894 matches
-
Întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucura și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestală a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurândă ne-a scris : « Vă rog să faceți tot posibilul ca statuia lui Eminescu de la Montreal să fie Înălțată pe un soclu, așa cum am conceput-o ». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să fie Îndeplinită, și fac un apel la toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să fie îndeplinită, și fac un apel la toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să fie îndeplinită, și fac un apel la toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bulevard, ca un glonț rătăcit de pace, trimis dintr-un suflet îndrăgostit disperat de oameni. ...Într-un târziu, s-a ivit o bătrânică. A zărit chifla, s-a apropiat de ea, s-a aplecat, a ridicat-o în palma-i tremurândă și și-a continuat mersul. Nu mult; atât cât să ajungă peste drum, în fața Ateneului, și s-o fărâmițeze liniștit la porumbei. Călătoream, cu mai mult timp în urmă, într-un tren de noapte. În compartimentul de clasa a II
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
o zi cleioasa negură a Ochiului Orb/ se va retrage/ ca apele de pe uscat/ ca ghearele de pe gîtul căprioarelor/ și va rămîne pupila lui pură - sfioasă floare a neantului.// Acum cînd scriu simt cuvîntul ca pe o cîrjă/ simt mîinile tremurînde ale celor care au trecut/ înaintea mea prin bezna lumii:// văd cu scrisul" (Alegerea ochiului). Evident, renunțarea la viziunea dualistă a privirii e o mutilare spirituală. Sufletul are doi ochi, scria Angelus Silesius, unul privește timpul, celălalt stă întors spre
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
Constantin Țoiu Nu cu dispreț își deschide astfel capitolul, în Istoria sa, G. Călinescu, ci cu o lucida apreciere, având totdeauna bătaie lungă. Criticul îl citează pe impenitentul italienist din Roșiorii de Vede: "Și bella, grațioasa, ca astra tremurânda / ... era Ella de blândă" etc. etc. Criticul notează numaidecât: "...Un poet ridicul prin neologismele sale, ale cărui poezii merită a fi citite prin aerul lor comic de parodii..." Judecată aspră pe care Călinescu, oricum cucerit de Italia, o repara îndată
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
lipsa privește sfios. Și eu. Ascunde schimba? Da, multe se pot revoltei. S-au șifonat când au fost ceva într-o sacoșă. Îmi întinde schimba, dar de unde alt tipar de înghesuite de o altă necesitate. Și ceva-ul cu mâinile tremurânde. duminică? Lasă-mă să mă bucur au primit pete de la pachetul cu Un pachet mic, învelit în hârde lene. E lenea mea. Ce te uiți mâncare. O mână le-a luat tie. Nerăbdătoare-l desfac. Ceva așa la mine? Ți-
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
bucureșteni, în corturile de la gardul Cișmigiului. "Opreliștile medicale", cum atât de delicat își numește suferința care practic l-a făcut prizonier al propriei camere, nu-i îngăduie poetului Geo Dumitrescu să patruleze prin fața primăriei generale pentru a depune, cu degete tremurânde, jalba în mâna marelui, grăbitului Traian Băsescu. Și nici nu poate să-i propună un schimb de locuință. O facem noi: dacă tot și-a pierdut dreptul de a huzuri într-o casă de protocol, ce-ar fi să i-
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
Nu John Cusack - marionetistul-șomer-funcționar agil îndrăgostit păgubos, și nici soția acestuia, Cameron Diaz, ciufulita senzuală iubitoare de necuvîntătoare. Investigarea psihanalitică a diverselor libido-uri capătă dimensiuni "metafizice" de tot hazul, aglomerate aleatoriu. De la modul de teleportare artizanală pînă la imaginea tremurîndă prin "hubloul" privirii indicînd intrarea în pielea vedetei brusc devenită "celălalt" și de la declicul memoriei maimuței traumatizate pînă la scena aiuritoare cînd însuși Malkovich se trezește contaminat de viciul egolatriei, într-o lume saturată de el însuși...
