1,634 matches
-
06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Să-ți fiu altar nu moarte am scos din geruri frigul, m-am învelit cu vise din lacrimi reci de toamnă, în sângele zăpezii mi-am botezat destinul, doar că m-a stins un tremur, mă ierți frumoasă doamnă? Să-ți fiu inel nu clopot am strâns în brațe luna, din rugul ars din soare am prins tăcerea-n flori, s-a dezvelit și cerul strângând din văl cununa, doar că m-a stins un
DOAR CĂ M-A STINS... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1462532401.html [Corola-blog/BlogPost/380495_a_381824]
-
și, adesea, mă plimbam împreună cu un grup mare de copii din comună, în pădurile din împrejurimi, în satele din jur și chiar în grădina casei mele, o grădină imensă, contemplănd tot ceea ce mă înconjura și rămăneam uimită chiar și de tremurul unui firicel de iarbă, nefiind vreo urmă a adierii văntului; îmi dădea senzația că tot ceea ce ne înconjoară este viu și trăim unii pentru alții și nu numai pentru noi înșine. Universul cărților m-a fascinat de mică, mintea mea
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
Iscoditor în ale cunoașterii, discret simțitor și fin observator al stărilor sufletești articulează cu blândețe versul, însă deplin și curat. Neodihnit și frământat își exprimă cu franchețe trăirile care se balansează cu eleganță între speranță și melancolie, între liniște și tremur. „Propun să lustruim speranțele din noi / și să ieșim cu ele la plimbare, / le vom purta cum poartă veteranii de război / strălucitoare decorații-n sărbătoare. / Iar seara le vom pune înapoi / în oasele cu frică tapetate / chiar dacă vom trăi în
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
la tot ce mi s-a părut un altceva.. Nu am făcut nicio poză. Doar am zburat printre blocuri, cu toate pânzele sus, zdrențuite fâșii ale sufletului.... Cânt, până când ajung în larg. Intru în librărie... Aiurit, cuprins de greață mării, tremur și ajung, greoi și amețit, la prima carte. O iau și o deschid îmi revin... Citesc. După puțină vreme, fără nicio ... Citește mai mult Februarie 27OlimpiadaAm ajuns acasă frânt, sleit de puteri, obosit, fragmentat în milioane de gânduri. Dorm, visând
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
la tot ce mi s-a părut un altceva.. Nu am făcut nicio poză. Doar am zburat printre blocuri, cu toate pânzele sus, zdrențuite fâșii ale sufletului.... Cânt, până când ajung în larg. Intru în librărie... Aiurit, cuprins de greață mării, tremur și ajung, greoi și amețit, la prima carte. O iau și o deschid îmi revin... Citesc. După puțină vreme, fără nicio ... XI. FEBRUARIE 15, OMUL, O PROFESIE..., de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012. Februarie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
aerului/iată-mă vin/ te-am regăsit în corola lăuntrului meu/ în liniștea greu explicabilă cu care te priveam/ când drumul tău părea ultim /și am zâmbit / tu ești în mine acum /ești eu/ privighetoarea care îmi dăruie rubinii / din tremurul înstelat al sinelui de noi” ( Un altfel de moarte) „cu pioase dezlănțuiri de genunchi înfometați„ poetul își caută „întregirea” în adâncurile structurii sale „răspândită în celule”- acolo unde s-a aflat înainte de căderea adamică, „regăsind-o „atâ de tandru surâzând
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
atmosferică, cu o rapiditate care făcea cinste rețelei sale. Înainte ca amprenta să fie finalizată, forma își curbă gâtul lung și plană ușor, așezându-se pe suprafața unei întinderi de lichid impur. Shri-Kr se transferă imediat în forma lichidă înregistrând tremurul intern al acesteia. Zeci de forme îi atinseră receptorii într-o mișcare haotică neinvazivă. Rețeaua continua să înregistreze date, fără dezechilibre majore, făcând față micilor tentații care reușeau să i se apropie de conexiuni. Și atunci identifică noua formă. Alungită
REGULA DE BAZĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1474889182.html [Corola-blog/BlogPost/381549_a_382878]
-
operația de la gât, pentru extirparea tumorii gigantice, care-i va elibera căile respiratorii și-l va ajuta să mănânce normal. Ne este foarte greu să ne gândim deja la următoarele operații deoarece, la ora actuală, respiră foarte greu, sacadat și tremur de frică să nu i se întâmple ceva mai rău. Îi rog din suflet pe cei care citesc acest mesaj, să ne ajute să ne facem copilul bine și le doresc multă sănătate lor și famiilor lor”, declară Anamaria Breazu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/risca-sa-nu-mai-poata-respira/ [Corola-blog/BlogPost/93155_a_94447]
-
mic, n-aș mai avea puterea s-o ridic și aș fi dat de vreme la o parte. Duc o desagă, gâfâind din greu, căci clipele mai grele vin mereu și fără pic de milă mă apasă, dar chiar de tremur, încă n-am căzut și n-am dat îndoielilor tribut cu toate că în jur e-o ceață deasă. Duc o desagă ? ... Nu, e viața mea, care cândva mă va strivi sub ea. Anatol Covali Referință Bibliografică: Duc o desagă / Anatol Covali
