70 matches
-
în prelucrarea atentă și inspirată a compozitorului clujean Tudor Jarda, dirijorul lor. Un element nou, prețios și orginal, a constat în faptul că această echipă a cântat acompaniată de o mică formație orchestrală, alcătuită din instrumente populare, utilizate în regiune (trișcă, fluier, buhai, țingălău), realizând o interesantă polifonie populară." Formația corală a obținut același premiu I și la Concursul pe țară desfășurat în anul 1956. Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
același premiu I și la Concursul pe țară desfășurat în anul 1956. Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
la Concursul pe țară desfășurat în anul 1956. Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care s-au desfășurat pe durata mai multor ani. Triștilor le-au fost adăugate: fluiere, fluiere de trestie, tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de primăvară. În șezătoare muca este îmbinată cu petrecerea, deoarece aici se spun noutățile satului, snoave, povești, ghicitori, se cântă, se practică diferite jocuri tradiționale, iar de cele mai multe ori se termină cu joc, după melodia cântată, de obicei, la fluier („trișcă"). Astăzi numărul șezătorilor a scăzut și sunt mai mult șezători de fete și feciori, alături de care mai participă și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
un spațiu al strămoșilor și al zeilor autohtoni. Așa cum remarca, în mod obiectiv, Ion Taloș, în variantele din Transilvania secvența e “saturată de obiectele pe care le dorește ciobanul”. Iar acestea se împart în două categorii: instrumente muzicale păstorești (fluierul, trișca, trîmbița, tilinca, buciumul) și arme de apărare, respectiv unelte ale păstorului (toporul, lancea, bota). Pe când, în textele din Moldova, Muntenia și Oltenia, “numărul obiectelor personale e redus la fluier, rareori în combinație cu buciumul și adesea ele sunt așezate la
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
zi de iarmaroc. Și dacă o să fii cuminte și dacă ei umblă bine cu ceea ce-au dus să vândă, ți-or lua și ție ceva, de sărbătorile care vin...! Ies de-acasă cu oile, cu trăistuța în spate, cu trișca la șold și cu Ursu alături. O iau, ca de obicei, spre Șomuz. Trec podețele. Urc dealul Obrejii. Ajung în Pârloage. Poposesc câteva ceasuri bune și pe dealul Crucii, și în Frumușica. Mai cânt din trișcă. Mă mai joc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
trăistuța în spate, cu trișca la șold și cu Ursu alături. O iau, ca de obicei, spre Șomuz. Trec podețele. Urc dealul Obrejii. Ajung în Pârloage. Poposesc câteva ceasuri bune și pe dealul Crucii, și în Frumușica. Mai cânt din trișcă. Mă mai joc cu Ursu. Mă mai întâlnesc și cu vreo doi băieți de seama mea, care erau și ei în țarnă, cu vitele. Jucăm țurca, mai spunem ba una, ba alta; și iaca așa, pe nesimțite, timpul curge ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
88 p. [164] PUȘCARAGIU, MARIA, învățăm să rezolvăm: fișe de lucru și probe de evaluare pentru clasa I, Slatina, Didactic Pres, 2007, 80 p. [165] RĂDUCAN, ADRIANA ELENA, Verbul, Craiova, Spirit Românesc, 2007, 172 p. [166] ROMAN, GETA; VRABIE, VERONICA; TRIȘCĂ, IOZEFIA; OBREJA, SILVIA, Culegere de exerciții gramaticale: clasele III-IV, Iași, Pim, 2007, 164 p. [167] ROTARI, CODRUȚA VASILICA, Caiet de vacanță: limba română, matematică: clasa a III-a, Suceava, Editura Universității, 2007, 84 p. [168] ROTARU, DIANA, Zoo alfabet: învață
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
BUHACIUC, LAURA, Limba și literatura română: testare națională 2007: rezolvări detaliate ale celor 100 de variante definitive, Iași, Taida, 2007, 157 p. [210] VOLCEANOV, GEORGE, Dicționar de argou al limbii române, București, Editura Niculescu, 2007, 304 p. [211] VRABIE, VERONICA; TRIȘCĂ, IOZEFIA, Tainele Abecedarului: (fișe pentru cititscris), Iași, Pim, 2007, 40 p. [212] ZEGREANU, VASILICA, Ortografie, ortoepie și punctuație, București, Booklet, 2007, 64 p. 2008 [1] AGACHE, LILIANA; PETUHOV, NICOLETA, Dicționar esențial de sinonime al limbii române, Editura Corint, București, 2008
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de transformare”, prin „distrugerea totală a formelor vechi”. De aici decurge ostilitatea față de rămășițele economice feudale, de țărănismul și tradiționalismul conservator, de țăranul patriarhal „cu plete și chimir, care nu știe să citească și stă în poeticul bordei, cântând din trișcă”, dar și față de Neoiobăgia lui C. Dobrogeanu-Gherea, considerându-se că România „dacă nu poate fi scoasă din balcanism prin industrie mare, ea se poate ridica din balcanism, din mizerie, din incultură, din minciună politică, prin democrația rurală și industriile posibile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
