77 matches
-
ochii pentru a observa că diferitele mulțimi post-moderne se sprijină în mod esențial pe dispariția subiectului în efervescența sau banalitatea grupului. Sport, muzică, religie sunt supuse acțiunii "legilor imitației". La fel și diversele instituții sociale, care sunt devorate de un tribalism galopant. Este momentul să recunoaștem toate acestea, dacă vrem să putem numi noua legătură socială în gestație. Pe scurt, închiderea în eul mărunt, constitutiv al carapacei moderne, și-a pierdut actualitatea. Într-un mod imaginat, visătorul etnolog C. Castaneda spune
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
secretului" era o bună pârghie metodologică pentru a înțelege realitatea interioară a triburilor postmoderne. Procesul de complementaritate pe care se fondează ele. Pe scurt, această societate la negru a scăpat dintotdeauna puterilor instituite. Și a fost dintotdeauna hăituită de ele85. Tribalismul este acum o realitate inconturnabilă, chiar și pentru cei care, disprețuitor sau cu aciditate, i-au fost denigratori energici. Lucrul este înțeles! Nu mai putem nega, fie și numai pentru a-i regreta efectele, că tendința este de a nu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și sleirea irepresibil induse de captarea în siajul parlamentar. Policromia universal captivantă și marele atu pe care l-a reprezentat până acum egala deschidere a ICR față de valorile național-patrimoniale și iconoclastia postmo dernității vor deveni în scurtă vreme monovalență, defazare, tribalism, vetustețe parohială. Într-un limbaj apropiat stării de urgență și războiului civil („în scopul păstrării și perpetuării identității naționale“, „stări de lucruri care tind să afecteze, cu titlu de permanență, sentimentul de apartenență la națiunea română a celor stabiliți, vremelnic
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
No god but god, Random House, New York, 2005; Attaly Jacques, Une brève histoire de l'avenir, Fayard, Paris, 2006; Bacevich Andrew J., The new american militarism, Oxford University Press, New York, 2005; Barber Benjamin R., Jihad vs. McWorld: How globalism and tribalism are reshaping the world, New York, 1996; Barber Benjamin, Fear's Empire: War, Terrorism and Democracy, W.W. Norton, New York, 2003; Barbour Jan G., Cînd știința întîlnește religia, Curtea veche, București, 2006; Barnett Thomas P. M., The Pentagon's new map, Putnam
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
identități în același timp de clan și personală. În această marcă afișată în public, adolescentul îl recunoaște pe unul dintre purtătorii de drapel ai personalității sale. De unde rezultă că opoziția pe care am scos-o în evidență, dintre individualism și „tribalismul” postmodern, este perfect artificială și înșelătoare: în ciuda dimensiunii sale comunitare, marca exhibată este subiectivizantă, ea exprimă, fie și ambiguu, o adaptare personală, căutarea unei individualități, dar și o dorință de integrare într-un grup de persoane asemănătoare, un eu care
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
noi-ceilalți a fost repusă în societate prin fenomene istorice complexe: 1) antisemitismul european de după 1800; 2) procesul de formare a statelor naționale și fragmentarea gândirii europene în "gândiri locale"; 3) politica lui Hitler și Holocaustul. Gândirea "locală" e doar un tribalism! Nu există decât gândire în termeni universali și transnaționali. Totodată, gândirea dialectică a întronat în societățile moderne un clivaj social-politic total, bazat pe două mari fenomene: 1) sistemul politic modern guvernare-opoziție; 2) sistemul economic modern utilitate-piață. Prin filosofia sa, Hegel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ca dat, ca sumă de fapte umane; i-au îndârjit pe oameni să atace această realitate-dat, în numele unor "idealuri înalte", a unor "idei nobile și generoase". A gândi cu ideile, dincolo de fapte, dincolo de evidența realului, este drumul spre fanatism și tribalism intelectual și politic. Voltaire stă mărturie drept un gânditor ironic la tot acest val de fanatism intelectual și politic, care se forma în Europa modernă. Se pot oferi numeroase exemple despre cum ideile, fără un acord vizibil cu realitatea faptelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
loc potrivit pentru blazare mentală, uniformizare, manipulare, îndoctrinare și intoleranță. În loc de informare a oamenilor avem mai mult un efect de mimesis în "formarea oamenilor". Omul media, înregimentat în "stânga"-"dreapta", pe modelul elitelor sale viciate ideologic și politic, este triumful tribalismului în societatea contemporană. Nu sunt singurul care are o "imagine sumbră și negativă" despre efectul distrugător al televiziunilor în raport cu educația individuală și cu dezvoltatea unei culturi umaniste. Cu câteva decenii în urmă umanistul George Uscătescu scria următoarele: "Cinematograful și televiziunea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ajuns la un capăt. Asistăm însă, în mod paradoxal, mai peste tot în lume, la o resurgență a spiritului de elan (a se vedea evenimentele din Rwanda, Congo, Afganistan, Balcani, Kașmir, Orientul Mijlociu ș.a.), manifestări ale unei alianțe ciudate între un tribalism barbar, un fundamentalism religios intolerant și o prezență extrem de activă a firmelor multinaționale care își promovează, prin orice mijloace, interesele economice. Ruptura aproape totală dintre economic și social, mercantilizarea excesivă a legăturilor interumane, ca și ruptura socialului de noile mize
