42 matches
-
recunosc cei mai de seamă slujitori ai istoriografiei, pentru care munca în acest domeniu, dincolo de finalitatea ei "obiectivă", e și un mijloc de autocunoaștere, un mod de a fora în noi înșine. Durata e pusă sub observație integrală, studiată deci tridimensionalitatea ei inextricabilă. Retroistoria, pentru a relua noțiunea propusă de P. Chaunu, are ca pandant firesc prospectiva, legenda se întâlnește cu utopia în acea clipă de grație, de sinteză temporală, care e prezentul. Evident, un istoric nu se mai poate mulțumi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
susținându-l sau intrând cu el în conflict. Limbajul corpului este cel mai adaptat în exprimarea stărilor existențiale fundamentale: viața, moarte, dragoste, ura etc. El traduce fantasmele și dorințele. Influențat de ideile lui Appia, Meyerhold, scriind despre corpul actorului, sesizează tridimensionalitatea să ca element fundamental 374. Alături de cercetările de biomecanica privind corpul actorului în spațiul scenei, Meyerhold operează cu conceptul de stilizare, dominant în gândirea sa375. Tratată într-o manieră idealizata de romantici, pasiunea se impune deseori în toată brutalitatea în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și o clipă eternă, astfel încât conținuturile poemului devin o imagine a eternității în timp, în vreme ce momentul apercepției este o clipă de eternitate pură" (1981, pp. 110-111). Într-un alt rând, aceeași cercetătoare scrie: "În momentele vizionare, infinitul multidimensional poate înlocui tridimensionalitatea finita" (1981, p. 6). Devine, astfel, mai clar de ce contribuția personală a lui Blake la crearea unui poem, a unei gravuri sau a unui desen este, precum pretinde el însuși, virtual nulă148. Oricât de flamboaiante ar părea, aceste declarații estetice
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Botezatu preciza: Superioritatea metodei semiotice se întemeiază pe capacitatea să de cuprindere multilaterala a subiectului într-o unitate superioară, de epuizare a aspectelor fundamentale ale temei, așa cum cer principiile dialecticii. Constatarea de bază, care servește ca punct de plecare este tridimensionalitatea semnului și implicit a semanticii însăși. Protagoniștii dramei cunoașterii sunt în număr de trei: semnul, obiectul la care se referă și subiectul care îl utilizează. Corespunzător cu această trihotomie, apar trei feluri de relații: între semne, între semne și obiecte
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pe care le slujeau. Astfel descrisă, arta greco-romană a introdus o viziune artistică nouă, care s-a răsfrânt și asupra imageriei dedicate sacrului. Acestui context cultural-artistic i se datorează primele încercări de redare a unei perspective liniare ce sugerează ideea tridimensionalității, imaginile divinităților reflectând îndeaproape etalonul armoniei anatomice. Apelând la frumusețea organică a formelor fizice, arta greco-romană înfățișează sacrul într-o deplină conformitate cu canoanele și proporțiile armonice ale trupului omenesc, ajungându-se la o asemănare formală între imaginile oamenilor de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
deschidem degetul și geamul,/ trotuarul a trecut prin casă,/rana frunții - cancer - se dezbracă/ pe dreptunghiul fețelor de masă". Claustrarea (motivul camerei pătrate) înseamnă condamnare la o existență limitată, excluderea oricărei posibilități de autodepășire. Ideea de aplatizare, de anihilare a tridimensionalității este întărită de revenirea asupra unei alte forme geometrice, dreptunghiul. Caracterul angoasant al trăirii este accentuat de coloristică (negrul, culoarea morții, a adâncurilor, și roșul, doar sugerat, al focului sau al sângelui) și de năvălirea orașului în spațiul interior. Trotuarul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
constituire sau în curs de destrămare, până și eul poetic este supus acestui proces ciudat. La Tonegaru aceasta devine modalitate de construcție a textului, subiect al său și viziune asupra lumii. Aplatizarea lumii este aici prezentată explicit, nicio sugestie a tridimensionalității. ("Cuprins de flăcări ce înfloreau ca anemona/ în largul universului plat"). Tot textul e o încercare de transpunere în materie a inefabilului: Închisă în zeci, în sute de chitare/ asemenea unor sicrie pentru copii/ ultima vârstă trecu pe sub arcadă". Tot
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
susținându-l sau intrând cu el în conflict. Limbajul corpului este cel mai adaptat în exprimarea stărilor existențiale fundamentale: viața, moarte, dragoste, ura etc. El traduce fantasmele și dorințele. Influențat de ideile lui Appia, Meyerhold, scriind despre corpul actorului, sesizează tridimensionalitatea să ca element fundamental 374. Alături de cercetările de biomecanica privind corpul actorului în spațiul scenei, Meyerhold operează cu conceptul de stilizare, dominant în gândirea sa375. Tratată într-o manieră idealizata de romantici, pasiunea se impune deseori în toată brutalitatea în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ginecologice sau ortopedice. Principiul operator constă în efectuarea de către „brațele robotului, care nu obosesc”, a timpilor operatori, prin transmisie de la sistemul central de comandă reprezentat de consola de control, la care chirurgul execută mișcările cu ajutorul unor manete, ținând cont de tridimensionalitatea câmpului operator. În chirurgia cardiacă coronariană, robotul operator recoltează și pregătește grefele și efectuează anastomozele pe cord oprit, cu ajutorul unor canule speciale HeartPort System, diferite de cele clasice, inserate percutan fără toracotomie (19). Avantajul major al robotului operator constă în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