aruncă tuturora/ Narcotice și fructe rare”, e aceeași torpoare, se instalează o tensiune erotică grea, „amanții se tortură”, iar alteori, în imagini macerate de senzualitate, apar chipurile spectrale ale celor posedați de dorință. Erotică sau poetică, transa este specifică artei, „triștilor visători” „nevrozați”, pe care îi îndeamnă, pentru a se vindeca, spre „țări de voluptate”, populate deopotrivă de „fecioare cerșind nervoasele iubiri”, de „flori și poezie”. Amintirea, ca și așteptarea împlinirilor pasionale se petrec între hipnoză și paralizie, mai degrabă ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
jumătate a secolului al XIX-lea s-au infiltrat țiganii în zona „Cioara”. Unii dintre ei s-au ocupat cu prelucrarea metalelor și a lemnului ori cu agricultura sau, cei dotați, cu muzica, construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul), cimpoiul, ocarina, țambalul cobza. Numeroase sate s-au format pe seama despăduririlor, a golurilor de pădure și poartă denumirea asociațiilor vegetale. Cuibărești, Lazu și Bărboasa sunt satele formate în pădurile care nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur pas, pe care îl face Candrea: el crede că ,,durligi “ înseamnă ,, tîrlici “ adică niște papuci. Durloi se mai cheamă trișca, care nu e altceva decît un fluier; la un capăt de burlan de tablă se zice durluf; la o coadă de frunză de bostan se zice durlui; tot durlui se zice la o tulpină de ceapă, pentreu că e găunoasă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu câteva luni în urmă îmi spusese să nu mai umblu prin târg aiurea. Aceeași doamnă ne întreabă, pe mine și pe Raluca, dacă o înregistrăm sau o filmăm. Am negat iar dumneaei ne-a zis: „ Oricum mă doare în trișcă dacă mă înregistrați. Nu am cu ce lucra. M-am săturat să vină săptămânal familii ale pacienților să mă ia la întrebări. Îmi mai zice același lucru, că mama are cancer sigur, că își taie o mână de la cot dacă
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
anumită frecvență υ1 și mai multe sunete de frecvențe: υ2, υ3, υ4, ..... etc. d) Surse sonore - corpuri elastice care aduse într-un anumit mod de excitare produc sunete ce se propagă în aer. Exemple de corpuri elastice: tuburi sonore (fluier, trișcă, flaut, xaxofon, trompetă, trombon etc.), corde (vioară, pian, chitară, țambal etc.), fire, bare, plăci metalice, tije din metal, lame elastice, coloane de aer, etc. Calitățile fizice ale sunetului: înălțimea, intensitatea și timbrul. tuburi sonore - a) cu ambele capete deschise sau
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Grigoraș Ștefan Ignat Elenă Idriceanu Elenă Jalba Ioan Leonte Florica Mîcnea Georgeta Mihai Ana Moșu Areta Onea Maria Oniță Rodica Popa Corneliu Părpăuță Valeriu Romașcu Rodica Rotaru Sergiu Scurtu Aurica Sile Ioan Sîmbotin Cornelia Spîneșteanu Constantin Stîngaciu Virginia Ștefănescu Laurențiu Trișca Elenă Țîmpu Iulia Vaimberg Silvia Vîrnă Constantin Bîrcă Mihai 1964-1965 Clasa a XI-a Reală-1 Apfelbaum T.Dan Baghiu M.Dumitru Chirilă I.Aurica Ciochina P.loan Ciorbă C.Dan Codreanu I.Constanța Damian I.Corneliu Dimitriu St. Eugenia Ghiorghiu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Angela Leu V.Corneliu Lupu I.Aneta Macovei Șt.Emil Mantă Șt.Rodica Musteața Șt.Zamfir Ovac St. Elenă Pandalache N.Hariclea Popa I.Constantin Savin I.Magda-Maria Scurtu P.Maria Stan C.loan Țigănașcu Gh. Vasilica Tomulescu M.Constantin Trișca D.Petru Zaharia D.Mihai Croitoru I.Cecilia Clasa a XI-a Umană 1 Armeanu Gh.Lucia Axinte I.Elena Băhnăreanu I.Constantin Cernătescu C.Eugenia Chirițoi N.Cornelia Codreanu M.Olga Enache I.Constantin Enache A.Frăsina Frențescu D.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de negăsit pentru împărat, care, la fel ca familia voinicului pierdut în munții din colindele de fecior, are acces doar la geografia reperabilă. Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din ramura acesteia un cioban face o trișcă ce cântă cu glasul fetei, ca mai apoi Cenușăreasa să revină la forma umană, dar schimbată, puternic impregnată de frumusețea firii: „Atunș trișca s-o da pisti cap și s-o făcut o fatâ atîta d’i frumosă șî d
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din ramura acesteia un cioban face o trișcă ce cântă cu glasul fetei, ca mai apoi Cenușăreasa să revină la forma umană, dar schimbată, puternic impregnată de frumusețea firii: „Atunș trișca s-o da pisti cap și s-o făcut o fatâ atîta d’i frumosă șî d’i mîndrâ cari nu sâ mai pominș pi fața pămîntuli. - Ma cunoș, prostuli? - T’i cunoașt’e Dumnăzău! - Io sunt soțîiș ta!”. Dialogul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
plăcut și îmi place și acum să ascult muzică. Inclusiv muzica populară. Țin minte că nu departe de casa noastră locuia unul Boacă. Avea doi băieți, amândoi mai mari decât mine. Unul dintre ei, Vasile, cânta din fluier și din trișcă. În serile târzii de vară dădea adevărate concerte. Ieșea pe prispă și începea să cânte. Hore, sârbe, doine, învârtite... cei mai mulți dintre vecini ieșeau afară și îl ascultau. Dacă ar fi avut cine să-l promoveze, cum se spune acum, acel
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]