vrea pe deplin umani. Ne salvează de vid, căci ne constrânge să-l înfruntăm chiar înlăuntrul nostru. Dar toate acestea nu constituie o terapie psihică, ci una spirituală. Suntem primejdios de dizarmonici, înstrăinați de trebuințele noastre primare, de toate cele pentru care am fost alcătuiți. Inclusiv din această pricină suntem înfricoșați. Cu pecădere fiindcă viața și lumea se dezvăluie a fi atât de diferite de ceea ce fuseserăm făcuți să credem de un omniprezent big brother
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
profesorii Gh. Glodeanu și Nicolae Băciuț, cărora, din când în când, le mai pot expedia câte un text critic sau câte o... creație proprie. Oficii similare caut să am și în Moldova, Banat, Cluj sau Timișoara, Reșița. 2. Pe pupitrul trebuinței scriitoricești personale se află, săptămânal și lunar, informații și de la București, prin România literară (director, acad. Nicolae Manolescu) și Cultura (director, acad. Aug. Buzura). 3. Mai rar, am acces la revista Lettre internationale. 4. Iată cum am chibzuit că pot
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d’autrui, Éditions du CNRS, Paris, 1960; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). La rândul său, Kenneth B. Clark definește empatia că ,,o capacitate a unui individ de a simți trebuințele, aspirațiile, frustrările, bucuriile, supărările, anxietățile, durerile, foamea altora, ca și cum ar fi ale lui proprii” (K. B. Clark, ,,Empathy. A Neglected Topic în Psychological Research”, în American Psychologist, vol. 35, 1980; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 28). Toate definițiile anterior
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Luceafărului: "Plebea de sus face politica, poporul de jos sărăcește și se stinge din zi în zi de mulțimea greutăților ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ și administrativ, care nu se potrivește deloc cu trebuințele lui simple". Dacă obștii românești în curs de închegare modernă îi lipsea "clasa de mijloc", oare nu simțim și noi fenomenul insolent-dureros al substituirii acesteia prin impostură? "Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]