54 matches
-
tot atunci fiind amenajată și o parcare în apropierea porților de intrare în curtea bisericii. Printre preoții care au slujit la această biserică menționam pe Ioan Sireteanu - paroh (1846-1888) și Silviu Sologiuc - parohul actual. este construită din piatră, are plan treflat și ziduri groase (1,40-2 m), sprijinite în exterior de 7 contraforturi cu înălțimea de 5 m. Conform istoricului de artă Vasile Drăguț, biserica este ""o replică a Putnei, la proporții mai mici, dar de o notabilă frumusețe"". . Interiorul frumos
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
va dobândi adunând la mia înșeptită și cinci încincite și iarăși la cinci simple încincite și durata însărcinării de opt ani. Iar de la nașterea lui Hristos 1550, luna.. Catedrala episcopală ("Sf. Parascheva"), înaltă și frapant de zveltă, are un plan treflat, cu altarul poligonal la exterior și semicircular în interior, iar absidele laterale circulare. La exterior, întreaga construcție este ornamentată cu un brâu "în torsadă" și două rânduri de ocnițe suprapuse, fiind sprijinită de contraforturi ce sporesc nota de echilibru și
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
renume mondial, Ciprian Porumbescu. În afară de mormintele familiei Porumbescu, în cimitirul din jurul bisericii se află și mormintele altor personalități locale: Dimitrie cav. de Costin (1853-1902) sau arhipresviterul stavrofor Onufrei Mironovici (1852-1929) - preotul paroh care a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Catapeteasma din lemn de frasin datează din perioada construcției lăcașului de cult, icoanele fiind pictate de pictorul
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Marius Cenușă. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Putna este construită din cărămidă, în stil moldovenesc. Dimensiunile edificiului sunt următoarele: 18 m lungime și 6 m lățime. Biserica este luminată prin 12 ferestre mari, de dimensiuni egale. Biserica are un plan treflat, cu abside laterale pentagonale. În exterior, cam la două treimi din înălțimea zidurilor, edificiul este înconjurat de un brâu torsadă, cu trei muluri, frânt din loc in loc. În registrul superior, deasupra brâului, se află firide oarbe. Turla octogonală aflată
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
la Căldărușani înainte de 1637 mărturisește și un hrisov din 1615, emis în cancelaria voievodului Radu Mihnea (1611-1616). Matei Basarab va ridica în mijlocul Codrilor Vlăsiei o adevărată cetate, înconjurată pe trei laturi de un lac. Biserica mare a mănăstirii, în plan treflat, cu trei turle, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, poartă aceeași amprentă arhitecturală ca și biserica Mănăstirii Dealu și cea a Mănăstirii domnești de la Curtea de Argeș. Paul de Alep, însoțitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în Țările Române, face, în 1653
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
de boltă longitudinal. Majoritatea acestora au sau au avut două turle gemene pe pronaos, ceea ce nu este exclus să fi fost cazul și la Plătărești, cel puțin în proiectul inițial. De asemenea, aceste biserici au naosul construit după un plan treflat și cu o turlă deasupra sa. Pronaosul bisericii este de formă dreptunghiulară, având la intrare un pridvor, adăugat într-o etapă ulterioară construcției bisericii (cel mai probabil în timpul lucrărilor de refacere a mănăstirii din 1684, în perioada domniei lui Constantin
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
fost resfințită pe amplasamentul actual la 12 aprilie 2009 (în Duminica Floriilor), de ÎPS Arhiepiscop Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, cu acest prilej obiectivul fiind inclus în circuitul de vizitare a muzeului în aer liber. Biserica are un plan treflat clasic, având divizarea clasică în pronaos, naos și altar. Ea este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Catapeteasma originală datează
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, în patru ape, cu o ușoară rupere în pantă, aproape insesizabilă, în dreptul absidelor laterale. Streașina largă este susținută de console în „cap de cal”. Monumentul are plan treflat, cu abside laterale pentagonale mici și absida altarului poligonală nedecroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele vestic al pronaosului. Dimensiunile bisericii sunt mici: lungimea de 15.75 metri și lățimea de 4.50 metri
