175 matches
-
2009, în Bistrița - Năsăud, poetă care scrie epistole, peisaje cu galerii de artă, cărări de dragoste, grădini solare (Azi prin Grădina Soarelui dedat mi-e pasul a umbla!), rugăciuni (Învață-mă ce taine Te pot câștiga ... Întrebările-n râvnă când treier,/ Când ura aprinde din flacăra sa/ Noi săbii ce-n lume cutreier.// Redă-ne iubirea ce-n ea ne-ar cuprinde,/ Cu fiece zi în pagina Ta.), idile, visări, întrebări: Nu ești tu primul pas spre veșnicie,/ Neîntinată, sfântă Poezie
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
foarte concrete, închegând același stil adeseori ambiguu și “neglijent” care o particularizează (Pelerin): “Pasăre fenix fără vaier dă stingerea/ Cine stoarce tăcerile decât cel uitat/ de lumina-n cuiele foamei de sine/ Nu scânci, privește, afară-i lumina/ nespânzurată/ Singurătatea treiera-ntunecimile pieptului/ Clopote albe, trase de vânt ca de viață/își cultivă sforile tari/ Ca pe niște simțuri esentiale/ Piatra filozofala bolborosește/ Undeva între suflet și trup/ Umerii încarcă cenușa/ Asmut poezia să-mi spună/ Că viața-i neterminată/ Eu
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
consemnat acest aspect prin celebrele versuri din poezia „Numai poetul” din 1968: „Lumea toată-i trecătoare, Numai poetul. Oamenii se trec și mor, Ca păsări ce zboară Ca și miile de unde , Deasupra valurilor Ce un suflet le pătrunde, Trece peste Treierând necontenit nemărginirea timpului În ramurile gândului, În sfintele lunci Sânul mărei infinit Unde păsări ca el Se-ntrec în cântări” Dăinuirea prin cuvânt, sau ceea ce rămâne, se asigură prin creație, prin artă . Legătura dintre epoci și generații se face prin
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
Privirea mi-a rămas și azi văpaie, O ultimă scânteie mai coboară, Dar ochii tăi s-au preschimbat în ploaie De clipe dragi, trăite-odinioară... TÂRZIU Azi e târziu să mai regret Că n-am știut să te ascult Și vântul treieră-n secret O doină-a vremii din demult. Te-ai risipit între tăceri Suflet de ceară și durere Și hoinăresc spre nicăieri, Mi-e luna clară mângâiere. Lângă fereastra ta m-așez Și văd cum bruma desenează Un chip... apoi
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
poet și am citi acesta placă comemorativă, atunci cu siguranță am simți fiorul existenței noastre în noi înșine! Mihai Eminescu - Numai Poetul Lumea toată-i trecătoare, Oamenii se trec și mor Ca și miile de unde, Ca un suflet le pătrunde, Treierând necontenit Sânul mării infinit. Numai poetul, Ca păsări ce zboară Deasupra valurilor, Trece peste nemărginirea timpurilui: În ramurile gândului, În sfintele lunci, Unde păsări ca el Se-ntrec în cântări. Poetul Din tărâmul sterp, de vor murii acolo sperând, Chiar
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
pogoane de pământ și fiind destul de frumușele, găsise pentru ele băieți buni care să le pețească. Au fost așa de buni încât s-au înțeles de minune între ei, și asociindu-se, au cumpărat împreună o batoză, cu care acum treierau pentru tot satul. E drept că în afacere îi ajutase Mache, procurându-le la un preț modic batoza, prin distribuitorii lui din Turcia. Când s-a mutat în casa lui Mache, Veta i-a zis scurt: - Marinache... pe copiii mei
MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
-
familie care persisită în amintirile Evei, devin cartea pe care aceasta a scris-o cu frenezia scriitorului care descoperă, prin el însuși, un eșantion de evenimente ce au ca numitor comun valorile umane din toate timpurile. Cu întoarceri în timp, treierând prin generații, cu teme de repunere pe tapet a unor evenimente de istorie generală, dar mai ales, aspecte din destinul personal, Eugenia Boteanu îi dă formă clasică scrierii sale și dacă mai era nevoie, își înnobilează paginile cărții cu lucrări
„BLESTEMUL CASEI” – O CARTE-TEST LA O PĂRTICICĂ DIN NEMURIRE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357502_a_358831]
-
de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu ce recoltase. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
