184 matches
-
mari și iuți. Fidorous își duse farfuria și berea înapoi la scaunul de pescar. L-am privit cum mănâncă încet și cumpătat, mișcând ochii agale de la pescărușii din zare care plonjau în dâra de hârtii la firul de pescuit care trepida dincolo de apa înspumată, răscolită de motoarele noastre. — Nu mi-am dat seama că mi-e așa foame. Trecuseră ore întregi de când nici unul dintre noi nu mai spusese nimic și simțeam nevoia să vorbesc. Doctorul încuviință vag, uitându-se țintă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
rea, nici caldă, nici tristă, nici parfumată, ci așa cum o voia numai ea: o plapumă iubitoare. Și molia antediluviană se suci, se-nvârti și, după câteva săptămâni, Insula Mică a Brăilei, unde locuia babornița, răsună de chiote auzite până în Dardanele! Trepidă cu picioarele ei subțiri până la țărm, unde câțiva pescari se oferiră să o traverseze cu barca spre Brăila. Dar protoistorica noastră se aruncă în apele învolburate ale Dunării și, înotând voinicește, descinse vioaie pe esplanada unde tocmai se încheiase Festivalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Timpul și-a oprit acele pe cadranul iernii, umbrind zăpada afânată cu tăcerea lor. Apoi au început să alunece pe patine, încet, pe pârtia infinită, dar cu ritmul poneiului în arena de circ. Destul cât să vadă pe iubita lui trepidând unsuroasă lângă umărul unui vlăjgan cu plete blonde. Ce tren va fi fost acela care-l va fi înapoiat Brăilei în care, odată ajuns, porni țintă spre casa de la marginea orașului. A intrat în curte și un dulău l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
capăt, ochii îi saltă în cap urmărind tija acului care urcă și coboară cu viteză, se gîndește să-și ridice brusc talpa de pe reostatul de reglarea turației motorului, dar nu e în stare, fiecare nerv și oscior începe să-i trepideze tot mai puternic alături de zvîcnirile mașinii, o să strici totul din cauza nesăbuinței, de ce nu mai puteai să aștepți și tu cel puțin cîteva zile, ca să vezi ce și cum, pînă să fi luat o decizie? Zbîîîîrrrrr, Delfinașule, în cîteva clipe n-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Pînă s-a dat de gol și n-a mai avut încotro decît să le mărturisească totul și celorlalte două cu care muncea la aceeași masă, spune Roja. — Brrrrrrr....brrrrr...brrrrr, acele mașinilor de cusut, se rățoiește Părințelul, uite-așa trepidau bancurile de lucru, își aduce aminte, munceau ca furnicile, sărăcuțele, se plînge. — E limpede că de la tine a învățat Angelina smiorcăiala, spune Roja, toate fițele și mofturile alea de fată mare. — Ba eu cred că Delfina le-a lămurit s-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
plasarea jocului economic global într-o arie cu mult extins..., prin apariția unor noi actori mari - Chină, India, chiar Brazilia -, care export... o gam... tot mai larg... de bunuri și servicii cu valoare ad...ugat... înalt.... Aceast... situație face s... trepideze mulți politicieni și oameni de afaceri europeni și chiar și din SUA. Fiindc... este pentru prima dat... în istoria economic... modern... cand sute de milioane de oameni trec din subdezvoltare în spațiul economic mondial ce conteaz..., în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
și arierate; nu în cele din urm..., persistentă unor dobânzi înalte depinde de evoluția IPP. Jurnalul Național 8 septembrie 2004 Despre energie din nou Când prețul țițeiului a dep...sit nivelul de 50 de dolari baril lumea a început s... trepideze. Acum, cănd prețul oscileaz... între 60 și 70 de dolari, numeroși analiști se gandesc la urm...torul prag - de 80 de dolari. În termeni reali, acest nivel ar echivala cu prețul brutului, care a declanșat stagflația cu câteva decenii în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
prezentul, rutina, cotidianul, cunoscutul și să învețe să privească. Inocent. Zeci de perechi de ochi te urmăreau, permanent, de pe scenă. Fiecare cu povestea lui care se topea în povestea celor cincizeci de danaide și cincizeci de egipteni. O energie fantastică trepida la fiecare repetiție și venea, peste noi, în sală. Un tip de senzualitate și de erotism plutea mereu în aer. Tensiunea confruntărilor conținea tensiunea corpurilor unor tineri, a limbajului pe care îl inventau, împreună cu regizorul și fiecare în parte, ca să
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