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
cer înstelatși-n noi înscrisă adânclegea tainica a firiide când venimși când plecăm în Lumina.... XVIII. PE MALUL STYXULUI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015. Pe malul Styxului Ultima oară m-am desenat cu linii tremurânde în nisipul de pe malul râului numele l-am lăsat la margini de zodii profane. Aici, nu mai am nimic. Sunt gata pentru un nou început sub un cer purpuriu dăruit cu vise vechi fiilor pământului să-l creadă și să
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
Nu s-a dus. Se și descalță un pic, să-și mai dezmorțească degetele. Cască. Mai e un pic și se înserează. Iarna se înserează repede. Chiar, s-o fi înserat deja? Aruncă o privire pe geam. Înlemnește. Cu mâna tremurândă, își caută ochelarii. Poate n-a văzut bine. Doamne, Dumnezeule, ajut-o să nu fi văzut bine. Nu se poate să fie adevărat. Poate e doar în mintea ei. Poate doarme și are un coșmar. Se ciupește puțin de un
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
pile, poți să mori la ușa unui cabinet medical, fără ca cineva să se uite la tine. România e o țară în care, dacă viața ta depinde de vreun medicament compensat, ești trimis să ți-l cumperi, iar, când întinzi mâna tremurândă peste ghișeul farmaciei, afli că, de fapt, nu ai ce cumpăra, pentru că nu există. “Nu se găsește, reveniți peste o lună, poate îl primim”... În timp ce cetățenii celorlalte țări europene beneficiază de tratamente noi, inovatoare, care le oferă șanse mai mari
Orice, române, numai nu te îmbolnăvi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20071_a_21396]
-
Autorului Invitație Te invit la dans. Vreau să mă îmbrățișeze mâinile tale, să mă topesc în ele . Dacă rănile se vor vindeca, voi fi a ta,pe veci,pe veci,pe veci. Nimic nu se aude, doar bătăile inimii noastre tremurânde. Mă voi trezi din visul tău, ptr.o clipă ,îți voi oferi totul: mâinile,trupul... Tânjesc după atingerea ta,tremurânda. După aceea,vei pleca departe, departe în lumea deșarta. Sfârșitul frumoaselor clipe,ore, vor reveni în însingurata dimineață? Referință Bibliografica
INVITATIE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381685_a_383014]
-
vor vindeca, voi fi a ta,pe veci,pe veci,pe veci. Nimic nu se aude, doar bătăile inimii noastre tremurânde. Mă voi trezi din visul tău, ptr.o clipă ,îți voi oferi totul: mâinile,trupul... Tânjesc după atingerea ta,tremurânda. După aceea,vei pleca departe, departe în lumea deșarta. Sfârșitul frumoaselor clipe,ore, vor reveni în însingurata dimineață? Referință Bibliografica: Invitație / Ileana Vičič Stâncă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2134, Anul VI, 03 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
INVITATIE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381685_a_383014]
-
2016. Invitație Te invit la dans. Vreau să mă îmbrățișeze mâinile tale, să mă topesc în ele . Dacă rănile se vor vindeca, voi fi a ta,pe veci,pe veci,pe veci. Nimic nu se aude, doar bătăile inimii noastre tremurânde. Mă voi trezi din visul tău, ptr.o clipă ,îți voi oferi totul: mâinile,trupul... Tânjesc după atingerea ta,tremurânda. După aceea,vei pleca departe, departe în lumea deșarta. Sfârșitul frumoaselor clipe,ore, vor reveni în însingurata dimineață? Citește mai
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
vor vindeca, voi fi a ta,pe veci,pe veci,pe veci. Nimic nu se aude, doar bătăile inimii noastre tremurânde. Mă voi trezi din visul tău, ptr.o clipă ,îți voi oferi totul: mâinile,trupul... Tânjesc după atingerea ta,tremurânda. După aceea,vei pleca departe, departe în lumea deșarta. Sfârșitul frumoaselor clipe,ore, vor reveni în însingurata dimineață? Citește mai mult InvitatieTe invit la dans.Vreau să mă îmbrățișeze mâinile tale,să mă topesc în ele . Dacă rănile se vor
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
de-a v-ați ascunselea cu tristețea... În mintea mea, curcubeul are doar o singură culoare, ce seamană, mult, nesperat de mult, cu seninul ochilor tăi. În toate lucrurile Văzute, ori doar bănuite, colorate, sonore, ori transparente umbre... cu degete tremurânde, cu un surâs stingher, abia zărit, Te caut, chiar dacă, mereu, clipă de clipă, ești aici, în mintea mea... Referință Bibliografică: ÎN MINTEA MEA... Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie 2015. Drepturi de Autor