DUC O DESAGĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1435427414.html [Corola-blog/BlogPost/352983_a_354312]
-
frica mea ia formă de ac, îmi intră pe sub unghiile nelăcuite, se prelinge în fibră și urcă în creier ca alcoolul cel bun. O piele nouă-mi crește peste epiderma cea veche, e ca o gutapercă fleșcăită și foarte transparentă. Tremur ilizibil. Am mâini ca de mort... Eu râd, mă amuz de oricine-i prost și suspină, eu sunt puternică, bărbată și sofisticată, am învățat cum să-i facă față situației limită la ședințe yoga, la cursuri de supraviețuire între fiare
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
aduce o pată de culoare, tocmai prin credința pe care o dovedește, în mijlocul unei realități năucitoare, inflexibile, rigide, în care ordinea se stabilește prin forță și căreia trebuie să îi facă față. „- Facă-se voia LUI! șoptește Laila și un tremur ușor îi mișcă bărbia. Toți au devenit „prizonieri ai soartei” și totul alunecă exact ca într-un vârtej, spre un deznodământ previzibil. Și din nou, narațiunea se accelerează, iar Melania Cuc își demonstrează talentul la scris. În prim plan este
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
cu medicamente, jocuri electronice și pachețele în care alimentele perisabile sunt doar o masă de mucilagiu. Miroase a humus, a ciuperci comestibile și a viață adevărată. Îngerul meu a reușit, mi-a scos în față o cutie întreagă de prăjituri. Tremur de insulină-n exces și de emoție imposibil de stăpânit. Rup amabalajul cu dinții, sfâșâi pergamentul strălucitor și mușc direct, animalic, din aluatul cu gust rafinat.” Și astfel, o mână de oameni trăiește “războiul altora... Se aud și mitralierele, antiaeriana
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
spre imensitatea patului de lângă ea. Acesta o ținea strâns cu o mână la piept, iar cu cealaltă îi mângâia fesele tari. Buzele sale flămânde se plimbau pe gâtul fetei, furnicând-o până în vârful degetelor de la picioare. Tinerei i se simțea tremurul nervos din întregul corp. Trăia ceva inedit. Niciodată nu mai trecuse prin asemenea clipe pline de suspans. Era mai amețită acum de mângâierile și sărutările lui Sebastian, decât de alcoolul consumat la petrecerea Simonei. Privi din nou spre patul imens
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454657227.html [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
Un porumbel alb s-a așezat pe umărul meu ... este sufletul tău curat! Semnul trimis pentru a ne obloji rănile sufletului. El ștearge lacrimile, ostoiește durerea, purifică cugetul si simțurile. Mi-am lipit obrazul de aripa porumbelului ... i-am simțit tremurul ... el este speranța, înălțarea spiritului către dimensiuni înalte în ierarhia vieții. Mi-au răsunat în minte acorduri dulci din muzica universului. Nu suntem singuri. Niciodată, nu vom fi! Divinitatea ne ocrotește. Ești cu noi in fiece clipă, ne inspiri iubire
CÂNTECUL PĂMÂNTULUI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantecul_pamantului.html [Corola-blog/BlogPost/356403_a_357732]
-
bucăți întregi din clipele blocate Pe-o stradă a speranței, într-un decor pustiu. Mi-e trupul un izvor cu râu ce curge-n lavă, Renaști în carnea mea încinsă de văpăi, Distanța n-a schimbat iubirea mea bolnavă De tremurul sălbatic, născut în ochii tăi. Mai am un singur țel și poate-apoi să vină Cumplita-nsingurare, ca un amurg fidel: Să-ți simt parfumul viu și gustul de-amandină, Dansând, prin nori de lacrimi, un ultim trist rondel. Referință Bibliografică: ULTIMUL
ULTIMUL RONDEL de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1448621041.html [Corola-blog/BlogPost/383108_a_384437]
-
Tiptil,pe sub frunze incandescenteca într-un joc ”de-a pierderea realității”,te ascunzi,te adâncești pe poteci îngândurate,departe,tot mai departe,în hătișul unui tăvălug de amintirifără culoare,aplatizate sub greutatea infinităa necunoașteriiprin cunoaștere,cuprins de tremurul unei alte zile rătăcite,cu umerii uimițiși coloana gotica în formă semnelor de întrebare,cuprinzi tot hăul zgomotos al lumiiîn lacul tulbure al ochilor,uitând calea.... Plâng,diamantele din steleîmi spală obrajiiprea obosiți de viață,prea timizi.Nori dispersați în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniela_tiger/canal [Corola-blog/BlogPost/372314_a_373643]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > GHIOCELUL DIN BUCLELE ÎNVĂȚĂTOAREI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului În tremur surd de clopoței, Un ghiocel din bucla ta (Între atâția ghiocei) A fost sădit de mâna mea. Mi-aduc aminte când, sfios, Silabiseam întâiul “mama”, În timp ce dumneata, ritos, Îmi aureai de zor arama. Și ghiocelul meu creștea Alături de-alții