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și conținuturile, cărora le aplici forța directivității în funcție de sistemul politic (Rappard, 126). Notă Teoretic, funcția șefului este de a-și pune competența tehnică în slujba tribului, fără ca aceasta să devină autoritate politică (Rappard, 86). Practica "edificării socialismului" a arătat că tribalismul poate fi deturnat spre acceptarea unei "șeferii" politizate iar societatea de tranziție nu a făcut decât să aprofundeze acest proces. "Democrația socialistă" crea pentru domenii restrânse iluzia autonomiei de decizie (cu un preț care, evident, nu era afișat). Sistemul academic
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
militar-națională. În fapt, este vorba de introducerea unui neologism pentru porunci ("les dix commandements" înseamnă "cele zece porunci"). nnnn Rural trecut repede la regimul urban, locuind în orașe cu locuințe "moderne" prost încălzite și prost izolate fonic și termic, dezvoltând tribalisme de cartier. oooo Primirea în Franța prima difuzată masiv de televiziune, avea drept ecou un simulacru de dialog: "Ai văzut noul serial?" "Care" "Un idiot la Paris". Pentru funcția bancului, vezi Insem(i)nări, pag. 77, notă din 31 octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
occidentală, după un contact plin de schimburi reciproc îmbogățitoare în secolele XII-XIII, rateu care a dus la acumularea multor frustrări ce ies acum la lumină într-o manieră violentă. Alternativa la modernitate s-a dovedit a fi mizeria economică și tribalismul politic. Obișnuit cu ciclurile lungi, cu trendurile seculare de concentrare și expansiune, daoismo-confucianismul renaște acum într-o manieră debordantă, după ce a ratat și el modernizarea de tip occidental, deși în secolul al VI-lea spre pildă -, în timp ce regii europeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
față de cele ale "solidității" modernității. Este întemeiată observația că fragmentarea individului și a societății în postmodernitate ar fi o caracteristică opusă unității, monismului modernității. Prin tot felul de "căderi" ale omului, se simte un fel de gust pentru revenirea la tribalism, la "mama natura" care suferă sub presiunile miliardelor umanoide. Imaginea grăitoare o oferă ursoaicele, mutate lângă containerele de gunoaie. Individul nu se mai proiectează în modele ce exprimă idealuri, ci se joacă cu măștile, dobândind o mare flexibilitate identitară, pentru că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tot mai imuni la violuri, crime, atrocități. Ei își mărturisesc doar teama, nu se organizează și nu-i îndepărtează pe răufăcători, ci îi așteaptă resemnați. De la respingerea colectivismului se trece și la contestarea individualismului, pentru a face loc cui? Unor tribalisme și barbarisme specifice unui trecut neguros. Dezideratele echilibrelor dintre sat și oraș, dintre agricultură și "servicii", dintre societate și natură, dintre guvernanți și guvernați sunt ocolite ori înlocuite cu decizii iraționale. Logica lui "nici" este subsumată unei logici a contradicției
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
libertății față de responsabilitate, pentru că așa sună sloganul: "drepturile". Se accentuează uneori rolul "aleșilor" și se diminuează rolul "alegătorilor" până în preajma campaniilor electorale când sunt ademeniți cu multe promisiuni și mici pachete de alimente ori cu obiecte nesemnificative, revenind așa la tribalismul de odinioară, care distrează pe unii "politicieni". Diminuate ori chiar înlăturate pentru a le înlocui cu cele normale, susținute și de mințile medii ale electoratului, astfel de acte pot face loc pentru o țară comparabilă cu aceea care s-a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Lévi-Strauss, care spune că societățile primitive sînt antropofage (își "devorează" adversarii), în timp ce civilizațiile moderne sînt antropoemice (își segregă, evacuează, marginalizează sau își "vomită" adversarii), dar ar fi o greșeală să considerăm că ele reprezintă oarecum o întoarcere la "tradiționalism" sau "tribalism". Ele sînt de fapt, în esență, moderne, nu numai sub aspectul implicării lor în lupta pentru puterea de stat cu pretenții teritoriale, dar și pentru că reprezintă ilustrarea folosirii calculate, raționale, a violenței ca mijloc de terorizare și de demoralizare a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
