29 matches
-
University Press, Princeton, 1964, pp. 241-309. 32 A se reține concluzia recentă a lui Alberto Tenenti, Stato: un'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Îl Mulino, Bologna, 1987, p. 43: "nella sensibilità collettiva italiană della metà del Trecento un concetto di `stato' è ormai strutturato e adulto". A se compară, totuși, cu Harvey C. Mansfield, Jr., "On the Impersonality of the Modern State: A Comment on Machiavelli's Use of stato", American Political Science Review, 77 (1983), pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
On the Impersonality of the Modern State: A Comment on Machiavelli's Use of stato", American Political Science Review, 77 (1983), pp. 849-857. 33 Fubini, "Classe", p. 164. 34 Anthony Molho, "The Florentine Oligarchy and the Balìe of the Lațe Trecento", în Speculum, 43 (1968), pp. 23-51. 35 Asupra executivului florentin, vezi Martines, Lawyers, pp. 397ff; și, în general, Harvey C. Mansfield, Jr., Taming the Prince: The Necessary Contradictions of Modern Executive Power, Free Press, New York, 1989. 36 ASF, SDBOPLCMR 2
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o perioadă anume care să primească atributul de „Renaștere medicală”. De altfel, acest termen, care ar semnifica „redescoperirea culturii clasice din antichitate”, nu poate opera în știință, întrucât multe din datele „clasice” erau fie eronate, fie greșit interpretate. Renașterea din trecento (sec. XIII) sau quatrocento (sec. XIV), evidentă în artă, este destul de anemică în știință. Se mai afirmă uneori că medicina a devenit „științifică” după ce Claude Bernard (1813-1878) a publicat celebra sa lucrare „Introducere în studiul medicinii experimentale” (18). Mai curând
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
părintele picturii sieneze și împreună cu alții este considerat fondatorul artei europene. A fost angajat de-a lungul întregii sale vieți pentru a realiza multe lucrări importante în clădirile guvernamentale și religioase din Italia. Lui Duccio îi sunt atribuite crearea stilului Trecento, fondarea Școlii Sieneze și contribuții semnificative la stilul gotic sienez. Duccio a început să elimine liniile ascuțite ale artei bizantine și a rotunjit formele. A utilizat modelarea (jocul culorilor închise și deschise) pentru a dezvălui personajele de sub draperia grea iar
Duccio () [Corola-website/Science/329182_a_330511]