70 matches
-
Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putem să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm' plășe. Auzăm cucu' cântân', auzăm păsările. Mă gânem șî eu oareș cum să cânt mai mândru să-m șie mnie drag șî la păsări să le placă de cântările mele. Păi, m-am pusu-mă
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
năsodenilor, a sălăoanilor, a tăț munțîî așiia une-am petrecut. Apăi sara, cân' erau oile-n porneală, cântam din trâmbdiță. Auzâț numa cum cântam șî-n trâmbdiță: (Fragment muzical - din trâmbiță) Apăi lăsam trâmbdița. Mă punem apăi și cântam apăi din trișcă, să mă audă păsările șî cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m' plășe mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
spus că ne garantează la Rodna cel puțin 1500 încasări, așa că ar fi bine ca atunci Duminică în 6 oct. să mergem la Rodna să vadă și ștabii programul și să vadă posibilitățile actorilor. Ar fi bine iarăși să avem triștile pe atunci să mergem cu formația completă. Scrieți urgent lu Emil [Pralea din Hodac] să trimită și vreo 8 triști de a II-a și vreo 6 de a III-a. Trebuie la “Cîntecul țapinarului”. Noroc și rezolvați cum se
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste de tată sufletul său și îi hrănea
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
ce dezvăluia un frumos peisaj violet cu pete albe. Vacile intraseră în culoare, în foltanele de pănășuță și papură, printre pâlcurile de rogoz înalte peste care se revărsau frunzele verzi de sălcii pletoase, iar Niki încerca să-și confecționeze o trișcă dintr-o ramură de salcie subțire ca degetul cioplind-o cu un cuțit pescăresc cu mânerul gros din lemn și meșteșugind viitorul instrument cu atenția începătorului , cu numeroase ezitări, văzuse la un prieten zilele trecute o trișcă cu care șuiera
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
-și confecționeze o trișcă dintr-o ramură de salcie subțire ca degetul cioplind-o cu un cuțit pescăresc cu mânerul gros din lemn și meșteșugind viitorul instrument cu atenția începătorului , cu numeroase ezitări, văzuse la un prieten zilele trecute o trișcă cu care șuiera imitând strigătele câinilor enoți, așa că își propusese să facă și el una asemănătoare... Puțin după-amiază începu să adie vântul, apoi începu să bată dinspre ruși din ce în ce mai tare, cerul se întunecă dintr-o dată acoperindu-se cu nori negri
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
credeam că nu mai suflă ,și arătă cu degetul către pologul din față , off, mare noroc pe capu lui, mare !... recunoscu glasul lui moș Ion Oracă, și strânse și mai tare între dește o bucată de lemn de salcie cojită... trișca pe care și-ar fi dorit-o deja terminată, finisată ; îi auzea , parcă, glasul printre fânețele mătăsoase presărate cu țepi de holeră în care -și prindea când și când palmele ca -ntr-o capcană de mistreți... În același timp simți cum
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
de dragi hoinărelilor mele? Intru din nou în furnicar. Tarabe cu tot ce-ți vrea inima: pantofi, țigări, caș, bărboși, ciungă, ciungi, biscuiți, bluze, ridichi, ciorapi, ochelari, marule, marote, flori, foști, sandale, actuali, mere, grași, slabi, albi, oacheși, alifii, canari, trișcă, trișori, oglinzi, lame, hazeaici, tuciurii, doamne, domni, Doamne, ce de domni!, murături, proteze, ciacîri, cîini (vorba unuia, pe-un zid: jos cîinii!, vorba altuia, pe același zid: sus pisicile!) Și toate astea-s numai aici, în Lăpușneanu, dar mai e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la „Nistru” (1965-1969), membru al colegiului și redactor la Studioul Moldova-film (1965-1971), redactor-șef la „Columna” (1993-1995). Colaborează cu articole pe teme didactice la „Moldova socialistă”, „Învățătorul Moldovei”, „Scânteia leninistă”. Debutează editorial în 1961 cu volumul de proză pentru copii Trișca și cu o culegere de publicistică, Răsărise un soare în vie. V. se va afirma însă ca scriitor cu nuvelele din Două mere țigance (1964) și cu romanul-parabolă Povestea cu cocoșul roșu (1966), care va avea mai multe ediții. A
