6,656 matches
-
la chipiu, în fața opiniilor pe care le emite domnia sa" (EZ 10.02.2000); "tre'să stai la coadă pentr-un interviu" (EZ 11.12.1999); "reforma poa' să stea în loc" (EZ 11.11.1999); "va reveni cît mai curînd în tribunele tumultuoase ale sportului-rege, unde poa'să strige cît îl ține gramatica" (EZ 11.04.2000); "poa' să fie ea "în direct", da' nu se compară cu-n recital actoricesc" (EZ 5.12.1999) etc. Cel puțin aparent, cre'că are
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
ne dovedi cât de utilă este dacă nu patriei, măcar partidului. Bruiajul declarațiilor din țară lasă arareori loc, pentru românul cât de cât interesat, reacțiilor Occidentului. Reacții mai frecvente și mai realiste decât avem noi impresia. De curând, International Herald Tribune a publicat o serie de trei articole consacrate "profilurilor" celor zece țări candidate la Uniunea Europeană. Primul din serie este însoțit de un spectaculos tabel comparativ, vizând date relevante pentru starea fiecărei țări aflate în competiție. Deși România, alături de Bulgaria și
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
în public, la trei după-amiaza, odihnit și curat, cu niște pantaloni de in ecru și o cămașă înflorată și cu moralul întreținut de pastilele pentru durere. Totuși, gîndul morții îl rodea mult mai perfid decît bănuia el, fiindcă urcînd la tribună simți un dispreț ciudat pentru cei care și-au disputat norocul de a-i strînge mîna și nu s-a mai înduioșat ca odinioară de gloata de indieni desculți care abia mai puteau îndura dogoarea pietrelor încinse din mica piață
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
pe propriile noastre meleaguri. Vom fi alții, doamnelor și domnilor, vom fi mari și fericiți. Erau formulele bîlciului său. Pe cînd vorbea, ajutoarele lui aruncau în văzduh pumni de păsărele de hîrtie, iar făpturile acelea artificiale căpătau viață, zburătăceau peste tribuna de scînduri și o apucau spre mare. În același timp, alții scoteau din furgoane niște copaci de decor cu frunze din fetru și-i plantau în spatele mulțimii în pămîntul cu salpetru. În sfîrșit, ridicară o fațadă de carton cu case
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
Un clasic, poate singurul în care patetismul nu cade în telenovelic" (agenda.liternet.ro/film) sau chiar adverbializat: "mingea amețește clasic, flirtînd ba cu "roșii", ba cu "galbenii", pînă cînd, rușinată, termină telenovelic în brațele strașnice ale unui mustăcios din tribună" (Monitorul de Cluj, arhivă, 9.10.2001). în fine, adjectivul telenovelistic, cel mai frecvent, poate apărea și fără conotații depreciative: "unul dintre pionierii genului telenovelistic" (acasa-tv.ro). Domină totuși valorile negative - ""pe cablu" mai vine si altceva decat fluxul telenovelistic
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
noapte fericită. Au umflat o pradă bogată. Mai întâi au pus-o la piciorul mesei. Au băut vodcă. Patria s-a apărat din ce în ce mai firav. Apoi au cumpărat-o cu o rochiță roșie. Pălăria avea pene de păun. Era fluturată în tribune în timpul parăzilor militare. Patria și-a pierdut cunoștința. Poate o mai salvează vreun căluț din gloata ce se va pune în mișcare. Morții stau însă cu brațele încrucișate. Nu se mai întâmplă nici o minune. Se va continua numai cu o
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
Scaun și mitropolie. Activitatea Catedrei de română din Budapesta este constant urmărită de presa română a vremii: Familia vorbește de venirea, în 1897, după Al. Roman, a dr. Oscar Asboth (profesor de limbi slave), a docentului privat Alexici György; Românul și Tribuna din Arad (la aniversarea a 50 de ani de existență a Catedrei), între 1910-1913, consemnează, cu regret, incidentele de la catedră, legate de numirea unor profesori fără prestația intelectuală și morală a întâiului profesor Al. Roman (Ioan Ciocan - prof. din Năsăud
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
prof. din Năsăud, Iosif Siegescu - cel mai controversat profesor). Unul din cei mai activi studenți ai catedrei, criticul Ilarie Chendi, pornește chiar o campanie de semnalizare a neregulilor de la catedră, într-un amplu material despre Catedra de limbă română, în Tribuna din 1910, apoi în Românul din 1913. Ceva din vehemența și spiritul corectiv al dascălului Roman a trecut cu folos în discipolii săi, Il. Chendi, Octavian Goga, V. Goldiș, Valeriu Braniște. În cei 140 ani de viețuire a Catedrei de
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