De ce mă chinui zi și noapte Și-mi torturezi sufletul meu? Dar când nu ești, întotdeauna Mă simt arid, pustiu și greu. De ce nu vrei să lași iubirea Să te cuprindă pe deplin? De ce nu vrei să fiu acela Ce treieră al tău destin? De ce nu vrei ca să explori Extazul ce-ar putea să fie? Nu am prea mult, dar îți ofer Iubirea la puterea-o mie. De ce tu nu accepți iubirea Când eu în fața ta o-nclin? De ce nu vrei
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
Sirenă sublimă ce-îmbii Și ești raza mea de lumină O stea ce lucești sus pe cer Ești vântul duios ce suspină Și-mi mângâie trupul arcer Te vreau, te doresc ca un astru Ce périndă spațiul etern Să nu treier cerul sihastru Să nu rătăcesc un stingher Cu tine mă simt cel mai liber Cu tine mă simt acceptat Mă simt fericit într-o lume În care-s iubit și-adorat Întoarce-ți privirea spre mine În ochii-ți mă-
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
însoțită de „Cireșar”, luna Iunie, în care se coceau cireșele ce străluceau ca rubinele. Vara mai era însoțită și de „Cuptor”, luna Iulie, care aducea cu el soarele puternic ce pria legumelor și fructelor. În luna Iulie, agricultorii secerau și treierau, iar copiii mergeau la mare unde făceau plajă, înotau, făceau scufundări și schi nautic. Uneori, Iulie aducea și secetă, iar oamenii se supărau pe el. Dar venea „Gustar”, sau August când se adunau fructele din livezi și se umpleau cămările
TIMPUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359417_a_360746]
-
tipic editorială, diversitatea ideilor pentru care , în subsidiar, se duc adevărate bătălii de gen, contemporane . Cartea de față este o mostră de eleganță a discursului despre Artă, -arta ca prag a desăvârșirii operei umanității, a acelui timp prin care se treieră creatorii,- făcătorii de metafore. Fără hiatusuri în lucrătura textului pe care îl desăvârșește, Al. Florin Țene reușește splendida ,, țesătură,, care le dă paginile cărții, impune prin seriozitatea cu care se implică în tot ceea ce face. Avem în față încă una
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359567_a_360896]
-
tipic editorială, diversitatea ideilor pentru care , în subsidiar, se duc adevărate bătălii de gen, contemporane . Cartea de față este o mostră de eleganță a discursului despre Artă, -arta ca prag a desăvârșirii operei umanității, a acelui timp prin care se treieră creatorii,- făcătorii de metafore. Fără hiatusuri în lucrătura textului pe care îl desăvârșește, Al. Florin Țene reușește splendida ,, țesătură,, care le dă paginile cărții, impune prin seriozitatea cu care se implică în tot ceea ce face. Avem în față încă una
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359566_a_360895]
-
chemând, dragostea ce a fost, cât de mică... Nu credeam ierbii verdele-i întunecat, Într-un punct de tomnatic dispreț, pân-la rid, Așa sunt credințele și le măsor cu inima,-nfometat!.. Ce am să o iau, din tine, prin gând treierând... Lilia Manole Referință Bibliografică: TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1449, Anul IV, 19 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340267_a_341596]
-
-s în altă țară: Români la chip și curajoși, Cu voce de vioară. Viteji, la muncă lăcomoși, În câmp, livezi și pe la stâni, La braț cu hărnicia din strămoși E neamul de basarabeni-români. Mândria Visez acele lanuri unduioase, Combinele ce treierau în vale Boabe de aur pline și frumoase, Tractoarele arând mi-apar în cale... ***** ...Eu simt și azi mirosul țărânii, Și dansul spicelor în noapte. Mă-mbată gustul dulce-al pâinii Și ale câmpului plăcute șoapte. Mereu mă încălzește, zău
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
lor li se pare că se năruie tot cerul”; Mircea-Cavalerul Graalului și Călugărul (Ascetul, Omul-ritual, originar-simplu la vorbă și al port) se identifică cu Vârtejul și cu Focul (Mircea-Vijelie, Mircea-Seism al “călărilor” cu sulițe-raze) - Mircea-Potopul și Genunea, Grindina Sacră, care treieră Grâul Cristic, separându-l de pleavă și refăcând Fulgerul-Zbor și Muntele-Arbore Cosmic cu stele: “munții negri ... izvorăsc din veacuri stele...”. Mircea este întrupare a lui Wotan: Wut=furie (furor sacer, vehemență ritualică) - și este lup-om, om-zeu (berserkr). Prin lupta
