46 matches
-
modificată de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 13 aprilie 2011. PLANTE INFERIOARE Bryophyta - Buxbaumia viridis - Dichelyma capillaceum - Dicranum viride - Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus - Encalypta mutica - Mannia triandra - Meesia longiseta - Orthotrichum rogeri -------------- Asteriscul de la denumirea speciilor considerate prioritare la nivelul Uniunii Europene din anexa 3 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 154 din 12 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264764_a_266093]
-
modificată de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 13 aprilie 2011. PLANTE INFERIOARE Bryophyta - Buxbaumia viridis - Dichelyma capillaceum - Dicranum viride - Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus - Encalypta mutica - Mannia triandra - Meesia longiseta - Orthotrichum rogeri -------------- Asteriscul de la denumirea speciilor considerate prioritare la nivelul Uniunii Europene din anexa 3 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 154 din 12 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
modificată de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 13 aprilie 2011. PLANTE INFERIOARE Bryophyta - Buxbaumia viridis - Dichelyma capillaceum - Dicranum viride - Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus - Encalypta mutica - Mannia triandra - Meesia longiseta - Orthotrichum rogeri -------------- Asteriscul de la denumirea speciilor considerate prioritare la nivelul Uniunii Europene din anexa 3 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 154 din 12 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
modificată de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 13 aprilie 2011. PLANTE INFERIOARE Bryophyta - Buxbaumia viridis - Dichelyma capillaceum - Dicranum viride - Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus - Encalypta mutica - Mannia triandra - Meesia longiseta - Orthotrichum rogeri -------------- Asteriscul de la denumirea speciilor considerate prioritare la nivelul Uniunii Europene din anexa 3 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 154 din 12 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
nr. 3 la Planul de management și în tabelul nr. 2. Suprapunerea sitului cu rezervația Sărăturile din Valea Ilenei Tabelul nr. 2 ┌────────────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬──────────┬─────────┐ │ Cod În cadrul rezervației sunt câteva specii de plante de sărătura, precum: hrean sălbatic - Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Petrosimonia triandra, Plantago schwartzenbergiana, Plantago tenuiflora. Fondul floristic al rezervației este, în majoritate, ajuns la fructificare toamna când se pot face deosebiri între specii apropiate din punct de vedere morfologic precum: iarba de sărătura - Suaeda confusa și Suaeda maritima. Dintre speciile de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Agrimonia eupatoria, pir - Agropyron cristatum ssp. pectinatum, clocoței - Clematis integrifolia, scrântitoare - Potentilla argentea, buruiană de cinci degete - Potentilla recta și porumbar - Prunus spinosa. Din loc în loc sunt zone mici de sărături, cu specii rare precum: Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Petrosimonia triandra, Plantago schwartzenbergiana și Plantago tenuiflora. Ecosistemul agricol este reprezentat pe suprafețe mici pe latura de vest a sitului. Pe aceste suprafețe se cultivă porumb și plante furajere. 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 Habitatul Comunități
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
cele mai multe ori întins pe sol, este realizat de speciile: Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus, Aeluropus littoralis. Valoare conservativă: mare. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Salicornia prostrata, Bassia hirsuta, Suaeda maritima. Specii caracteristice: Salicornia patula, S. prostrata. Alte specii importante: Petrosimonia triandra, Plantago maritima, Limonium gmelini, Artemisia santonicum, Taraxacum bessarabicum, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Puccinellia limosa, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Aster tripolium ssp. pannonicus, Acorellus pannonicus, Chenopodium glaucum, Atriplex littoralis. Habitat R1519 Comunități ponto-sarmatice cu Halimione verrucifera Răspândire: Moldova, Muntenia și Dobrogea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
suprafață și umede în profunzime. Structura: Deși majoritatea speciilor componente sunt plante de talie mică și mijlocie, putem diferenția două straturi ale vegetației. Stratul superior, de 30-35 cm, este alcătuit din: Halimione verrucifera, Artemisia santonicum, Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Petrosimonia triandra, Aster tripolium, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Achillea setacea. Valoare conservativă: mare. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Halimione verrucifera, Artemisia santonicum, Puccinellia limosa. Specii caracteristice: Halimione verrucifera. Alte specii importante: Camphorma annua, C. monspeliaca, Aster tripolium, Petrosimonia triandra, Salicornia prostrata, Suaeda maritima
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
annua, Puccinellia limosa, Petrosimonia triandra, Aster tripolium, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Achillea setacea. Valoare conservativă: mare. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Halimione verrucifera, Artemisia santonicum, Puccinellia limosa. Specii caracteristice: Halimione verrucifera. Alte specii importante: Camphorma annua, C. monspeliaca, Aster tripolium, Petrosimonia triandra, Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Limonium gmelini, Scorzonera canna, Spergularia maritima, S. salina, Juncus gerardi, Achillea setacea f. salina. Habitatul R1521 Comunități ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa și Plantago maritima Răspândire: Terenuri sărăturate din Câmpia Român��, Dobrogea, inclusiv pe litoral, Moldova, lunca
