808 matches
-
ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt. Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo - democratică (1848 - 1849), 14/26 iunie, când a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române. Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene. Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
Mutu, Surdu și Șchiopu (dacă-mi amintesc bine, a existat cîndva și un Ologu. Ba chiar și un Ologeanu). C"est toi qui l"a voulu. Minunații noștri băieți și fetele noastre de aur, care au făcut să se înalțe tricolorul pe cel mai înalt catarg " recunoști clișeele " pot fi mai de ispravă decît Oliviu Gherman sau Gelu Voican, dar asta nu înseamnă mare lucru. Criteriul reprezentativității nu le e constitutiv acestor oameni. Și poate că ar fi păcat ca o
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
fost recunoscător tot restul vieții. Ne-a legat o prietenie trainică. D. T.: - De opera dumneavoastră e legată vreo amintire-zîmbet? V. E.: - Mai multe chiar. Iată una, sugerată de versul Descoperă-te-n fața drapelului ce vine!, versul-laitmotiv al poeziei Tricolorul. Treceam pe lîngă un regiment, care, cu steagul în frunte, se scurgea pe Calea Victoriei. Eu, îngîndurat, nu mi-am dat seama, nu m-am uitat la coloană. Toată lumea a salutat tricolorul; eu, neatent, nu m-am descoperit. Mă întreabă un
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
-te-n fața drapelului ce vine!, versul-laitmotiv al poeziei Tricolorul. Treceam pe lîngă un regiment, care, cu steagul în frunte, se scurgea pe Calea Victoriei. Eu, îngîndurat, nu mi-am dat seama, nu m-am uitat la coloană. Toată lumea a salutat tricolorul; eu, neatent, nu m-am descoperit. Mă întreabă un ofițer: "Da, dumneata, domnule, nu-ți scoți pălăria cînd trece tricolorul!?" Zic: "Domnule, dă-mi voie să mă justific: eu sînt poetul Victor Eftimiu, autorul poeziei care începe cu versul Descoperă
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
se scurgea pe Calea Victoriei. Eu, îngîndurat, nu mi-am dat seama, nu m-am uitat la coloană. Toată lumea a salutat tricolorul; eu, neatent, nu m-am descoperit. Mă întreabă un ofițer: "Da, dumneata, domnule, nu-ți scoți pălăria cînd trece tricolorul!?" Zic: "Domnule, dă-mi voie să mă justific: eu sînt poetul Victor Eftimiu, autorul poeziei care începe cu versul Descoperă-te-n fața drapelului ce vine!, așa că vă rog să mă iertați că am pierdut din vedere acest lucru, dar
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
a 2-a: "Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/ Cu poporul sovietic eliberator" etc. O soluție provizorie, prelungită timp de doisprezece ani, a fost intonarea imnului exclusiv de către formațiile instrumentale. 6. În iunie 1977, imn de stat a devenit Tricolorul lui Ciprian Porumbescu, căruia "o "minte" mai diabolică [...] i-a adaptat un text, mai mult sau mai puțin potrivit". Autorul articolului formulează aici o apreciere stupefiantă. Noul text nu era "mai mult sau mai puțin potrivit", ci, așa cum ne amintim
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
la Londra, unde se afla în exil: "Ruși în uniformă se văd mai puțin pe străzi; " Liberalul" apare încă; lumea noastră burgheză se plimbă mai departe, elegantă și cu cocarda zâmbetului pe buze, pe Calea Victoriei în sus și în jos; tricolorul tot mai flutură pe înălțimea Palatului Regal. Și totuși, pas cu pas, ne ducem Dracului, ca să nu spun altfel". (Dinu Pillat, Documente inedite, "22", nr. 51/2001.) Existaseră cu toate acestea în acei ani semne credibile de revenire a țării
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
ochii!) în otomana unei rochii mov-purpurii, cu fir și două plătci îmbinîndu-se pe umeri precum tunicile elene; o damă unduind alene ca lebăda, - pe cînd tu numeri minutele pîn-o să sune de miezul nopții și-al speranței; și e ca tricolorul Franței obrazul damei importune, căci de-o așa splendoare,-ncît ți-e teamă să începi o nouă idilă,-n '909, și să-i săruți prelungul gît; sau (pe cînd domnii toți fac sluj în jurul ei, iar les bas-bleus scot roșul
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