dobândirea autonomiei raționale a individului; cu alte cuvinte, în ceea ce privește subiectul nostru, progresul în umanitate înseamnă eliberarea noastră de propria noastră natură instinctuală, pentru a ne asemui, pesemne, îngerilor. Din păcate, constată Andrei Cornea, ne aflăm în prezența unei iluzii periculoase: "[...] tribalismul, slugărnicia, conformismul, resentimentul etc. au de partea lor îmbrățișarea generoasă a mamei-natură, căldura instinctuală a devenirii firești; de aceea sunt nu numai previzibile, dar și probabile. Opusele lor libertatea, curajul, singularizarea, generozitatea, toleranța rațiunea -, dimpotrivă, fiind de fapt străine firii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o efigie încremenită și copleșitoare, un mit colectiv, despre care nici nu se mai știe (și nici nu mai interesează) ce a scris cu adevărat. Aici o mare vină o au provincialismul nostru incorigibil, lipsa conștiinței relativității, dar mai ales tribalismul, nevoia noastră de idoli. Iar ideea de idol este opusul ideii de valoare. Valorile nu pot, de fapt, exista decât în sisteme dinamice, care nu cunosc poziții imuabile. Există, firește, scriitori mari (și Nichita Stănescu este unul dintre ei), există
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
rapid unor mari audiențe. Cât privește receptorii, oamenii vor prelua mai usor mesajele din audiovizual, le vor transforma în concepții culturale, se vor simți solidari cu experiențele prezentate, vor crea o rețea de interdependenta la nivel global, numită de McLuhan "tribalism planetar", "un champ global" sau "un village global"39. I. 1. 4. Medium, mass-media și mediatizare Conceptual, mass-media reprezintă sinteză dintre un cuvant englezesc (mass), care trimite la "masă" de consumatori ai acestei forme culturale, si un cuvant latin (media
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
față de țărănime pe acest continent, există totuși o specificitate comunistă a foametei mai mult sau mai puțin organizate și înscriindu-se în politica de lichidare a societății țărănești și a solidarităților tradiționale. Lupta dusă de partidele aflate la putere contra „tribalismului” și a „feudalismului” a antrenat declanșarea unor companii de „sătenizare” - eradicarea habitatului tradițional - și de creare a unui „om nou” prin educație și prin mobilizarea de masă. Aceste acțiuni au distrus unele echilibre economice și sociale, oricum precare, antrenând moartea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
african n-a scăpat, nici el, principiului epurărilor. Cele din MPLA din Angola anului 1977 au fost sângeroase pentru partizanii lui Nito Alves, învinși datorită sprijinului cubanezilor și acuzați, de către o conducere occidentalizată și preocupată să edifice statul-națiune, de „rasism, tribalism și regionalism”. La fel și în Etiopia unde, pe 17 aprilie 1977, la Addis-Abeba, Haile Mariam Mengistu, dictatorul care l-a răsturnat pe Negus, sparge în public trei flacoane cu sânge reprezentând „imperialismul”, „feudalismul” și „capitalismul birocratic”, gestul ținând loc
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
risc. Cu un exclusivism crunt, toți competitorii își echivalează concepțiile naționale asupra moralității cu tot ceea ce omenirea trebuie să accepte și va accepta și cu care până la urmă va trăi. Astfel, etica politicii internaționale se întoarce la politica și moralitatea tribalismului, cruciadelor și războaielor religioase 20. Oricât de mult ar diferi conținutul și obiectivele eticii actuale a universalismului naționalist de cele ale triburilor primitive sau de cele ale Războiului de Treizeci de Ani, ele nu sunt diferite prin funcția pe care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de Î
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de antropologie la Universitatea Paris V CLAN, DIFUZIUNE/DIFUZIONISM, ETNIE, ETNOCID, EXOTISM, MELTING POT, NEAM, SINCRETISM, SUBCULTURĂ, TRIB, TRIBALISM, VIOLENȚĂ ROBERT Martine Conferențiar, științe economice, Universitatea Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu GRANIER Roland) ROGER Antoine Conferențiar, științe politice, Institutul de științe politice din Bordeaux NAȚIONALISM, POPOR SECA Jean-Marie Conferențiar, psihologie socială, Universitatea Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines ATRIBUIRE (teoriile Î
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pot refuza să-i primească pe 10% dintre elevii cel mai bine clasați În fiecare din liceele de stat, dintre care o parte sunt frecventate În special de negri sau hispanici. X. M.-T. & DELIEGE Robert (1998), „Vers un nouveau tribalisme? Du relativisme au politiquement correct”, in FERREOL Gilles (coordonator), Intégration, lien social et citoyenneté, Villeneuve-d’Ascq, Presses universitaires du Septentrion, pp. 167-196. JAFFRELOT Christophe (2002), „Inde: l’avènement politique de la caste”, Critique internationale, nr. 17, octombrie, pp. 131-144. KASPI André
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]