istorice, mondene, literar-artistice, burlești sau îmbinând caracteristici ale câtorva genuri. Țâșnind din beznă și trecând ca un bolid prin fața mașinii lui în viteză, iepurele din titlu l-a făcut pe autor (pe atunci în vârstă de 70 de ani), să „trepideze cu o bucurie sălbatică”. E frate bun cu iepurii care, „la Birkenau, se strecurau pe sub gardurile de sârmă ghimpată, în timp ce avea loc înfiorătorul masacru”. Iepurele care scapă este o excepție, o minune, dar avem oare dreptul să credem în minuni
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
doar într-un martor la istoria unui spectacol, ci într-un fel de Vineri care învață să anuleze prezentul, rutina, cotidianul, cunoscutul și să învețe să privească. Inocent. Povestea celor cincezeci de danaide și cincizeci de egipteni. O energie fantastică trepida la fiecare repetiție și venea, peste noi, în sală. Un tip de senzualitate și de erotism plutea mereu în aer. Tensiunea confruntărilor conținea tensiunea corpurilor unor tineri, a limbajului pe care îl inventau, împreună cu regizorul și fiecare în parte, ca să
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse, Virgil Dumitrescu pune accent, chiar surclasează informația că Vincent van Gogh ar fi consumat peste măsură absint: „S-a mai întâmplat că rația / de absint zilnică / între timp o dublasem. Vezi bine, trepidam că un motor din toate / încheieturile. / Aveam să constat în curând ce vă să zică „efectul de galben”. (Deh! - Efectul Coandă, Efectul Sorescu, între altele !). Aceeași sursă americană, citată mai înainte, a atras atenția ca pictorul „nu a fost nebun
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în fugă nebunească spre nicăieri. Ajunși pe culmea unui deal, hoinarii contemplă panorama New Yorkului cu sentimentul desprinderii necesare, al ruperii legăturilor și rosturilor inițiale: „Podul care lega New York-ul de Brooklyn se arcuia suplu peste East River și parcă trepida de câte ori priveai acolo cu ochii mijiți. Părea lipsit de orice trafic și sub el se întindea fâșia liniștită și netedă a apei. În aceste două mari zone totul părea lipsit de sens și fără vreun folos.” Deasupra orașului plutește un
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
și respirația a devenit uniformă, în timp ce ochii s-au liniștit total sub pleoape. Nu ar fi putut aprecia cât a dormit ori a ațipit până în momentul în care telefonul mobil așezat în apropiere, pe noptiera de lângă pat, a început să trepideze puternic. A întins mâna într-o mișcare specifică roboților, a apucat micuțul aparat încercând să descopere tasta de oprire, fără să deschidă ochii. Nu a reușit. S-a ridicat speriat în capul oaselor, cu telefonul în mână, când, deschizându-i
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
ce plutea ca o navetă spatială, s-a lipit asemenea unei ventuze de marginile deschizăturilor din armură, anume lăsate pentru ochi și a putut să privească în exterior, devenind dintrodată, un trup. Trupul, așezat pe o targă cu roți ce trepida în mers, era purtat de-a lungul unui coridor. Pereții alburii se trăgeau cu rapiditate de-a-ndăratelea. O cotitură spre stânga a coridoridorului și targa se opri în fața unei uși de salon. Din spate, o infirmieră bondoacă și durdulie, se precipită
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
dulci amăgiri,/ Răspunsul de-a pururi nedat întrebării,/ Tăgada frivol-a pierdutei iubiri.”( Nesentimente ) Iată cum se cunună elementele naturii într-o viziune adâncă care întruchipează frumosul și iubirea sculptate cu dor. “Prin plete să-ți șuiere vântul,/ Peste noi trepideze cascada,/ Să nu ne cuprindă pământul./ În alb să ne-mbrace zăpada”. Simbolul purității, zăpada, îmbracă iubirea în cel mai curat veșmânt, pentru ca ea să însenineze necuprinsul și simțurile. O haină de mătase țese și marea din valurile sale albastre
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
crezute o utopie! Aproape de încheierea anului 2014, formația Europe va captiva vrăjitor publicul român într-un concert al vocilor zburătoare sub cupola Sălii Palatului și-al chitarelor răscolitoare de amintiri; doar amintirile vor murmura interiorizat, pe când fiecare secundă prezentă va trepida, mistuind ca vârtejul, publicul! Europe, formație de rock suedeză a luat ființă în anul 1979, sub denumirea de „Force”, având la acea vreme următoarea componență: vocalistul Joey Tempest, chitaristul John Norum, basistul Peter Olsson și bateristul Tony Reno. A lansat
FORMAŢIA ROCK EUROPE CONCERTEAZĂ ÎN NOIEMBRIE, LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384129_a_385458]
-
că cei ce intrau în ordine să-și ocupe locurile rezervate pe Marea Arenă a Norilor, singura de altfel cu o capacitate de un miliard de suflete, se călcară în picioare și năvăliră într-o isterie generală, făcând-o să trepideze. Numai că, evident, se întâmplă ceva ce nu era bine. Naybet călcă pedala tobei mari, formată din multă piele de porc și catifea, ce acoperea cala unui vapor. Începu astfel să cadă tot, nori, castele din cărți de joc, personaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