Cronicar Publicistica ardeleană Seaua (nr. 7-8) și Tribuna (nr. 24) întreprind simultan o anchetă foarte utilă: despre publicistica din Ardeal. Aceea cu profil cultural, se înțelege. În Steaua este o masă rotundă pe această temă, în Tribuna, o suită de articole. Concluziile principale sînt trei: există un număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Cronicar Publicistica ardeleană Seaua (nr. 7-8) și Tribuna (nr. 24) întreprind simultan o anchetă foarte utilă: despre publicistica din Ardeal. Aceea cu profil cultural, se înțelege. În Steaua este o masă rotundă pe această temă, în Tribuna, o suită de articole. Concluziile principale sînt trei: există un număr considerabil de reviste culturale transilvănene, unele cu un profil bine stabilit și recunoscut în toată țara; este nevoie absolută de un săptămînal de cultură (publicațiile sînt, de regulă, mensuale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
se poate de biologică), trebuie să facem ceva. Să-i urmăm crezul. Aceasta este “platforma programatică”enunțată ritos, abia disimultă estetic sub pretextul romanului, formulă aleasă doar pentru a se fi dovedit adesea cel mai nimerit vehicul ideologic. Aceasta este tribuna la care scriitorul redevine profet. Urmărind tribulațiile unui antierou, Michel, funcționar occidental contemporan cu noi, de vîrstă medie (căci are tocmai patruzeci de ani), Houellebecq are pretenția de a scruta o epocă, o societate - cea dominantă astăzi la nivel global
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
dispoziție, relaxare și (uneori) bagatelizare, presiunea (adesea) prea ridicată din cele două camere (parlamentare). Metoda era simplă și mai întotdeauna eficientă. Pe fundalul unor dezbateri excesiv de încinse, degenerate uneori pînă la nivelul injuriilor și al atacurilor la persoană, apărea la tribună, diafan, președintele PLS, care rostea cel mai adesea, niște versuri improvizate, pline de haz, dar nu lipsite de un anumit tîlc în contextul dezbaterilor respective. Ele readuceau instantaneu în sală buna dispoziție generală, iar discuțiile puteau continua pe un ton
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
ori Iliescu e lipsit de semnificație. Sutele de mii de dolari scoase de curând la iveală de-un Dan Iosif sunt floare de ureche față de zecile și sutele de milioane învârtite pe degete de indivizi aflați până de curând în tribune și care acum se pregătesc să facă pasul la ofsaid. Agresivitatea fără precedent a tagmei anunță zile grele pentru ideea de democrație în România. O voce din arsenalul neo-potentaților nu s-a sfiit să afirme că scopul confreriei este „să
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
zilnic (cinci din șapte) la Pro-TV, rubrică săptămînală în "Ziarul de duminică" și tot săptămînal face (singur) suplimentul "Litere, Arte , Idei" al "Cotidianului". Plus colaborări la alte reviste culturale, prefețe, traduceri, lansări... Într-un interviu luat de Radu Constantinescu în Tribuna nr. 19, la întrebarea ce sacrificii presupune un asemenea ritm de muncă, Omul care aduce cartea zice că ba nu presupune sacrificii, e o bucurie teribilă, "mă dăruiesc (sau mă ratez?) cu fervoare". Singurul inconvenient al freneticei activități publicistice pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
însușirii certitudinii datelor i-a dat lui Constantin Mohanu o identitate perfect adaptată spectacolului natural, deschis deopotrivă de documente și de paginile publicațiilor. Cele mai multe răsunătoare ca titlu, ,,Convorbiri literare", ,,Timpul", ,,Telegraful român" și ,,Albina Carpaților" ultimele două din Sibiu, ,,Vatra", ,,Tribuna poporului" (Arad), ,,Minerva" (București), ,,Adevărul literar și artistic", ,,Scena", ,,Ziua", ,,Gazeta Bucureștilor". La unele fusese doar colaborator, dar susținut, la altele conducător, înscriindu-și numele alături de al altor scriitori, prietenii săi de nădejde, Eminescu, I. L. Caragiale, G. Coșbuc, preluând, ca
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
și reprobabile sub unghi moral, avea, la rigoare, o anume logică, "publicarea versurilor lui Petru Boroianu azi este cu totul absurdă. Este ca și cum poetul ar lua un steag roșu și ar defila de unul singur prin Piața Aviatorilor, salutînd o tribună imaginară". Un alt nucleu al subliteratuirii îl constituie vanitatea auctorială împinsă nu o dată pînă la comicărie: Într-un stil grav și solemn, de preot al culturii, George Popa pledează - în cea mai recentă carte a sa - pentru înțelegerea metaforei ca
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