GHIOCELUL DIN BUCLELE ÎNVĂŢĂTOAREI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1465114288.html [Corola-blog/BlogPost/381270_a_382599]
-
feresc țipând de valuri, de teamă să nu se-nece. Un vapor în depărtare, chinuit, înaintează... Ca un turn înfipt în mare, catargul atent veghează... Ascunsă sub o umbrelă, de frică mă cutremur, Umezeala mă cuprinde și mă trezesc că tremur... Mă întorc înfiorată înspre hăul care vine Și cu ochii-ncerc să caut ceva ca să mă pot ține. Nu găsesc, dar uit pe dată ce voiam, rămânând mută Că o mare-așa albastră poate fi gravă, slută... Valurile spulberate se
FURTUNĂ PE MARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1416672199.html [Corola-blog/BlogPost/372038_a_373367]
-
acestea reflectă un lirism cu accente meditative, imprimând cunoașterii poetice nuanțe ale senzorialului, ca trecere a noastră prin timp. Sunt răspunsuri ce parcurg pașii cunoașterii lirice, cu inflexiuni filozofice. Același lirism meditativ răzbate și în ideea de supraviețuire, „într-un tremur al păcatului ancestral„ , precum în mai toate poemele Vivianei Milivoievici, fie prin contemplare, fie prin oglindire : „Contemplăm clipa / ce ne reține„ ; „Suntem doar niște / trecători„ ; „În oglinda dimineții / se scaldă / picături / de-nțelepciune„. Concertând la un nivel sau altul al
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
o cameră cu mai multe persoane, dorm pe jos, pe coridor, calcă pe alte trupuri lungite, stau îngrămădiți claie peste grămadă, fără nicio posibilitate de a ieși de acolo. Citim despre aceste atrocități, aceste momente de tensiune extremă, cu oarecare tremur mental și sufletesc și nu putem să înăbușim o întrebare legitimă: Cum au fost posibile toate acestea? Ce minte scelerată le-a generat? Dar și mai cutremurați devenim la posibilitatea ca toate acestea să se repete, pentru că, așa cum știm, istoria
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PISCURI DE AZUR Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Piscuri de azur Glasuri înăbușite freamătă prin tremurul valurilor mării și-un vis topit într-o lacrimă de înger se naște-acum pe piscuri de azur zboară spre infinitul singurătății în liniștea nopții către luceafărul iluziei scrijelit pe stânca cerului. Viv Referință Bibliografică: Piscuri de azur / Viviana Milivoievici : Confluențe
PISCURI DE AZUR de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1467234184.html [Corola-blog/BlogPost/367755_a_369084]
-
putut observa depășea imaginația mea Picioarele bine proporționate porneau din coapsele suple și fragile.sfarsindu-se într-o talie ce putea să fie cuprinse cu gingășie de un inel din salba stăpânului inelelor.Emotia ce ma cuprinsese îmi provoca un tremur în capul pieptului și câteva picături de transpirație mi-au apărut pe frunte.. Mi-am zis că probabil se datorau soarelui ce începuse să încălzească tot mai tare nisipul și trupurile celor care se coceau pe el, precum strugurii. Așa că
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_drama_dan_petrescu_1357808429.html [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
Toate Articolele Autorului Recitesc cartea lui Erich Maria Remarque „Nimic nou pe frontul de Vest” și retrăiesc un eveniment istoric de o încărcătură profund umană. Rememorarea acestei întâmplări îmi face respirația mai grea, inima își grăbește pulsul, glasul capătă un tremur. In preajma mea, se lasă liniște, lăsându-mi gândul să facă drumul înapoi, până la locul desfășurării acelor scene, revăzute cu ochii minții și cu emoția sufletului, așa cum s-au petrecut. Miracol? Dar povestea e adevărată. Ajunul Crăciunului, din anul 1914
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1449826496.html [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
ca lumînarea nicio strălucire nu rămâne neobservată doar te înalți. Lumina intră pe geamuri cu-n aer de bucurie în care te regăsești împlinire clădită-n pereți, prin care urcă și coboară iubiri și-n aer foșnesc cuvintele spuse de tremurul inimii într-un spațiu gol. Este cazul ca lumina să se verse și să-și rotească unghiurile peste tot pământul. Referință Bibliografică: Lumina intră pe geamuri / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24 decembrie
LUMINA INTRĂ PE GEAMURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1419424092.html [Corola-blog/BlogPost/368997_a_370326]
-
Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Desenez în Sufletul tău un zâmbet Pe chipul tău Apare o grimasă Cu care scrijelești Un bun venit în inima mea Mă doare ploaia De nimicuri din jurul meu Tremur prin sânge Dar nu mai suntem vii Bun, buni ..tot mai buni Ne stingem pentru a fi mai buni Cine cere asta ? Masca ascunde nimic Prin venele noastre nu mai suntem noi Mă recunoști ? Bach mă salvează Trăiește mai intens
IUBIRE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ana_maria_bocai_1403177223.html [Corola-blog/BlogPost/370443_a_371772]