54 matches
-
la Căldărușani înainte de 1637 mărturisește și un hrisov din 1615, emis în cancelaria voievodului Radu Mihnea (1611-1616). Matei Basarab va ridica în mijlocul Codrilor Vlăsiei o adevărată cetate, înconjurată pe trei laturi de un lac. Biserica mare a mănăstirii, în plan treflat, cu trei turle, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, poartă aceeași amprentă arhitecturală ca și biserica Mănăstirii Dealu și cea a Mănăstirii domnești de la Curtea de Argeș. Paul de Alep, însoțitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în Țările Române, face, în 1653
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
e firesc, au fost trecuți în rîndul ctitorilor și ei vor fi pomeniți la toate slujbele cîtă vreme va dăinui sfîntul locaș. Cea mai costisitoare și anevoioasă problemă a fost construcția bisericii. Biserica este în stil ortodox autentic, în plan treflat, cu elemente arhitecturale bizantine și brîncovenești, cu pridvor și fronton trilobat și acoperiș boltit, arhitectura și programul iconografic fiind în grija părintelui protosinghel Dimitrie Papacioc, din 1998 duhovnicul mânăstirii, cel care a condus și lucrările de execuție. De altfel, întregul
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
auto. Accesul final spre poarta așezământului se face "per pedes apostolorum". La construcția actualei biserici cu hramul "„Adormirea Maicii Domnului”", s-au folosit bârne din lemn de brad căptușite cu scândură, așezate pe temelie de piatră. Edificiul are un plan treflat, cu absidele altarului în șapte laturi, iar absidele laterale în 5 laturi. Sunt patru turle egale pe axul longitudinal și două turle mici - egale - pe absidele laterale. Cele de pe altar, naos și pronaos sunt deschise. Pridvorul este închis, pictat pe
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
din iunie 1986, paraclisul s-a dărâmat, rămânând în picioare doar peretele vestic și o parte din pereții de la nord și sud. În perioada 1990-1992, bisericuța a fost refăcută pe vechea fundație, păstrându-se planul arhitectonic inițial. Biserica-paraclis avea plan treflat. Inițial, zidurile paraclisului începeau direct de pe pământ, fără nici un fel de fundație, iar fațadele erau lipsite de ornamentații. Noua construcție se sprijinea pe un soclu de piatră cioplită, având patru ferestre mari, iar fațadele au fost ornamentate. Interiorul său era
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
fost resfințită pe amplasamentul actual la 12 aprilie 2009 (în Duminica Floriilor), de ÎPS Arhiepiscop Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, cu acest prilej obiectivul fiind inclus în circuitul de vizitare a muzeului în aer liber. Biserica are un plan treflat clasic, având divizarea clasică în pronaos, naos și altar. Ea este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Catapeteasma originală datează
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, în patru ape, cu o ușoară rupere în pantă, aproape insesizabilă, în dreptul absidelor laterale. Streașina largă este susținută de console în „cap de cal”. Monumentul are plan treflat, cu abside laterale pentagonale mici și absida altarului poligonală nedecroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele vestic al pronaosului. Dimensiunile bisericii sunt mici: lungimea de 15.75 metri și lățimea de 4.50 metri
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
în partea mediană cu câte o rozasă (rozetă) ce are în centru un spațiu în formă de cruce. Celor patru rozase le corespunde în partea superioară patru balcoane false ce se continuă cu câte o fereastră alungită terminată în arc treflat. Portalul de la intrare este format dintr-un rezalit pe care se sprijină un arc în colonadă în stil gotic. Luneta portalului este decorată cu un relief cu îngeri, în stil baroc, rezultând un ansamblu în stil eclectic. Coridoarele de legătură
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
unui paraclis în curtea mănăstirii. În prezent, hramul principal al mănăstirii se ține pe 24 iunie - Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou. Printre stareții (sau priorii) mănăstirii au fost mai mulți episcopi sau viitori episcopi: Biserica se asemănă prin planul treflat, proporții și trăsături arhitecturale cu Biserica Înălțarea Domnului de la Mănăstirea Neamț. Există și unele deosebiri față de biserica sus-menționată și anume: Biserica este susținută de 9 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), două sprijină arcul median al pereților pronaosului