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Hill (o) Buxbaumia viridis (Moug. ex Lam. & DC.) Brid. ex Moug. & Nestl. (o) Dichelyma capillaceum (With.) Myr. (o) Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb. (o) Distichophyllum carinatum Dix. & Nich. (o) Drepanocladus vernicosus (Mitt.) Warnst. (o) Jungermannia handelii (Schiffn.) Amak. (o) Mannia triandra (Scop.) Grolle (o) *Marsupella profunda Lindb. (o) Meesia longiseta Hedw. (o) Nothothylas orbicularis (Schwein.) Sull. (o) Orthotrichum rogeri Brid. (o) Petalophyllum ralfsii Nees & Goot. ex Lehm. (o) Riccia breidleri Jur. ex Steph. (o) Riella helicophylla (Mont.) Hook. (o) Scapania massolongi
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
modificată de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 13 aprilie 2011. PLANTE INFERIOARE Bryophyta - Buxbaumia viridis - Dichelyma capillaceum - Dicranum viride - Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus - Encalypta mutica - Mannia triandra - Meesia longiseta - Orthotrichum rogeri -------------- Asteriscul de la denumirea speciilor considerate prioritare la nivelul Uniunii Europene din anexa 3 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 154 din 12 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Lindb. (o) Distichophyllum carinatum Dix. & Nich. (o) Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus (Mitt.) Warnst. (o) Encalypta mutica (I. Hagen) (o) Hamatocaulis lapponicus (Norrl.) Hedenäs (o) Herzogiella turfacea (Lindb.) I. Wats. (o) Hygrohypnum montanum (Lindb.) Broth. (o) Jungermannia handelii (Schiffn.) Amak. (o) Mannia triandra (Scop.) Grolle (o) * Marsupella profundă Lindb. (o) Meesia longiseta Hedw. (o) Nothothylas orbicularis (Schwein.) Sull. (o) Orthothecium lapponicum (Schimp.) C. Hartm. (o) Orthotrichum rogeri Brid. (o) Petalophyllum ralfsii (Wils.) Nees & Gott. (o) Plagiomnium drummondii (Bruch & Schimp.) Ț. Kop. (o) Riccia
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
azoricus P.W. Ball X X 1563 Lottus callis-viridis D. Bramwell & D.H. Davis X X 1564 * Lotus kunkelii (K. Chueca) D. Bramwell & al. X X 1831 Luronium natans (L.) Raf. X X 1598 * Lythrum flexuosum Lag. X X 1379 Manma triandra (Scop.) Grolle X 1539 Marcetella maderensis (Born.) Svent. X X 1430 * Marsilea azorica Launert & Paiva X X 1427 Marsilea batardae Launert X X 1428 Marsilea quadrifolia L. X X 1429 Marsilea strigosa Wiild. X X 1390 * Marsupella profundă Lindb. X
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
dezodorizant Kigelia Africana Extract este un extract din fructe de Kigelia africana, Bignoniaceae Agent de protecție a pielii Furfuril(purin-6-il)amină Agent de întreținere a pielii 5-hidroxi-2-hidroximetil-4-pironă Agent antioxidant Ester 4-oxo-6-[[(1-oxohexadecil)oxi]mehil]-4H-piran-3-ilic al acidului hexadecanoic Emolient Krameria Triandra Extract este un extract din rădăcini de Krameria triandra, Krameriaceae Agent astringent /calmant/agent de curățare Lac este o substanță prezentă în stare natural, lapte de vacă integral Agent de întreținere a pielii Lac Powder este reziduul solid obținut prin
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
de Kigelia africana, Bignoniaceae Agent de protecție a pielii Furfuril(purin-6-il)amină Agent de întreținere a pielii 5-hidroxi-2-hidroximetil-4-pironă Agent antioxidant Ester 4-oxo-6-[[(1-oxohexadecil)oxi]mehil]-4H-piran-3-ilic al acidului hexadecanoic Emolient Krameria Triandra Extract este un extract din rădăcini de Krameria triandra, Krameriaceae Agent astringent /calmant/agent de curățare Lac este o substanță prezentă în stare natural, lapte de vacă integral Agent de întreținere a pielii Lac Powder este reziduul solid obținut prin deshidratarea laptelui de vacă Agent de întreținere a pielii
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
defileul propriu - zis, dar și în unele bazinete de confluență cum sunt cele ale Cernei, Eșelniței, Mala, Mraconiei, Camenița, Liubcova, Plavișevița, Liubotina. În componența acestora intră mai multe specii de salcie :salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
2%), ulm (Ulmus) - 25 ha (0,5%), conifere - 25 ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: "răchitișurile" (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști - Salix cinerea, S.viminalis, S.triandra, S.purpurea); "sălcișurile" (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); "plopișurile" (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
kessleri"); precum și două și specii de plante: "Agrimonia pilosa" (turiță) "Eleocharis carniolica" (pipiriguț). Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), buruiană-de-junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), feriga mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), iarba-câmpului ("Agrostis alba"), păiuș ("Festuca versicolor, Festuca carpatica") sau frunza stâncilor (un mușchi din specia "Mannia triandra"). Specii de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) în arealul sitului: hrib ("Boletus edulis", întâlnit de obicei în pădurile de foioase și de conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
vitalba"), viță de vie sălbatică ("Vitis vinifera ssp. sylvestris"); Ierburi și flori: pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), cocoșel de câmp ("Adonis aestivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), buhai ("Listera ovata"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), inăriță ("Najas minor"), trânji ("Neottia nidus-avis"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), otrățel ("Onosma arenaria"), otrățel de baltă
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]