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
nu se gândesc că într-o zi vor muri; poți să faci orice în viața aceasta pentru că până la urmă tot la lopata lui Eminescu ajungi!” „Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat!” Știa atât de multe despre Emil Cioran... Pe Cioran și pe Octavian Goga, nea Mitică îi numea consătenii mei, pentru că își au originile toți trei în ținuturile Sibiului. „După părerea mea, Cioran a fost ca o batoză: el i-a
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
Cioran... Pe Cioran și pe Octavian Goga, nea Mitică îi numea consătenii mei, pentru că își au originile toți trei în ținuturile Sibiului. „După părerea mea, Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat, a separat grâul cel bun de pleavă și neghină - mi-a mărturisit Dumitru Sinu -. În Franța, unde l-am ascultat de multe ori la diverse prezentări publice, Emil Cioran era cunoscut ca unul dintre cei mai valoroși intelectuali ai vremurilor
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
sfâșie aripele cu care mai colind Prin cerul împlinirilor unde pe orice stea găsesc vraja iubirilor ce-au fost în lumea mea Și toate primăverile ce-n ele ard intens îmi însoresc durerile și vieții îi dau sens Când gândurile treieră dorințele în pârg iar pașii mei cutreieră printre-amintiri,cu sârg Ca să admir câmpiile și codrii ce în dor foșnesc iar amintirile de care mă-nfior Când chiar dacă îmi scapătă anii tot mai puțini, speranța mea nu șchioapătă nici când pășesc pe
NU REGRET SURÂS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341600_a_342929]
-
plânset tivite! Ce ne-am face de ar fi Totdeauna numai zi? Trebuie să și dormim, Deci noaptea o prețuim. Iarna solul ocrotește, Primăvara îl sădește; Tot așa și mândra vară Are-o bună surioară. Vara se coc fructele, Se treieră grânele, S-avem apoi în hambar Grâu, secară - grozav dar! Nutrețul va sta în pod, Că-i și el al verii rod. Toamna viile sunt pline, Ciorchine lângă ciorchine; În butoaie vinul toarnă, Cuminte-l coboară-n cramă; Se fac
MOTANUL IOACHIM (NELĂMURIREA LUI ANDREI) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344170_a_345499]
-
de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > INOCENȚA SECERIȘULUI Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Inocența secerișului În ochiul treaz seceră îngeri, Unduie-n valuri, ziuă și noapte, Arome din visul prunciei, Glasul Maicii leagănă șoapte. Treieră holde gândul senin, Spice cad dintr-o Copilărie, Răsar în lanuri crâmpeie de-azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Referință Bibliografică: Inocența secerișului
INOCENŢA SECERIŞULUI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375364_a_376693]
-
cer cu margini de durere...... VII. INOCENȚA SECERIȘULUI, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016. Inocența secerișului În ochiul treaz seceră îngeri, Unduie-n valuri, ziuă și noapte, Arome din visul prunciei, Glasul Maicii leagănă șoapte. Treieră holde gândul senin, Spice cad dintr-o Copilărie, Răsar în lanuri crâmpeie de-azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Citește mai mult Inocența
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Citește mai mult Inocența secerișuluiîn ochiul treaz seceră îngeri,Unduie-n valuri, ziuă și noapte,Arome din visul prunciei,Glasul Maicii leagănă șoapte.Treieră holde gândul senin,Spice cad dintr-o Copilărie,Răsar în lanuri crâmpeie de-azurCu-nsângerări de nevinovăție.Pârguie iar sensul luminiiîn pupila răscoaptă, fierbinte,Dorul iubirii de Mamă și FiuMai seamănă-n mine, cuminte... VIII. VOCAȚIE DE ÎNGER, de Camelia Petcu , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
pe tânăra noră de la început n-a iubit-o./ Îl petrece mama pe băiat în armată,/Iar pe noră la muncă la câmp./„ Du-te, noro, la treierat la câmp,/ Iar când se înserează să nu vii acasă.”/ Și-a treierat cât a treierat până s-a lăsat seara,/Apoi s-a transformat în arbust./ Vine feciorul din armată/Și întreabă pe mamă:/„ Unde mi-e nevasta de nu mă întâmpină?”/„ Nu mă întreba de nevastă,/ Ia toporul și taie acel
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]