Cronicar Gherasim Luca, inventator al iubirii Un foarte atractiv și util studiu publică, în TRIBUNA de la Cluj, nr. 15, dl Ion Pop. Titlul este acela pe care-l folosim în nota noastră. "Eroul" studiului este un poet român suprarealist mai puțin cunoscut, care a emigrat după al doilea război în Franța, devenind, ca și Voronca
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
trei texte din Inventatorul... este, susține dl I. Pop, iubirea transfiguratoare care angajează întreaga ființă. Luca este un iconoclast, din speța lui Lautréamont, unul din cei mai buni poeți ai generației suprarealiste, alături de Gellu Naum, contemporanul său. l Tot în Tribuna, dl Alexandru Vlad traduce admirabil un scurt text despre Paris al lui Henry Miller. l În OBSERVATOR CULTURAL nr. 167, un excelent pamflet al dlui Dan Ungureanu. Obiectul? Cartea dnei Viorica Enăchiuc despre care și România literară a vorbit în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
autorul mai multor volume de eseuri și poezii incluse sau topite în eseuri, publicate sub titlul Semne generale, Venind către mine, Situații simetrice, Speranța duală. A colaborat, încă din studenție, cu poeme și eseuri, în revistele de cultură și literatură: Tribuna, Viața Românească, Luceafărul, Amfiteatru, România Literară. Textele din acest volum, pe care autorul refuză să le califice drept eseuri sau eseuri-poezie sau poezie, aduc o viziune asupra cuvântului modernă, hrănită de logicile polivalente, de teoria relativității, dar și de alchimia
Înger cu aripi ascunse / Ioan Gâf-Deac [Corola-blog/BlogPost/94307_a_95599]
-
Eminescu, jurnalistul” încheie, cu această ultimă ediție din decembrie 2016, un an fructuos. Este un an în care UZPR a reliefat în variate moduri, și din diverse perspective, anvergura personalității tutelare a culturii române. Pentru Eminescu presa a fost o tribună și o modalitate de luptă civică, patriotică, morală și națională. La mulți ani! CORINA VLAD DIACONESCU
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
F.C. Vaslui, 18 martie În această seară începând cu ora 16:30 are loc meciul de fotbal dintre Politehnica Iași și F.C. Vaslui, partida disputandu-se pe stadionul din Copou “Emil Alexandrescu”. Pentru cei care nu reușesc să ajungă în tribunele și peluzele stadionului, derby-ul Moldovei poate fi urmărit în direct la televizor pe postul DIGI Sport. Deși echipa Vasluiana este superioară datorită rezultatolor din campionat, echipa de la Iași pornește că favorită iar casele de pariuri au stabilit o cotă comună
Sport Iasi [Corola-blog/BlogPost/94624_a_95916]
-
statuia cocoțați unul pe celălalt ei îngroapă statuia care îi scuipă se gudură cu limbi despicate sforăind pe picioarele lor de lighioane spurcate marele sfetnic trage cortina pregătește un alt soclu linge blidele spală pe jos își încheie prohabul de la tribuna oficială anunță actul următor al tragediei pe scena strâmbă a lumii. Un vers se leagănă-n salbă și dă-mi doamne greața cea de toate zilele strălucirea minciunii bandajând creierul furia mâna întinsă fără cuvinte rămân în amiezi ponosite fără
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
Cronicar De la lume adunate În Tribuna din ultima săptămînă a lunii ianuarie, dl Virgil Stanciu, anglist cunoscut, comentează un caz oarecum ciudat din literatura americană de azi: al unui critic literar, pe numele lui Dale Peck, care face praf toate cărțile pe care le recenzează. Ba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
a se dărui. Aflu acum din materialul bibliografic al volumului său apărut postum, Generația amînată, că viața nu i-a fost deloc surîzătoare. Fiu al ținuturilor bistrițene (născut în 1924), a debutat în 1939 cu o poezie publicată în revista Tribuna din Cluj, condusă de Ion Agârbiceanu, primul său volum de poezie, Mătănii pentru Fata Ardeleană, apărînd în 1941, la Buzău, în colecția „Zarathustra”, patronată de Ion Caraion. Aidoma lui Ștefan Baciu, era socotit un fel de copil minune al versului
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
ministrul Spiru Haret, reformatorul învățământului românesc modern, căruia i se datorează dezvoltarea rețelelor de școli din România, primele programe didactice coerente și primele manuale alternative. Învățător la Moroeni (Dâmbovița) Ion Ciorănescu, în același timp scrie și publică la „Albina”, „Lamura”, „Tribuna învățătorului”. Pentru calitățile lui profesionale, deja remarcate, ajunge inspector școlar general în Ministerul Instrucțiunii Publice. Copiii lui au fost cu toții înzestrați intelectual, unii devenind bine cunoscuți și mult prețuiți în mediile de specialitate pe plan european, ca Alexandru Ciorănescu. Cel
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]