41,476 matches
-
pe care nu-l mai puteam înghiți și mai apoi ziua în care am înțeles că există timp cu adevărat, ca se poate muri, că nimic nu e veșnic și că aproape toate, toate se trec, mai puțin umbrele din trecut, că și crucile au umbra lor, și morții, dacă nu-i îngropi... Tu trebuie numai să înțelegi dragostea, ca o coajă de ou într-o batistă, patul meu de otravă, străina bântuind-mi sângele până la prăbușire și cuvintele amestecându-se
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1427614584.html [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
cât normală. Am de făcut, desigur, și alte lucruri. Pregătesc un fel de dialog, un interviu, pe care mi-l iau singur sau cu ajutorul nevesti-mii. Un fel de desfacere al sensurilor unor piese, bucăți scrise în cele 19 cărți din trecut... I.I.V. - Faptul că editura „Humanitas” a introdus anul acesta, în manualul pentru clasa a IX-a din opera dumneavoastră și că locul domniei-voastre este după Arghezi, înseamnă ceva? Vă face să vă simțiți într-un fel deosebit? M.H.S. - Păi sigur
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > BASTARDUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 172 din 21 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Bastardul Moto: „Nu te învinovăți pentru ce s-a întâmplat în trecut!”. Se chircea pe priciul de lângă soba încinsă și văruită cu grijă în alb și-și domolea imaginația debordantă înlocuind învălmășeala din clișee cu emulsia suturată, când și când iconică a gândului întrerupt, altminteri frustrat de pustiul patern, paradoxal resimțit nu
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
scris până acum peste cincizeci de cărți. Prima carte „Vacanțe, vacanțe...” și a doua, au aparut la Editura Curtea Veche, apoi celelalte la editura mea, ANAMAROL. De ce în ultima vreme simt nevoia tot mai mult „să călătoresc în propriul meu trecut”, cum spunea Mircea Eliade... sau în trecutul altora? De ce am scris până acum romanele care au la bază fapte reale? Fac asta pentru a lăsa ceva, sincer - altceva decât pe fiica mea după ce nu voi mai fi! Ceea ce scriu este
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
Prima carte „Vacanțe, vacanțe...” și a doua, au aparut la Editura Curtea Veche, apoi celelalte la editura mea, ANAMAROL. De ce în ultima vreme simt nevoia tot mai mult „să călătoresc în propriul meu trecut”, cum spunea Mircea Eliade... sau în trecutul altora? De ce am scris până acum romanele care au la bază fapte reale? Fac asta pentru a lăsa ceva, sincer - altceva decât pe fiica mea după ce nu voi mai fi! Ceea ce scriu este exact viața! În esență este o demonstrație
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
Articolele Autorului Dintre vorbele toate, izbite de maluri, Osândiți călători între ștreanguri de vise Urcă-n mine un dor și din sângele-valuri, Jumătăți de cuvânt stau de suflet desprinse. Devenisem noi doi, printr-o nu-ș ce minune, Peticisem cumva tot trecutul pe cruce Și la ceas de-ntrebări și de închinăciune Mi-a răspuns Dumnezeu, că-mi va da cât pot duce. Și pe raftul de sus (cel cu versuri neroade) Am găsit doi ciorchini sub o slovă aleasă Mi-am
ANOTIMPUL IUBIRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1490307746.html [Corola-blog/BlogPost/375679_a_377008]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > PLÂNGI AZI ROMÂNIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 588 din 10 august 2012 Toate Articolele Autorului PLÂNGI AZI ROMÂNIE... Dacă în trecut, întotdeauna, Străbunii noștri au luptat, Ca România să fie doar una, O națiune și un singur stat. Eu n-am bani nici de țigări, La mâncare sunt mereu în post, Copiii ne-au plecat în alte țări, Să-și caute
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Plangi_azi_romanie_mihai_leonte_1344623759.html [Corola-blog/BlogPost/358102_a_359431]
-
de umbre nu se aude, nu se vede, dar știe totul, unge cu mirul sfânt osul de înger sub umerii ce poartă dezinvolt aripile. Tu te acoperi cu puteri tămăduitoare lacrima înlătură plânsul, durerea se scutură de semnele suferinței din trecut, vindecă trupul de slăbiciunile lui până se întrupează din nou vindecat înlăuntrul cu solzi protectori. Seducțiile tale de mentă sălbatică intră sub piele ca iarba în gura coasei, inima se plimbă prin piept deschizând zăvoare ascunse, să intre calul troian
TREPTAT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1486042298.html [Corola-blog/BlogPost/362542_a_363871]
-