primul parlament al Moldovei independente, a adoptat hotărâri care au pregătit terenul pentru proclamarea suveranității, apoi a independenței politice a Republicii. Printre primele acte legislative ale noului Parlament au fost cele referitoare la simbolurile statului. Mai întâi a fost adoptat Tricolorul (27 aprilie 1990), care ulterior și-a găsit expresie în elaborarea stemei de stat. La 23 iunie 1990 a fost adoptată Hotărârea nr. 147 cu privire la declararea sărbătorii naționale „Limba noastră” și Declarația de Suveranitate, care era mai mult simbolică, RSSM
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
acelora care au luat această decizie. Am fost mulți și uniți în jurul unui ideal - descătușarea de jugul colonial economic și, în primul rând, spiritual sovietic. Fiind uniți, fiind într-un singur gând am obținut rând pe rând limba română și tricolorul, imnul, schimbarea la față a Chișinăului, scoaterea în afara legii a partidului comunist criminal, suveranitatea și, în sfârșit, independența de fostul imperiu sovietic. Am fost poate prea idealiști la începuturi, atrăgând mai multă atenție laturii spirituale și neglijând completamente pregătirile pentru
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
și a introducerii constant de coloniști rusofoni, supraviețuitorii victimelor deportărilor și ale persecuțiilor antiromânești, făcute de Rusia între Nistru și Prut, sau ridicat la înălțimea înaintașilor, prin culminarea legiferării limbii române, ca să revină în Basarabia la ea...acasă (că și tricolorul și leul monedei). Ce mai trebuie făcut că Basarabia să reajunga în România? Vitalia Pavlicenco: Nimic din ce este alipit artificial la ceva nu rezistă în timp, prcum nimic din ce e desprins artificial și cu forța nu rezistă. Ca să
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
agresive accente antisemite - deoarece acest evreu, fiu de cominterniști, își permitea să scrie negativ despre patrioții comunismului autohton, începînd cu Ceaușescu. În 2006, cînd Tismăneanu a devenit președintele Comisiei pentru evaluarea comunismului din România, a fost atacat, previzibil în ziarul "Tricolorul", cotidianul partidului condus de CVTudor. Dar au apărut articole împotriva sa și în alte publicații cotidiene. în "Ziua" Tismăneanu a fost acuzat, fără probe, că ar fi plecat din România ca agent al Securității, iar pe de altă parte că
Jos Tismăneanu! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10110_a_11435]
-
a făcut oferta de a deveni consul onorific al țării sale. A acceptat cu bucurie. Dacă până atunci locuitorii din Moncton știau despre români prin activitatea Asociației Românilor din provincia New Brunswick, din 2000 încoace văd, la fiecare 1 Decembrie, tricolorul românesc fluturând pe catargul din fața Primăriei. Dar Mircea Roman nu se mulțumește doar cu atât: „Vreau să aduc cât mai mulți canadieni în țară, și mai ales în Banat, să investească, să facem parteneriate, înfrățiri între instituții. Ambele țări au
Agenda2003-23-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281104_a_282433]
-
s-a dovedit a fi... timbrul poștal, cartea poștală și plicul ocazional. Marcând o lună de la declanșarea Revoluției, Dan Țăran, cel mai prolific realizator de grafică filatelică a și propus două plicuri cu retorică revoluționară: cel dintâi, cu harta României, tricolorul „fără stemă“ și semnul victoriei, purtând, explicit, textul: „Flacăra Revoluției a izbucnit în Timișoara la 16 decembrie“, ștampila ocazională aplicată fiind datată „16 ianuarie 1990“. În tandem, cel de-al doilea plic punea, între imaginile grafice ale Catedralei și Operei
Agenda2003-50-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281812_a_283141]
-
pe niște "orientali". Ei însă vor trece mai ușor peste inamiciția noastră tocmai din cauza istoriei lor recente care, din acest punct de vedere, le conferă o superioritate... * Cobor treptele spre Dunăre. Formidabil: Remorcherul Drăgănesti tocmai acum trece în sus, cu tricolorul fîlfîind în vîntul budapestan. Îl salut. O mîndrie mă năpădește... Și iar cad pe gînduri și mă gîndesc la generalul ungur împușcat de sovietici cît ai zice peste. Grupul statuar Arpad. Calul cu coarne de cerb, pt. atac sau apărare
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
24 Ianuarie 1959 era centenarul Unirii. Atunci țara noastră era dominată de marea „prietenă”, URSS. După 23 august 1944, treptat, ni s-au interzis manifestările patriotice. Dragostea pentru țara noastră era considerată naționalism șovin. Erau cu desăvârșire interzise cântecele patriotice: „Tricolorul”, „Pe-al nostru steag”, „Deșteaptă-te române”, „Hora Unirii”, „Imnul Eroilor”, „Ardealul” și multe altele, să nu mai zicem de acele cântece despre rege sau cele ale legionarilor, căci acestea însemnau închisoarea pe viață sau chiar moartea. Era vremea când