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Cimpoi). Mulțimea de alegorii și simboluri, limbajul aluziv al protagoniștilor duc, dincolo de intriga construită în esență pe viața într-o gospodărie colectivă, la amplificarea ambiguității. Proza lui V., dominată de o viziune pitoresc carnavalescă, este modernă, conținând semnificații adânci. SCRIERI: Trișca, Chișinău, 1961; Răsărise un soare în vie, Chișinău, 1961; Ale tale două mâni, Chișinău, 1964; ed. Chișinău, 1993; Două mere țigance, Chișinău, 1964; Povestea cu cocoșul roșu, Chișinău, 1966; ed. București, 2002; Tăcerile casei aceleia, Chișinău, 1970; Pățaniile celor doi
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
de transformare”, prin „distrugerea totală a formelor vechi”. De aici decurge ostilitatea față de rămășițele economice feudale, de țărănismul și tradiționalismul conservator, de țăranul patriarhal „cu plete și chimir, care nu știe să citească și stă în poeticul bordei, cântând din trișcă”, dar și față de Neoiobăgia lui C. Dobrogeanu-Gherea, considerându-se că România „dacă nu poate fi scoasă din balcanism prin industrie mare, ea se poate ridica din balcanism, din mizerie, din incultură, din minciună politică, prin democrația rurală și industriile posibile
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
aruncă tuturora/ Narcotice și fructe rare”, e aceeași torpoare, se instalează o tensiune erotică grea, „amanții se tortură”, iar alteori, în imagini macerate de senzualitate, apar chipurile spectrale ale celor posedați de dorință. Erotică sau poetică, transa este specifică artei, „triștilor visători” „nevrozați”, pe care îi îndeamnă, pentru a se vindeca, spre „țări de voluptate”, populate deopotrivă de „fecioare cerșind nervoasele iubiri”, de „flori și poezie”. Amintirea, ca și așteptarea împlinirilor pasionale se petrec între hipnoză și paralizie, mai degrabă ca
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
la smocuri și să le bage în traistă. Dacă-ți cere stăpânul oii, îi mai dai și lui ceva, dacă nu, noroc bun ! Eu, nici mă laud nici nu mint, m-am îmbrăcat cu lâna strânsă pe imaș. Și pălăriuță, trișcă, briceag, toate câte trebuie din iarmaroc copilului, un sfanț n-a dat mama pe ele. Mai sunt și altele : cât stai cu oile în zăvoi și nu lucri nimic, se pot face curele, bețe. Au ș- acelea prețul lor. Eu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Cam așa ceva am făcut și eu o bucată de timp... Unii mai trăgeau câte un gât de rachiu și vorba a început să se înmulțească. La un moment dat, unul a întrebat, cu glas înalt: ― Cine are un fluier, o trișcă sau o drâmbă, fraților? Să-i zică ceva, că altfel ne apucă somnul. Nu după multă vreme, s-a auzit ca prin vis tril de fluier, care parcă pipăia auzul celor din jur. Încet-încet, s a înzdrăvenit, devenind un cântec
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
jumătate a secolului al XIX-lea s-au infiltrat țiganii în zona „Cioara”. Unii dintre ei s-au ocupat cu prelucrarea metalelor și a lemnului ori cu agricultura sau, cei dotați, cu muzica, construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul), cimpoiul, ocarina, țambalul cobza. Numeroase sate s-au format pe seama despăduririlor, a golurilor de pădure și poartă denumirea asociațiilor vegetale. Cuibărești, Lazu și Bărboasa sunt satele formate în pădurile care nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur pas, pe care îl face Candrea: el crede că ,,durligi “ înseamnă ,, tîrlici “ adică niște papuci. Durloi se mai cheamă trișca, care nu e altceva decît un fluier; la un capăt de burlan de tablă se zice durluf; la o coadă de frunză de bostan se zice durlui; tot durlui se zice la o tulpină de ceapă, pentreu că e găunoasă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
prin pădurea netrezită la viață, în care doar florile galbene ale ulmului se ițeau obraznice din cenușiul codrului. Bărbatul privea copacii cu luare aminte, potrivindu-i pentru căpriori, bârne sau cozi de sapă ori de topor. Băiatul cânta dintr-o trișcă veche, pe care se lăuda că i-a lăsat-o un moș din partea tatălui, cioban din partea Todireștilor. Din marginea pădurii, se zărea, prin pâcla alburie, clădirile care formau târgul Hîrlăului: imediat, după Bahlui, se ridica semeață Biserica Sf. Gheorghe, înălțată
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
