46 matches
-
Cosașul transilvănean); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag) Specii de plante: 1386 - Buxbaumia viridis; 4070* - Campanula serrata (Clopoțel); 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); 1898 - Eleocharis carniolica; 1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte, Galbenele); 1903 - Liparis loeselii (Moșișoare); 1379 - Mannia triandra; 4116 - Tozzia carpathica (Iarbă gâtului) 191. ROSCI 0195 - Piatră Mare Tipuri de habitate: 3240 - Vegetație lemnoasa cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane; 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 4080 - Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix spp.; 6230* - Pajiști montane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Lindb. (o) Distichophyllum carinatum Dix. & Nich. (o) Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus (Mitt.) Warnst. (o) Encalypta mutica (I. Hagen) (o) Hamatocaulis lapponicus (Norrl.) Hedenäs (o) Herzogiella turfacea (Lindb.) I. Wats. (o) Hygrohypnum montanum (Lindb.) Broth. (o) Jungermannia handelii (Schiffn.) Amak. (o) Mannia triandra (Scop.) Grolle (o) * Marsupella profundă Lindb. (o) Meesia longiseta Hedw. (o) Nothothylas orbicularis (Schwein.) Sull. (o) Orthothecium lapponicum (Schimp.) C. Hartm. (o) Orthotrichum rogeri Brid. (o) Petalophyllum ralfsii (Wils.) Nees & Gott. (o) Plagiomnium drummondii (Bruch & Schimp.) Ț. Kop. (o) Riccia
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
2%), ulm (Ulmus) - 25 ha (0,5%), conifere - 25 ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: "răchitișurile" (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști - Salix cinerea, S.viminalis, S.triandra, S.purpurea); "sălcișurile" (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); "plopișurile" (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), buruiană-de-junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), feriga mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), iarba-câmpului ("Agrostis alba"), păiuș ("Festuca versicolor, Festuca carpatica") sau frunza stâncilor (un mușchi din specia "Mannia triandra"). Specii de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) în arealul sitului: hrib ("Boletus edulis", întâlnit de obicei în pădurile de foioase și de conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
kessleri"); precum și două și specii de plante: "Agrimonia pilosa" (turiță) "Eleocharis carniolica" (pipiriguț). Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
vitalba"), viță de vie sălbatică ("Vitis vinifera ssp. sylvestris"); Ierburi și flori: pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), cocoșel de câmp ("Adonis aestivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), buhai ("Listera ovata"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), inăriță ("Najas minor"), trânji ("Neottia nidus-avis"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), otrățel ("Onosma arenaria"), otrățel de baltă
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
defileul propriu - zis, dar și în unele bazinete de confluență cum sunt cele ale Cernei, Eșelniței, Mala, Mraconiei, Camenița, Liubcova, Plavișevița, Liubotina. În componența acestora intră mai multe specii de salcie :salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
rigidula, Medicago sativa, Medicago x varia, Melampyrum arvense, Melampyrum barbatum, Melampyrum bihariense, Melampyrum cristatum, Melampyrum nemorosum, Melampyrum pratense, Melica nutans, Melica picta, Melica uniflora var. typica, Melilotus albus, Mercurialis perennis, Myosurus minimus, Oxytropis pilosa, Papaver dubium, Papaver hybridum mac, Petrosimonia triandra, Phlomis tuberosa, Picris hieracioides ssp. hieracioides, Plantago major var. brachystachya, Plantago tenuiflora, Poa annua, Poa bulbosa, Poa compressa, Poa nemoralis, Poa palustris, Poa pratensis, Poa sylvicola, Poa trivialis, Podospermum canum, Podospermum laciniatum, Polycnemum arvense, Polycnemum heuffelii - scârțâitoare, Polygala sibirica amăreala