îl căutam din ochi pe Zander. Lângă mine, pianistul își mișca energic coatele, omoplații și spinarea stând pe scaun, cu o carte de note ruptă așezată sub el; apoi se lăsă pe spate, și speteaza murdară a scaunului începu să trepideze. Violoncelistul își pleca fața cu sprâncenele ridicate își lipea urechea de degetul care luneca pe strune, în timp ce violonistul, stând cu picioarele depărtate, își agita torsul, plin de pasiune. Îmi era jenă de fața lui fericită care, cu atâta bucurie, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
faceți o vizită, n-ați fi atât de buni să opriți motoarele? Știți, se face praf... — De ce nu le-ai oprit?... șopti Felix către Dromiket 4. — Am uitat, răspunse acesta ridicând din umeri și urcă spre interiorul navei. „Bourul” mai trepidă puțin și se opri. — V-aș ruga să poftiți cu mine, le zise pedagogul, scuturându-și tweedul și aranjându-și pălăria. Îi conduse la baza unui turn, de unde luară liftul până în vârf, pe un fel de terasă deschisă. — Sistemul nostru e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
e cu ploaie și vânt, e pe bază de unde electromagnetice. Comandantul se uită chiorâș la pilot: — Pe toate le știi - mârâi el -, da’ să oprești rabla asta nu poți. Câteva clipe rămaseră în tăcere. Viteza crescuse considerabil, nava începu să trepideze ușor. Și-acum ce stăm așa? făcu furios Aciobăniței. Să facem ceva, să apăsăm pe ceva! Ce-i cu butonul ăsta verde? — E pentru aer condiționat - răspunse pilotul -, dar nu funcționează. — Mă și miram să funcționeze, zise comandantul. Da’ ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
EVU - ION PACHIA-TATOMIRESCU - UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mic coment la trei poeme semiotice Față de scriitura poliedristă (crustalogică!) - a unui avid de cunoaștere, trepidînd între raționalism și protocronismul aparent repausat, recent resurect, cel pripit taxat de N. Manolescu drept „confiscabil ideologic” (1991), încerci savoarea lecturii mai ales din astfel de scrieri, Ion Pachia-Tatomirescu fiind un magister ludi greu de situat între livresc, ironismul postmodernist
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
cei ce le agrează total, ca minunate daruri artistice. Ele dau veselie și bunătate, nasc iubire, îngăduie pace! Grație inspirației de veghe în orice secundă, a unei virtuți de comuniune sufletească debordantă, cu publicul, asupra spectacolelor artistului Ștefan Bănică Junior trepidează o atmosferă ce-și lasă binefacerile inimii în trainică și supremă amintire! Este un artist care place de la prima apariție publică (poate de la „Liceenii”), iar de atunci creează o bună stare de fiecare dată la reîntâlnirea cu publicul. Adună la
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
din cuvintele lui de folos. Avea dreptate și Părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard când observa că datorită tăcerilor prelungi și încărcate de semnificații se crea o tensiune spirituală atât de intensă încât aveai sentimentul ca toată casa se mișca și trepida cu tine și te însoțea un anumit sentiment de disconfort. Căci creștinismul nu este, în fond, un fotoliu confortabil în care te așezi liniștit spre a-ți savura credința ca pe o cafea și a judeca în mod distant lumea
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
mereu Înconjurând-te cu drag. Fără tine îmi va fi mai greu Dar nu voi putea nimic să fac. Mă voi roti mai monoton În jurul meu va fi tăcere, Cu stilul meu, oricum afon Nu voi simți nici-o plăcere. Voi trepida de mii de ori Când mă voi gândi la tine, Trandafirii vor fi triste flori Înconjurându-mă pe mine. N-am să te uit nicicând Cât voi mai fi în viață, Voi muri cu tine-n gând Te voi avea
TRISTE FLORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367702_a_369031]
-
DE SILVIA KATZ IANĂȘI Atunci când din inima ta se scurge tăcerea și durerea îți umple ochii, când te simți ca o pasăre care începe să zboare, urnește-ți privirea peste paginile cărții ,,DOAR IUBIREA RĂMÂNE,, și lasă-ți inima să trepideze. Printre rânduri vei găsi răspunsuri la multe dintre întrebările tale...... Această carte a ieșit ca un izvor din sufletul meu, așa cum lumina iese din pământ sau cer. Prin cuvintele scrise aduc omagiu celui mai minunat sentiment a cărui substanță magică
IUBIRE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364774_a_366103]