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
artă. Biserica Mitocul Maicelor. 1792”". În partea de nord-vest a bisericii, lângă gardul împrejmuitor, a fost înălțat Monumentul victimelor regimului comunist, turnat la Arad și amplasat în anul 2010. Biserica Mitocul Maicilor este construită din cărămidă și piatră, în plan treflat, cu acoperișul în șarpantă. Ornamentația exterioară este bogată și constă în câteva motive decorative minimale, de inspirație neoclasică sau barocă. Intrarea se face printr-un pridvor adăugat pe latura sudică. Deasupra pronaosului se află un turn clopotniță. Pe latura sudică
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
sa funerară, din marmură albă, fiind trecut anul 1818 ca an al decesului. În curtea bisericii se află un lumânărar, ctitorit de familia prof. univ. dr. Constantin Marinescu în memoria dr. Gheorghe Călin. Biserica „Sf. Gheorghe” - Lozonschi are un plan treflat, cu absidele laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu o turlă octogonală deasupra naosului. O particularitate arhitectonică o constituie fațada de apus semicirculară, ca și absida altarului, ceea ce a fost probabil o influență venită din Armenia, prin Rusia
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și fără rupere în pantă. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
cu lut. Edificiul are o temelie de piatră. Ulterior, pereții de bârne ai bisericii au fost placați pe interior și exterior cu scânduri vopsite în culoare albă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Edificiul are plan treflat cu abside laterale poligonale, fiind împărțită în interior în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului bisericii se află clopotnița. Intrarea se face prin partea de sud, iar lumina pătrunde prin 6 ferestre. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
al erei bizantine. Conform pisaniei, biserica a fost refăcută din temelii între anii 1883-1887, prin primarul Nicolae Poenaru și mulți alți ctitori locali. Se remarcă drept una dintre cele mai ambițioase și îndrăznețe biserici de lemn din Oltenia prin planul treflat și dimensiunile mari, chiar unică pentru această regiune în modelul adoptat. Ridicată într-un sat de foști clăcași, împropietăriți prin reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza de la 1864, biserica de lemn din Șirineasa stă drept un martor prețios al
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
fost finalizată construcția a două construcții de zid cu rol de chilii, cu cerdacuri largi. La 100 m nord-vest au fost construite anexele gospodărești. Au fost renovate clădirea arhondaricului și cea a stăreției. Biserica a fost construită după planul simplu, treflat, caracteristic multora dintre monumentele bisericești înălțate în vremea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Materialul de construcție folosit a fost piatra brută la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare galbenă. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Inițial acoperită cu șindrilă (draniță), biserica are astăzi învelitoare din tablă vopsită. Construcția are plan trilobat (treflat), cu două abside laterale și cu altar poligonal. Ea se întinde pe o suprafață de circa 160 de metri pătrați. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Lăcașul de cult are un geam în
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
Marius Cenușă. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Putna este construită din cărămidă, în stil moldovenesc. Dimensiunile edificiului sunt următoarele: 18 m lungime și 6 m lățime. Biserica este luminată prin 12 ferestre mari, de dimensiuni egale. Biserica are un plan treflat, cu abside laterale pentagonale. În exterior, cam la două treimi din înălțimea zidurilor, edificiul este înconjurat de un brâu torsadă, cu trei muluri, frânt din loc in loc. În registrul superior, deasupra brâului, se află firide oarbe. Turla octogonală aflată
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
două în peretele sudic și una în cel nordic), o fereastră în peretele sudic al camerei mormintelor, câte o fereastră în fiecare absidă laterală și una în axul absidei altarului. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca are plan treflat. Absidele laterale sunt marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