ÎN MINTEA MEA... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381811_a_383140]
-
bestia absolută. Poate să te stoarcă de ultima picătură de vlagă, de ultima tresăltare a mușchilor, de ultima urmă de verticalitate a bietei tale ființe. Poți să intri pe două picioare la orele ei și să ieși pe patru lăbuțe tremurânde. Dacă nu aș face ceea ce fac, mai exact, dacă nu aș fi ales deja un drum, mi-ar fi plăcut să fac ce face Cori. Să fii antrenor și să ai o sală de sport mi se pare rețeta perfectă
Despre femei mişto şi lucruri tonice by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20877_a_22202]
-
Nu s-a dus. Se și descalță un pic, să-și mai dezmorțească degetele. Cască. Mai e un pic și se înserează. Iarna se înserează repede. Chiar, s-o fi înserat deja? Aruncă o privire pe geam. Înlemnește. Cu mâna tremurândă, își caută ochelarii. Poate n-a văzut bine. Doamne, Dumnezeule, ajut-o să nu fi văzut bine. Nu se poate să fie adevărat. Poate e doar în mintea ei. Poate doarme și are un coșmar. Se ciupește puțin de un
Apocalipsa fulgului de nea se întoarce II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21005_a_22330]
-
linii frânte - zboruri în căderi, M-ai înălțat pe note în acorduri, Acuma-s visu-ți ce în fapt de seri, Îți umple poezia - versuri, rânduri ... Sunt ritmul, rima cea vibrândă, Amploare de culoare și mister... Îți sunt al notei flaut, tremurândă ... Sunt toate-acestea, ce in veci nu pier ! Sunt doar femeia, gândul cel de viață, Sunt visul tău pe care-l tot alungi, Sunt zâmbetul din zori, de dimineață ... De ce tot cânți la flaut și tot plângi ? 12 martie 2016 Mara
FEMEIA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384210_a_385539]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > SUB ANONIMAT Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Azi scriu pentru tine retras și timid, cu mâini tremurânde slăbit și...livid. Am scris două rânduri și m-am oprit, ca multe din gânduri mi s-au risipit. Voi scrie și mâine de voi mai putea, tot ce-am a-ți mai spune iubita mea. Aș vrea să citești
SUB ANONIMAT de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380124_a_381453]
-
la scoala. Dar razele, azi, mângâie lumea în pace și căldura. Aici nu este frig, desi niciun lemn nu arde în sobă. Azi, pentru prima oară, nu te avânți asupra telefonului tău vechi, cu clapeta, pentru a verifica, cu îngrijorare tremurânda, ceasul. Azi nu mai există telefon ! De la părinții tăi, în această dimineață, găsești doar un bilețel, pe masa din bucătărie, în care îți mărturisesc pur și simplu cât de mult te iubesc. E singurul mesaj de care e nevoie, pentru că
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
la scoala. Dar razele, azi, mângâie lumea în pace și căldura. Aici nu este frig, desi niciun lemn nu arde în sobă. Azi, pentru prima oară, nu te avânți asupra telefonului tău vechi, cu clapeta, pentru a verifica, cu îngrijorare tremurânda, ceasul. Azi nu mai există telefon ! De la părinții tăi, în această dimineață, găsești doar un bilețel, pe masa din bucătărie, în care îți mărturisesc pur și simplu cât de mult te iubesc. E singurul mesaj de care e nevoie, pentru că
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
altă viata spre reântregirea nemărginită a lumii sau când deslănțuirea farmecului vieții o învinge cu propiile dorinți. Spre recunoaștrea voastră, amintiți-vă frăgezimea cărniței ei rozalii, puful catifelat al pielii pe care coplesiți de emoție o atingeți cu vârful degetelor tremurânde, dulceața buzelor pe care le săutați pierduți în lumea viselor tulburătoare, forma sănilor ce vă încețoșează mintea când îi priviți prima dată sau obrăznicia catifelată a feselor de care vă temeți la inceput să vă atingeți ca apoi, să nu
EXTRAS DIN MEMORIA UITĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377230_a_378559]
-
au tors și împletind în șoapte din stele-au strâns puțină strălucire. În iris ți-au pus verde-n tonuri blânde, dar și mister dintr-un străfund de lac, drept gene sunt doi fluturi ce-și desfac aripile cu gesturi tremurânde. În suflet ți-au sădit piersici în floare și-au cuibărit în ei un pitpalac ce cântă ne-ncetat, privind buimac cum din nimic știi să zidești altare. Din cupe de cleștar ți-au dat să bei iubire pură, cu parfum
FEMEIA MUZĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377257_a_378586]