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
Mănăstirea este situată la poalele dealului Coșul Mare pe raza comunei Mihăești, pe fosta moșie "Hința", la 6 km de Băile Govora și la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea. Biserica mănăstirii, așa cum apare astăzi, este ridicată pe un plan treflat având o singură turlă așezată pe naos, care are o cornișă de cărămidă în formă de dinți de fierăstrău. Pereții exteriori sunt drepți, singura ornamentație arhitectonică fiind un brâu cu trei funii ce o desparte în două. În rest sunt
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
în locul unde s-a aflat pridvorul bisericii, fiind descoperite importante obiecte de patrimoniu. O descriere a bisericii se află în lucrarea ""Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare"" (Ed. Academiei, București, 1958). Biserica avea plan treflat (formă de cruce), după tradiția bizantină, cu următoarele dimensiuni: lungimea - 22,50 m; lărgimea naosului - 8,75 m și lărgimea absidelor laterale - 11,20 m. Fațadele bisericii erau din piatră fățuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind tencuite cu un
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
este imposibil de stabilit anul construirii ei. Prin planimetrie și stil ea aparține artei moldovenești din vremea lui Ștefan și Rareș, chiar dacă amestecul formelor arhitecturale din Moldova și Transilvania în chiar structura construcției îi dau un caracter de unicat. Planul treflat (triconic) cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
încheiate în "coadă de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală decroșată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
numită Pietrărie. În prezent se construiește o biserică nouă în stil tradițional moldovenesc, cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" Biserica este modestă ca înfățișare arhitecturală, fiind construită din piatră cu învelitoare de tablă pe șarpantă. Arhitectura este simplă, are un plan treflat, cu o turlă dispusă deasupra naosului și o turlă cu rol de clopotniță deasupra pronaosului. Interiorul bisericii este ornat cu arcaturi moldovenești obișnuite. Pridvorul este construit ulterior (în 1834), intrarea făcându-se prin ușa de vest. Biserica nu a fost
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
cu lut. Edificiul are o temelie de piatră. Ulterior, pereții de bârne ai bisericii au fost placați pe interior și exterior cu scânduri vopsite în culoare albă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Edificiul are plan treflat cu abside laterale poligonale, fiind împărțită în interior în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului bisericii se află clopotnița. Intrarea se face prin partea de sud, iar lumina pătrunde prin 6 ferestre. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
Mare au o singură navă, cu bolți semicilindrice și cu arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și Dobrovăț). Cele mai multe biserici sunt, însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hramul "Adormirea Maicii Domnului", cunoscută sub numele de "Biserica Vulpe". Construcția bisericii este în stilul vechi moldovenesc și nu prezintă interes cu totul deosebit pentru artă, fiind săracă în ornamentație. Ca arhitectură, biserica are un plan în formă de cruce (treflat), cu abside semicirculare. Pronaosul este boltit în cruce. Din peretele dinspre apus, pornește o scară interioară îngustă spre clopotniță. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos lipsește. Naosul are o boltă construită în segment de sferă, arhivoltele fiind cuprinse în planul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
tablou votiv, reprezentându-l pe Gheorghe Duca Vodă, pe Nastasia doamna lui pe Constantin fiul lor, care ulterior a urcat în scaunul Moldovei și de asemenea cele patru fiice ale lui Gheorghe Duca. Planul clădirii este în formă de cruce (treflat) și are interiorul împărțit tradițional -în: pridvor, pronaos, naos și altar. Abisidele, deși semircirulare în interior, au la exterior formă poligonală. Între pronaos și naos există două coloane octogonale, care susțin trei arcade, cele de pe laturi fiind sprijinite pe zid
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