se reînnoi, preia pluralitatea și coexistența „locurilor― virtuale, fiind prezent În fiecare layer ce compune clădirea, de la structură până la anvelopantă și fiind rezultatul suprapunerii și conlucrării layer-elor; este eliberat de granițe, limite, praguri, strieri, este neierarhizat, abstract, plat, lipsit de tridimensionalitate, adresat văzului și rațiunii, nontactil. Pentru a identifica ornamentul ca ornament și a-l separa În mod clar de alte manifestări, este necesară semnalarea unei caracteristici esențiale, prezentă indiferent de realitatea de care acesta dă seama: el aduce În cazul
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
apropie de concepția occidentală despre univers și reprezintă de fapt suportul spațiului nostru tripartit format din rai ("Urdhvaloka"), pământ ("Madhyaloka") și iad ("Adholoka"). Asemănătoare unui organism, Loka este permanent dinamică și schimbătoare și are propriile limite, înscriindu-se într-o tridimensionalitate infinită și statornică, într-un vacuum unde nu există absolut nimic, numit "Aloka". La frontiera dintre Loka și Aloka cei iluminați și eliberați își găsesc odihna ultimă. Universul nostru, Loka, are șase elemente constitutive împărțite în două grupe: Prin extrapolarea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Comănescu, Galeria 26/OTA, Miercuri, 28 noiembrie 2007 Timpul și spațiul își aservesc puterea orașului, opunând ceea ce este stabil, vitezei și mișcării sau dimpotrivă „scurtcircuitând dimensiunile întinderii în intensități, pe cele ale extensiunii și intesiunii în emoții și sentimente, construind tridimensionalitatea orașului în linii de forță și în stări afective, în suprafețe de înscriere și descriere", în insule și planuri estetice, fluide, maleabile datorită forței și presiunii evenimentelor de fiecare dată unice. Temporalitatea și spațialitatea orașului sînt un înveliș al urbanului
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
punct al fractalității lui prin care discursul despre oraș deschide o scenă, o poveste despre ceea ce se petrece atunci când ești infestat imaginar de urban și nu de o urbanitate oarecare, ci una locală, cu implicații și încărcături specifice. Artistul decupeză tridimensionalitatea orașului în linii de forță și stări afective, în suprafețe de înscriere și de descriere, fără că acestea să fie geometrice sau geografice ci mai degrabă suprafețe afective sau planuri de compoziție în care joacă personaje ce poartă sentimente formate
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
istorică (și nu neapărat din interpretarea expresiei faciale), este prezent și transmis prin postura oblica a corpului și prin juxtapunerea acestei posturi cu semiprofilul și privirea personajului, orientate activ către un punct din spațiul exterior tabloului. Efectul este unul de tridimensionalitate: scenă de pe pânză se extinde și capătă profunzime incorporând privitorul în întregime și umplând spațiul din jurul acestuia. Împreună, compoziția, culorile vibranțe, tratarea stilistica vizibil energică a subiectului, afirmă incontestabil și unitar importantă și urgență momentului, accentuând simultan rolul de lider
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
calde. Dinamismul gestual susține o tramă narativă la fel de consistentă, deși lipsită de suportul explicit al unei „istorii”, confruntarea, continuitatea dintre mișcarea energic-deschisă, angajând spațiul, și nuclee care convertesc această mișcare, uneori curbilinie spre o circularitate aproape închisă, cu tensiuni de tridimensionalitate (cuiburile, sau simple aluzii la nod sau centru) generând, un centru spațial și de condensare temporală.” - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Boca et ses amis", 2008, Galeriile de Artă Focșani, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "10+1", Galeriile de
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
au aceeași înălțime ca și cele de la cele două clădiri adiacente din secolul al XIX-lea. Ele nu trebuie să fie percepute, de asemenea, de proiectant ca simple forme pe o suprafață plană, ci trebuie să realizeze un efect de tridimensionalitate, adică ideea de cadre ieșind din rame de tablouri. De asemenea, mulurile ondulate de pe fațadă fac perspectiva mai confuză, diminuând contrastul cu clădirile care o înconjoară.” Forma generală a clădirii este reprezentată acum pe o monedă de aur cu valoarea
Casa care dansează () [Corola-website/Science/335980_a_337309]
-
doua parte a carierei, atunci când florile reprezentau unul dintre singurele motive abordate de artist din cauza stării fizice. Calitatea lui Luchian consta în manipularea picturală a motivului. Stăpân pe mijloacele tehnice, în ultima perioadă de creație, pictorul avea să elimine conștient tridimensionalitatea construită clasic. A treia dimensiune, profunzimea, dispare atunci când vorbim despre naturile statice (cu flori). Perspectiva nu îi mai este necesară lui Luchian, volumul obiectelor fiind construit altfel, prin culoare. În uleiuri precum Crizanteme și dumitrițe, se dezvăluie atenția pe care
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]