care nu trăsesem decât două fumuri, văzând-o cum fuge înapoi și râde. O apuc în ultima clipă de rochie, care alunecă foarte ușor de pe dânsa, lăsând-o complet goală. Nu are nimic pe dedesubt. Imaginea aceasta mă teleportează în trecut, în adolescența mea de bărbat, aducându-mi în minte imagini identice, cu altă femeie, desigur. Ajung cu fața între sâni ei, pe care-i cuprind lacom cu palmele, excitat la culme, îi iau sfârcurile în gură sau îi palpez labiile
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
încă din 1972, în Encyclopaedia Universalis (vol.14) publicată în Franța. Important de reținut: punctul de plecare al ideii lui Rareș a fost actualitatea politică și militară reflectată în pictura interioară a vremii lui Ștefan cel Mare, adică legătura cu trecutul. Această legătură cu trecutul, cu tradiția, o caracteristică importantă a societății moldovenești din secolele XV și XVI, o va evidenția Sorin Ullea cu mare grijă în lucrările sale, până la Sucevița și Dragomirna, ultimele mari monumente ale epocii de aur a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Encyclopaedia Universalis (vol.14) publicată în Franța. Important de reținut: punctul de plecare al ideii lui Rareș a fost actualitatea politică și militară reflectată în pictura interioară a vremii lui Ștefan cel Mare, adică legătura cu trecutul. Această legătură cu trecutul, cu tradiția, o caracteristică importantă a societății moldovenești din secolele XV și XVI, o va evidenția Sorin Ullea cu mare grijă în lucrările sale, până la Sucevița și Dragomirna, ultimele mari monumente ale epocii de aur a picturii moldovenești. Dar stabilirea
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
noi românii n-am fost în stare să avem o astfel de reproducere a atât de importantului Tetraevanghel al lui Uric!! Ne facem singuri rău, nu ne preocupă să fie cunoscute realizările de valoare ale acestui neam nici cele din trecut, nici cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
arată, Adie-n suflet vântul și gândurile-mi zboară, Pe drum pășește toamna la fel de elegantă, Această zi din viață e-un cântec de vioară... Pe străzi aleargă frunze ce-mi amintesc de mine, Mașinile fac zgomot la fel ca în trecut, Mă simt copil în toate, căci lumea-mi aparține Și vreau să regăsesc tot ce-am iubit mai mult. Dar câte n-am iubit prin viața trecătoare? Ele-au rămas în gânduri și-n universul meu. Cu mâinile spre zei
FILE DE CARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1473729521.html [Corola-blog/BlogPost/373949_a_375278]
-
de comunicare și a acordurilor de ajutor reciproc. Ne-am asigurat că vorbim aceeași limbă, în ceea ce privește gestionarea situațiilor de urgență și că le rezolvăm într-un mod unitar, la nivelul diferitelor state, în loc să avem jurisdicții individuale, așa cum am avut în trecut”, spune Nathan Rodgers. Totodată, el a vorbit și despre cum trebuie făcută comunicarea în situații de urgență: autoritățile trebuie să dea în mod transparent informații, din oră în oră, având mereu în atenție prioritatea absolută. Victimele și familiile acestora. În
Ce a învățat America în 2003, după incendiul din clubul din Rhode Island. Și ce a învățat România după Colectiv by https://republica.ro/ce-a-invatat-america-in-2003-dupa-incendiul-din-clubul-din-rhode-island-si-ce-a-invatat-romania-dupa-colectiv [Corola-blog/BlogPost/337931_a_339260]
-
Theodor Aman și Marin Sorescu, de exemplu. În capitală mă simt bine, iar pentru a mă face înțeles și a elimina zâmbetul miticesc, am renunțat la perfectul simplu, deși convins că oltenii posedă un înalt simț al limbii, ei diferențiind trecutul imediat de evenimentele petrecute cu mult timp în urmă. Îmi place Bucureștiul, m-am obișnuit, cum spusei! Doina DRĂGUȚ: Ai mers în București să faci Filosofia, dar știu că ești licențiat în Filologie... Ce s-a întâmplat, de fapt? Apetența
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
străinătate. Academia DacoRomână - instituție autonomă în cadrul Fundației ADR”TDC” fiind liberă, se subordonează idealurilor națiunii dacoromâne și nu statului, fie el și românesc, atunci cînd mai este... prin urmare, seva ei vine din istoria - chiar preistoria DacoRomâniei și din setea trecutului, în general, și mai ales din inteligența prezentului cu perspectiva viitorului renașterii dacoromânești... Are numai 100 membri titulari, un număr nelimitat de membrii fondatori, de onoare, corespondenți și asociați. Pentru continuitate, am creat o pepinieră în localitatea natală, o ”minicademie
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