renume mondial, Ciprian Porumbescu. În afară de mormintele familiei Porumbescu, în cimitirul din jurul bisericii se află și mormintele altor personalități locale: Dimitrie cav. de Costin (1853-1902) sau arhipresviterul stavrofor Onufrei Mironovici (1852-1929) - preotul paroh care a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Catapeteasma din lemn de frasin datează din perioada construcției lăcașului de cult, icoanele fiind pictate de pictorul
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
din veacul al XVI-lea. Dimensiunile generale ale bisericii nu sunt mari: lungimea - 17,70 m, iar lățimea - 12,30 m, inclusiv absidele. Înălțimea pereților din afara e de 9 m, iar turla cu crucea are 20 m. Planul bisericii este treflat, având grosimea pereților de aproape un metru. Tinda se afla în partea sudica a bisericii. În interior pronaosul este despărțit de naos printr-un perete susținut de doi stâlpi puternici, având forma rotundă. Turla bisericii este susținută prin tehnologie moldoveneasca
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
tot atunci fiind amenajată și o parcare în apropierea porților de intrare în curtea bisericii. Printre preoții care au slujit la această biserică menționam pe Ioan Sireteanu - paroh (1846-1888) și Silviu Sologiuc - parohul actual. este construită din piatră, are plan treflat și ziduri groase (1,40-2 m), sprijinite în exterior de 7 contraforturi cu înălțimea de 5 m. Conform istoricului de artă Vasile Drăguț, biserica este ""o replică a Putnei, la proporții mai mici, dar de o notabilă frumusețe"". . Interiorul frumos
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
în prezent de un parc cu molizi. Ca stil arhitectonic, Biserica "Sf. Dumitru" din Hârlău este foarte asemănătoare cu Biserica "Sf. Gheorghe", ctitorită de Ștefan cel Mare în același oraș. Ea nu se remarcă prin elemente înnoitoare. Biserica are plan treflat, fiind compartimentată în pronaos, naos si altar. Ea are următoarele dimensiuni: 21,60 m - lungime în interior, 24,80 m - lungime în exterior, 5,70 m - lățime în interior, 8,30 m - lățime în exterior, 8,50 m - înălțime până la
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
jumătate a veacului al XIV-lea, masa altarului fiind identificată sub naosul actualei biserici. Fundația sa are adâncimea de numai 0,90-1,00 m. A doua biserică a fost construită, probabil, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Aceasta avea plan treflat, puțin deviat de la axul primei biserici și un pridvor pe latura de vest. Fundațiile sale sunt mai adânci: 2,30-2,50 m. Se presupune că ar fi fost avariată de cutremurul din 1471, fiind necesară demantelarea ei. Biserica Sf. Gheorghe
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
în locul unde s-a aflat pridvorul bisericii, fiind descoperite importante obiecte de patrimoniu. O descriere a bisericii se află în lucrarea ""Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare"" (Ed. Academiei, București, 1958). Biserica avea plan treflat (formă de cruce), după tradiția bizantină, cu următoarele dimensiuni: lungimea - 22,50 m; lărgimea naosului - 8,75 m și lărgimea absidelor laterale - 11,20 m. Fațadele bisericii erau din piatră fățuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind tencuite cu un
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
scriind că: "„Din nenorocire, cea mai veche, Mirăuți, a cărei pisanie din pridvor pomenește pe Alexandru cel Bun, pe vremea căruia biserica era catedrala Mitropoliei, este cu desăvârșire mutilată de restaurarea lui Römstorfer. Nu s-a mai păstrat decât planul treflat al bisericilor moldovenești și zidurile”". Acustica deosebită a bisericii Mirăuți nu se datorează unui calcul al rezonanțelor unghiulare, ci unei tehnici cu totul aparte. În timpul restaurărilor efectuate între 1897-1898, când s-au demolat boltiturile ruinei, s-au descoperit în ele
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Crăciun - paroh (din 1985), Doru Costineanu Beuca - preot (din 1985), Nicolae Cojocaru - preot (1985-1993), Gheorghe Giosan - preot (din 1993) și Ioan Nemțan - diacon (2013-2015) și preot (din 2015). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce (plan treflat), cu o turlă a cărei înălțime este de 38 m. Ea este acoperită cu țiglă smălțuită, multicoloră, în formă de solzi. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei de către meșterul Ioan Pâslea.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]