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
Nu mă puteam dezmetici. Simțeam că mă sugrumă emoția. Cum, adică, vine asta? Nu cu mult înainte, un bun prieten, îmi povestise în mare taină, pătimirile lui prin beciurile securității pentru ca a cântat cu prietenii la un pahar de vin „Tricolorul” și „Hora Unirii”. Eram încă zguduită de relatările lui și acum să aud că oamenii cântă și joacă Hora Unirii!? Era un amestec nedeslușit de puternice emoții. Era o explozie de bucurie și speranță, dar era și mare îngrijorarea pentru
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
noștri insomniaci și colerici, gata oricînd să denunțe și să elimine ceea ce nu corespunde reprezentării lor schematice, sînt nu numai prezențe anacronice ca existență, obtuze ca mentalitate și primitive ca acțiune, ci și profund inculte și incapabile de percepții reale. Tricolorul lui Matei Câlția, acea splendidă juxtapunere pe orizontală a celor trei culori primare, roșu, galben și albastru, acel însemn al demnității naționale, întinat acum prin asocierea lui cu stema Ungariei, este, nici mai mult, dar nici mai puțin, decît... steagul
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]
-
un respiro chiar și pentru semi-sobra Mariana Bitang îmbrățișându-și elevele cu tandrețea unei mame fericite... Ce nevoie avem noi de chestii din astea ? Pe cine impresiona faptul că întreaga populație a țării lăcrima când, în cine știe care colț de lume, tricolorul se înălța - datorită acestor minunate și plăpânde făpturi - pe cel mai înalt catarg, însoțit de acordurile Imnului național ? Ce Dumnezeu! Doar nu suntem copii, ci... Să păstrăm un moment de tăcere pentru a nu bruia circuitul telefonic tocmai când Anca
Stoica, Grigoraș și Vieru sau distrugerea lotului feminin de gimnastică al României by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11892_a_13217]
-
prima oară cînd CVT le-a reamintit peremiștilor că partidul a apărut în jurul revistei înființate de el. Atît doar că România mare nu mai e nici ea de mulți ani ce a fost, ci îi tot scade tirajul. Cotidianul peremist "Tricolorul" e un eșec, încît CVTudor s-a isterizat în România mare că filialele nu fac abonamente la acest ziar. Tribunul a încasat însă o lovitură și mai grea, cu prilejul dezvăluirii rolului său în afacera "Fetițe pentru Eugen Barbu". Cenzorul
Onorificul CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11920_a_13245]
-
este observat de șefii săi și a doua zi atenționat. După proclamarea suveranității Republicii Moldova, în anul 1991, limba română a fost decretată limbă de stat, revenindu-se și la grafia latină. Tot atunci a fost înlăturat drapelul roșu-verde-roșu, înlocuit cu tricolorul național, iar imnul „Deșteaptă-te române” a fost proclamat imnul de stat al republicii. Urmare acestor măsuri, în toate întreprinderile, rusofonii au reacționat energic și s-au organizat operativ în partidul „Edinstvo” refuzând să învețe limba română și să vorbească
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
ne-au bătut măr (evident, Mărul Verde de la Shanghai, că și pe acela am dat milioane de euro, degeaba. Muntenegru n-are pavilion propriu, dar are turism!). Ziarele au tocat frunza, ca pe salată. Ia să vedem ce a ieșit: Tricolorul are un scenariu interesant: cică Băsescu n-a mai plecat la Shanghai fiindcă președintele Chinei a refuzat să-l întâlnească, drept răzbunare fiindcă președintele României l-a decorat pe Tokes. Știi că Tokes este impresarul turneului efectuat de Dalai Lama
Ziare, la zi: Adevărul sare în apărarea Elenei Udrea () [Corola-journal/Journalistic/27980_a_29305]
-
n-or să se plictisească. Știm cu toții că mare e grădina... Haide să vedem minunile din ziare: Mircea Marian revine cu un editorial în Evenimentul Zilei, despre împușcăturile eoliene. Nu-l pot citi decât la pachet cu un articol din Tricolorul, care, conspiraționist cum îl știi, scrie că, de fapt, la Cogealac s-au înfruntat două tabere: una condusă de Blaga, care ține cu contestatarii proiectului și vrea să dea pământul unor spanioli și cealaltă condusă de Videanu, care ține cu
Ziare, la zi: Gândul îl suspectează pe Videanu de Alzheimer () [Corola-journal/Journalistic/27983_a_29308]