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și 2,0 mg %; e) potasiul (K2O) crește de la suprafață (20 mg %), până la 1,5 m (30 mg %); conținutul în potasiu este redus în apa freatică (1,75 mg.l-1) și mare în frunzele de Salix purpurea și Salix triandra (2,14-2,38 g %). c) Aspecte hidrologice: în bazinul mijlociu al Siretului, apa freatică ajunge până la 4-5 m față de suprafața terenului, constituind un factor favorizant pentru vegetația plantelor. Apa freatică prezintă următoarele caracteristici: pH=7,1-7,4; NO2=0,03
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
campestre, Acer tataricum, Alnus glutinosa, Alnus incana, Alnus x pubescens, Malus sylvestris, Populus alba, Populus x canescens, Populus x marilandica, Populus nigra, Populus x regenerata, Populus x serotina, Populus tremula, Prunus avium, Pyrus pyraster, Salix fragilis, Salix x rubens, Salix triandra, Tilia cordata, Ulmus glabra, Ulmus minor, Ulmus procera (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din: melci (Deroceras agrestis singura menționare în Moldova); insecte (Alysson fuscatus, Bembex rostrata, Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului), Cerceris cunicularia, Cerceris hortivaega, Cerceris quinqefasciata
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
minimus, Nepeta pannonica, Nigella arvensis, Nonea atra, Nonea pulla, Obione verrucifera, Oenanthe silaifolia, Onobrychis viciifolia, Ononis hircina, Onopordum acanthium, Origanum vulgare, Ornithogalum gussonei, Ornithogalum umbellatum, Orobanche lutea, Orobanche picridis, Orobanche purpurea, Oxytropis pilosa, Papaver dubium, Pastinaca graveolens, Pastinaca sativa, Petrosimonia triandra, Peucedanum alsaticum, Peucedanum latifolium, Phleum boehmeri, Phlomis pungens, Phlomis tuberosa, Phragmites communis, Picris hieracioides, Plantago cornuti, Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media, Plantago schwarzenbergiana, Plantago tenuiflora, Poa annua, Poa bulbosa, Poa palustris, Poa pratensis, Podospermum canum, Polygala comosa, Polygala sibirica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
importanță științifică deosebită prin flora și vegetația halofilă foarte variată și bogată. Din numărul mare de specii halofile, unele sunt rare pentru flora țării și a Moldovei, de ex.: Iris halophila - stânjenel de sărătură, Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium - hreniță, Petrosimonia triandra, Plantago schwarzenbergiana, Plantago tenuiflora, Sedum purpureum occidentalis. Pe lângă acestea se mai întâlnesc specii precum: Achillea setacea, Artemisia maritima, Aster tripolium, Atriplex litoralis, Camphorosma monospeliaca, Camphorosma triandra, Carex secalina, Dianthus guttatus, Leuzea altaica, Leuzea salina, Matricaria chamomilla, Matricaria discoidea, Plantago cornuti
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Moldovei, de ex.: Iris halophila - stânjenel de sărătură, Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium - hreniță, Petrosimonia triandra, Plantago schwarzenbergiana, Plantago tenuiflora, Sedum purpureum occidentalis. Pe lângă acestea se mai întâlnesc specii precum: Achillea setacea, Artemisia maritima, Aster tripolium, Atriplex litoralis, Camphorosma monospeliaca, Camphorosma triandra, Carex secalina, Dianthus guttatus, Leuzea altaica, Leuzea salina, Matricaria chamomilla, Matricaria discoidea, Plantago cornuti, Podospermum canum, Puccinellia distans, Salicornia europaea, Spergularia marina, Suaeda maritima, Valerianella olitoria, Zannichellia palustris (în stratul erbaceu) și Rubus x dumestensis, Rubus scaber (în stratul arbustiv
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
parviflora, Gratiola officinalis, Hypericum perforatum, Juncus gerardi, Juncus glaucus, Lamium amplexicaule, Lamium orvala, Lemna minor, Leontodon asper, Lepidium latifolium, Lotus corniculatus, Lythrum virgatum f. genuinum, Myosotis arvensis, Nepeta cataria, Odontites serotina, Odontites verna, Oenanthe aquatica, Oenanthe silaifolia, Orobanche purpurea, Petrosimonia triandra, Peucedanum latifolium, Plantago arenaria, Plantago lanceolata, Plantago schwarzenbergiana, Polygonum persicaria, Portulaca oleracea, Ranunculus arvensis, Ranunculus sardous, Rhinanthus major, Rhinanthus minor, Rorippa austriaca, Salvia nemorosa, Scorzonera cana f. simplex, Senecio vernalis, Senecio vulgaris, Sideritis montana, Silaum silaus, Sisymbrium orientale, Stipa capillata