1862. Se crede că a fost ctitorită de breasla al cărei nume îl poartă. Își serbează hramul de ziua Pogăr�rii Sfântului Duh (de Rusalii), adică, în a șasea duminică după Sfintele Paști. Planul bisericii este în formă de cruce (treflat), fără ornamentații pretențioase la exterior. Compartimentarea în: pridvor, pronaos, naos și altar nu este evidentă, așa cum, în mod tradițional, ne-am obișnuit că constatăm. Doar, între pridvor și pronaos există un perete cu ușă de acces iar între naos și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
au refăcut biserica. Au înălțat pereț ii din piatră și i-au adăugat calota acoperișului, două cupole emisferice și arcadele din cărămidă. Inițial, biserica nu avea turlă, fiind o construcție în stil vechi moldovenesc, cu planul în formă de cruce (treflat), cu cupolele emisferice și cu învelitoare din șindrilă. Intrarea în biserică se făcea de afară direct în pronaos, printr-un exponartex deschis. Abia în anul 1781, s-a construit o intrare prin peretele dinspre apus, închizându-se cu zid vechea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
că: Nu se știe nici de când, nici de la cine și nici de ce mai poartă și cel de al doilea hram. Planul clădirii este în formă de navă, având pridvor, pronaos, naos și altar, interiorul însă este în formă de cruce (treflat). Intrarea în pridvor se face printr-o ușă frontală, pe peretele dinspre apus și încadrată de două ferestre. Pridvorul mai are și câte o fereastră pe pereții laterali de la miazănoapte și de la miazăzi. Ferestre laterale au și pronaosul și naosul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Chiar alternarea pietrei cioplite cu rânduri de cărămidă, care îi dau și un efect cromatic deosebit, este tot o influență adusă prin Țara Românească, a artei bizantine. Biserica păstrează tradiția moldovenească în ce privește planul construcției, care este în formă de cruce (treflat), având pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra gropniței se află o bașcă la care se ajunge printr-o scară construită în grosimea zidului. Și sistemul de boltire, cu arce piezișe este tot cel tradițional moldovenesc. Biserica are două turle, cu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
artă a fost descris de diverși vizitatori: călugărul rus Trifon Korobcinicov (1593), episcopul Bogdan Melchisedek, arhitectul francez André Lecomte de Noűy și alții. Din punct de vedere arhitectural, clădirea atrage atenția prin diferite particularități: planul este în formă de cruce (treflat), cu abside semicirculare expresive și cu pronaosul supralărgit. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos este înlocuit cu trei arcade, sprijinite pe două coloane, bolțile aparțin stilului moldovenesc, așezarea turlelor este făcută pe o bază stelată, iar ornamentarea fațadei este deosebită
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
al arhitecturii, dar este un document nepieritor de convingere creștină, înălțat din credință ortodoxă desăvârșită, într-un timp și într-un loc în care spiritualitatea creștină, trebuia să se afirme și să se impună. Planul este în formă de cruce (treflat) și interiorul este împărțit în: pridvor, pronaos, naos și altar. Nu există perete despărțitor, din zid, între pronaos și naos, compartimentarea fiind marcată doar de o arcadă. Pridvorul are două încăperi: un pridvor exterior și unul interior. Pridvorul exterior este
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
meserii a comunei Bucium. Cu timpul, s-au ridicat mai multe construcții în jurul bisericii, sub formă de pavilioane, în care funcționează în prezent Spitalul de Psihiatrie. Arhitectura bisericii este tradițională, cu unele particularități. Astfel, planul este în formă de cruce (treflat), dar absidele au la exterior formă trapezoidală. Construcția este din piatră și cărămidă, iar învelitoarea este din tablă. Are două cupole, conturate la cornișă ca și pridvorul și absidele cu linii duble. Pereții au la partea superioară două șiruri de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
despre ea că: "nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana...", apoi, "...fără îndoială că pentru această biserică s-au cheltuit zece tezaure egiptene!" (Andrei Antalfi 1933). Planul bisericii este cel tradițional moldovenesc, în formă de cruce (treflat) cu pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are două intrări și câte o fereastră pe laturi. Între pronaos și naos se află două coloane poligonale care susțin arcade. Pronaosul are câte două ferestre de fiecare latură, iar absidele naosului au
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]