plăcut și îmi place și acum să ascult muzică. Inclusiv muzica populară. Țin minte că nu departe de casa noastră locuia unul Boacă. Avea doi băieți, amândoi mai mari decât mine. Unul dintre ei, Vasile, cânta din fluier și din trișcă. În serile târzii de vară dădea adevărate concerte. Ieșea pe prispă și începea să cânte. Hore, sârbe, doine, învârtite... cei mai mulți dintre vecini ieșeau afară și îl ascultau. Dacă ar fi avut cine să-l promoveze, cum se spune acum, acel
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
zi de iarmaroc. Și dacă o să fii cuminte și dacă ei umblă bine cu ceea ce-au dus să vândă, ți-or lua și ție ceva, de sărbătorile care vin...! Ies de-acasă cu oile, cu trăistuța în spate, cu trișca la șold și cu Ursu alături. O iau, ca de obicei, spre Șomuz. Trec podețele. Urc dealul Obrejii. Ajung în Pârloage. Poposesc câteva ceasuri bune și pe dealul Crucii, și în Frumușica. Mai cânt din trișcă. Mă mai joc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
trăistuța în spate, cu trișca la șold și cu Ursu alături. O iau, ca de obicei, spre Șomuz. Trec podețele. Urc dealul Obrejii. Ajung în Pârloage. Poposesc câteva ceasuri bune și pe dealul Crucii, și în Frumușica. Mai cânt din trișcă. Mă mai joc cu Ursu. Mă mai întâlnesc și cu vreo doi băieți de seama mea, care erau și ei în țarnă, cu vitele. Jucăm țurca, mai spunem ba una, ba alta; și iaca așa, pe nesimțite, timpul curge ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
88 p. [164] PUȘCARAGIU, MARIA, învățăm să rezolvăm: fișe de lucru și probe de evaluare pentru clasa I, Slatina, Didactic Pres, 2007, 80 p. [165] RĂDUCAN, ADRIANA ELENA, Verbul, Craiova, Spirit Românesc, 2007, 172 p. [166] ROMAN, GETA; VRABIE, VERONICA; TRIȘCĂ, IOZEFIA; OBREJA, SILVIA, Culegere de exerciții gramaticale: clasele III-IV, Iași, Pim, 2007, 164 p. [167] ROTARI, CODRUȚA VASILICA, Caiet de vacanță: limba română, matematică: clasa a III-a, Suceava, Editura Universității, 2007, 84 p. [168] ROTARU, DIANA, Zoo alfabet: învață
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
BUHACIUC, LAURA, Limba și literatura română: testare națională 2007: rezolvări detaliate ale celor 100 de variante definitive, Iași, Taida, 2007, 157 p. [210] VOLCEANOV, GEORGE, Dicționar de argou al limbii române, București, Editura Niculescu, 2007, 304 p. [211] VRABIE, VERONICA; TRIȘCĂ, IOZEFIA, Tainele Abecedarului: (fișe pentru cititscris), Iași, Pim, 2007, 40 p. [212] ZEGREANU, VASILICA, Ortografie, ortoepie și punctuație, București, Booklet, 2007, 64 p. 2008 [1] AGACHE, LILIANA; PETUHOV, NICOLETA, Dicționar esențial de sinonime al limbii române, Editura Corint, București, 2008
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
anumită frecvență υ1 și mai multe sunete de frecvențe: υ2, υ3, υ4, ..... etc. d) Surse sonore - corpuri elastice care aduse într-un anumit mod de excitare produc sunete ce se propagă în aer. Exemple de corpuri elastice: tuburi sonore (fluier, trișcă, flaut, xaxofon, trompetă, trombon etc.), corde (vioară, pian, chitară, țambal etc.), fire, bare, plăci metalice, tije din metal, lame elastice, coloane de aer, etc. Calitățile fizice ale sunetului: înălțimea, intensitatea și timbrul. tuburi sonore - a) cu ambele capete deschise sau
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cu câteva luni în urmă îmi spusese să nu mai umblu prin târg aiurea. Aceeași doamnă ne întreabă, pe mine și pe Raluca, dacă o înregistrăm sau o filmăm. Am negat iar dumneaei ne-a zis: „ Oricum mă doare în trișcă dacă mă înregistrați. Nu am cu ce lucra. M-am săturat să vină săptămânal familii ale pacienților să mă ia la întrebări. Îmi mai zice același lucru, că mama are cancer sigur, că își taie o mână de la cot dacă
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
sterile Închid drumul la ieșirea din unanimitate. Mandibulă alienării lovește că o grindină Oamenii obosiți de adevăruri neatinse: Suntem o fauna bolnavă de scorbut politic. Echilibrul firesc este prea departe de noi. Pe bulevarde editoriale perfidia conciliază Drepturile și libertățile triștilor naivi: ,,Să facem totul, dacă se poate și mai mult”. Catastrofă patriotică a declanșat startul În competiția pentru funeraliile naționale: Este În joc proba trădării aproapelui Că partinica rezolvare a celor ce nu sunt cu noi, Sunt Împotriva noastră. Respirația
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]