sentimentele, voița și intelectul, care împreună iau decizii. Într-o zi cineva și-a întrebat prietenul cum de poate suporta atâtea probleme în viață. Acesta i-a răspuns că în fiecare zi începe de la început, uitând ce a fost în trecut, se avântă cu speranță în viitorul care este controlat doar de provindență, descătușându-și sufletul de orice deșertăciune și lepădând tot ce înseamnă răutate, invidie și ranchiună. Liber de absolut toate ambițiile josnice care pot fi ca niște pietre de
SĂ AVEM O INIMĂ NOUĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_sa_avem_o_in_marina_glodici_1391395313.html [Corola-blog/BlogPost/352791_a_354120]
-
nimeni. La monument, povestește unui cetățean trecut de cincizeci de ani despre viața lui și a tatălui său. Tot satul știa povestea tragică a familiei sale. Au plecat împreună să-și găsească familia, să se integreze în ea, să uite trecutul, clipele grele prin care viața l-a plimbat, poate destinul său, dictat de Cel Atotputernic. S-a integrat repede, s-a căsătorit, intrând în rândul alor săi, domnișanii, niciodată cu gândul răzbunării împotriva acelora care i-au schimbat cursul vieții
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
văd bătând pământul, ca să mă-ntorc la tine Dar mă trezesc și cuget că ceea ce fac nu-i bine! Ea: De vrei să te întorci, eu dorul nu-mi amân Măcar pentru o zi, cu tine să rămân! Să retrăim trecutul și tot ce am fi vrut Aștept înfiorată, sărutul de-mprumut! NOSTALGIE (Improvizând o parodie cu poetul G.R.) GR: Reverie printre glastre Admirând florile-albastre Ca un pui de bogdaproste Care cântă a dragoste... Gângurit de guguștiuc Mă-ndeamnă să mă
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_barbu_scrisori_de_departe_poem_carmen_barbu_1332170699.html [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
de un artist iscusit: „Liniștea se sparge în bucăți fierbinți, / Semn de resemnare, de-așteptări cuminți. Șoapta adierii încă mai rezistă, / Freamătă pe-o frunză, și aceasta tristă” (Zi de vară). Vera Crăciun se înrudește în spirit cu poeta secolului trecut Magda Isanos, prin patetismul din glas și prin intensitatea trăirii. Pildă stau poemele: „Dacă mă cauți”; „Să nu mă cauți”; „Tu să mă ierți” - poeme de dragoste tremurândă, scăldată-n candoare și-n lumina ce iradiază de pe chipul sufletesc al
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
Mesajul Consiliului Unirii la Albă Iulia Publicat la 29 noiembrie 2012; 86 afișări; MESAJ către Românii veniți la Albă Iulia Frați Români, “Secolul XIX, al naționalităților”, a însemnat și cristalizarea conștiinței privind unitatea națională românească, privind un destin comun în trecut, prezent și viitor. La 21 noiembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat “Republică Democratică Moldoveneasca”, iar, la 24 ianuarie 1918, a adoptat Declarația de Independență. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat DECLARAȚIA de UNIRE a Basarabiei cu România: “În numele
MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_consiliului_unirii_la_alba_iulia_al_florin_tene_1354256394.html [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
-
O glie plină de prinoase Pe fruntea-i tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de iureș O Dobroge de paradis Cu Delta ei cea uimitoare Și o Muntenie semeață De țară, ea conducătoare Oltenia e sub Carpați Unde strămoșii au luptat Să ne creieze-un viitor Și să trăim neexploatat Nu pot s-o uit
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
Acasă > Stihuri > Semne > NU MĂ ÎNTORC...ȘI ȘTII DE CE Autor: Roberta Sanders Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Nu mă întorc...și știi de ce De m-aș întoarce în trecut pe ramuri de necunoscut în clipele ce le simțeam sub arborii de îi iubeam m-aș transforma în vis tăcut cu tine să fi început să mă întâlnesc la porți de răi să te opresc, să-ți spun...mai stai
NU MĂ ÎNTORC...ŞI STII DE CE de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1422170485.html [Corola-blog/BlogPost/377054_a_378383]
-
stai...să stai...să stai dar te-ai grăbit spre..... nicăieri pe uliți vechi de triste veri tu ai coborât, eu te-am pierdut nicicând nu te-am cunoscut nu mă întorc...și știi de ce? de m-aș întoarce în trecut te-aș transforma în vas de lut mi-aș pune sufletul în el și l-aș încătușa cu-n singur țel..... să mă păstrezi pe veci în el. Referință Bibliografica: Nu mă întorc...și știi de ce / Roberta Sanders : Confluente Literare
NU MĂ ÎNTORC...ŞI STII DE CE de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1422170485.html [Corola-blog/BlogPost/377054_a_378383]
-
întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat să trăiesc / - prin bolul inocenței - / în visul transformat în firul de fum, / ce se strecoară / prin toate ungherele tale
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]