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nr. 3 la Planul de management și în tabelul nr. 2. Suprapunerea sitului cu rezervația Sărăturile din Valea Ilenei Tabelul nr. 2 ┌────────────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬──────────┬─────────┐ │ Cod În cadrul rezervației sunt câteva specii de plante de sărătura, precum: hrean sălbatic - Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Petrosimonia triandra, Plantago schwartzenbergiana, Plantago tenuiflora. Fondul floristic al rezervației este, în majoritate, ajuns la fructificare toamna când se pot face deosebiri între specii apropiate din punct de vedere morfologic precum: iarba de sărătura - Suaeda confusa și Suaeda maritima. Dintre speciile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Agrimonia eupatoria, pir - Agropyron cristatum ssp. pectinatum, clocoței - Clematis integrifolia, scrântitoare - Potentilla argentea, buruiană de cinci degete - Potentilla recta și porumbar - Prunus spinosa. Din loc în loc sunt zone mici de sărături, cu specii rare precum: Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Petrosimonia triandra, Plantago schwartzenbergiana și Plantago tenuiflora. Ecosistemul agricol este reprezentat pe suprafețe mici pe latura de vest a sitului. Pe aceste suprafețe se cultivă porumb și plante furajere. 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 Habitatul Comunități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
cele mai multe ori întins pe sol, este realizat de speciile: Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus, Aeluropus littoralis. Valoare conservativă: mare. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Salicornia prostrata, Bassia hirsuta, Suaeda maritima. Specii caracteristice: Salicornia patula, S. prostrata. Alte specii importante: Petrosimonia triandra, Plantago maritima, Limonium gmelini, Artemisia santonicum, Taraxacum bessarabicum, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Puccinellia limosa, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Aster tripolium ssp. pannonicus, Acorellus pannonicus, Chenopodium glaucum, Atriplex littoralis. Habitat R1519 Comunități ponto-sarmatice cu Halimione verrucifera Răspândire: Moldova, Muntenia și Dobrogea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
suprafață și umede în profunzime. Structura: Deși majoritatea speciilor componente sunt plante de talie mică și mijlocie, putem diferenția două straturi ale vegetației. Stratul superior, de 30-35 cm, este alcătuit din: Halimione verrucifera, Artemisia santonicum, Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Petrosimonia triandra, Aster tripolium, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Achillea setacea. Valoare conservativă: mare. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Halimione verrucifera, Artemisia santonicum, Puccinellia limosa. Specii caracteristice: Halimione verrucifera. Alte specii importante: Camphorma annua, C. monspeliaca, Aster tripolium, Petrosimonia triandra, Salicornia prostrata, Suaeda maritima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
annua, Puccinellia limosa, Petrosimonia triandra, Aster tripolium, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Achillea setacea. Valoare conservativă: mare. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Halimione verrucifera, Artemisia santonicum, Puccinellia limosa. Specii caracteristice: Halimione verrucifera. Alte specii importante: Camphorma annua, C. monspeliaca, Aster tripolium, Petrosimonia triandra, Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Limonium gmelini, Scorzonera canna, Spergularia maritima, S. salina, Juncus gerardi, Achillea setacea f. salina. Habitatul R1521 Comunități ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa și Plantago maritima Răspândire: Terenuri sărăturate din Câmpia Român��, Dobrogea, inclusiv pe litoral, Moldova, lunca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]