83 matches
-
și justificări; 11. a formula judecăți critice. 2.2. COMUNICARE SCRISĂ Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj) Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongi, triftongi, apostroful, trunchierea Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Analiza. Comentariul ... b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compuneri după un plan dat ... c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
informațional ... 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; eliziunea și apostroful (reluare); dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. II. Lexic (actualizare) Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice Sensul denotativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
diverse epoci; 14. a formula judecăți critice. 2.2. COMUNICARE SCRISĂ Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj) Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongi, triftongi, apostroful, trunchierea Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. Analiza. Comentariul. Eseul ... b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compuneri după un plan dat. Eseul liber ... c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
informațional. ... 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) ● aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; ● eliziunea și apostroful (reluare); ● dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. Dicționarul etimologic. II. Lexic (actualizare) ● Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme. ● Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de gimnaziu și de liceu, atât pe cele obligatorii, cât și pe cele facultative. A. Limbă și comunicare: ● Fonetica - Sunetul și litera. Vocale. Consoane. Semivocale. Grupuri de sunete (diftong, triftong, hiat); - Silaba. Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărțirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei și a apostrofului); - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a accentului în limba română; nume proprii greșit accentuate; abateri de la normele ortoepice; valori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
informarea/formarea continuă cu noutățile în domeniu; ● utilizarea conduitei reflexive pentru îmbunătățirea procesului didactic. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ DISCIPLINA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ a) Nivelul fonetic: norme ortografice și ortoepice, sunet, silaba, despărțirea cuvintelor în silabe, diftongi, triftongi, hiat, accent; ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvânt, categorii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime), cuvinte monosemantice/polisemantice. unități frazeologice (expresii/ locuțiuni), sensul cuvintelor, vocabular (mijloace de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale, împrumuturile); ... c) Nivelul morfosintactic: părți de vorbire flexibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ a) Nivelul fonetic: normele actuale de ortografie și ortoepie în limba română; aspecte funcționale referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent. ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/locuțiuni); sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă, propoziția complexă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. ● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele. ● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. ● Regionalismele. Arhaismele. ● Cuvintele polisemantice. Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Multimedia, Arad, 1996. Concepte operaționale: acțiune, autor, basm popular/ cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Sunet. Literă. Diftongi. Triftongi - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
aws də t͡ʃjɛvrəs blant͡ʃəs] și scrisă în franceza de astăzi "des peaux de chèvres blanches", cu pronunțarea [de po d(ə) ʃɛvʁ blɑ̃ʃ]. Între timp au dispărut din pronunțare marca -s a pluralului, iar triftongul [e̯aw] s-a redus la /o/. Grupurile de litere vocalice din cuvintele "fou" [fu] „nebun”, "voir" [vwaːʁ] „a vedea”, "feu" [fø] „foc”, "saut" [so] „săritură”, "chaise" [ʃɛːz] „scaun”, în franceza veche redau diftongii [ow], [oj], [ew], [aw], respectiv
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
Și scârțâiau coroanele... și-am început să-l strig... și era frig... și-i atârnau aripile de plumb....”. Epitetele “adânc”, “întors”, “funerar”, “singur” contribuie la realizarea unei neliniști metafizice. Frecvența consoanelor “m, b, v, l” , a diftongului “au” și a triftongului “eau” sugerează foarte bine plânsetul, ca ecou al atmosferei insuportabile, realizând o muzicalitate interioară a versului. La nivelul prozodic se constată folosirea iambului. Sentimentul dominant este de oboseală, de trecere inevitabilă spre moarte. Se remarcă maxima concentrare a discursului poetic
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
când ca [ə], când ca [ɨ], când ca o vocală situată între ele, în funcție de graiuri. Semivocalele din aromână sunt aceleași ca în română, formând diftongii [e̯a], [o̯a], [j] + vocală, vocală + [j], [w] + vocală, vocală + [w] și triftongi. Există și două vocale asilabice (sau scurte), la sfârșit de cuvânt, după vocală + consoană: [ʲ] (i asilabic), ca în română, și [ʷ] (u asilabic) în aceeași poziție. Acesta nu este prezent în toate graiurile. Îl prezintă Caragiu Marioțeanu 1997, apare
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
pronunțare, s-ul desinență a pluralului era pronunțat. Sistemul vocalic era mult mai bogat decât cel al francezei moderne. La începutul perioadei, el cuprindea 9 vocale orale, 5 vocale nazale, 11 diftongi orali (toți descendenți), 5 diftongi nazali și 3 triftongi. Vocala [ə] transcrisă e se pronunța și în situațiile în care astăzi nu se pronunță. Vocalele nazale s-au format înaintea consoanelor nazale [n] și [m], acestea din urmă fiind și ele articulate, spre deosebire de pronunțarea modernă: "bon" [bõn], "bonne" [bõnə
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
twelə] > [twal] (franceza modernă). Apare și semiconsoana [ɥ]: "nuit" [nyi̯t] > [nɥit] > fr. mod. [nɥi] „noapte”. Prin același fenomen, și [i] evoluează în [j] în aceeași situație: "pied" [pie̯] > [pje] „laba piciorului”. Tot deplasarea de accent afectează și triftongii: "eaue" [ɛa̯u̯ə] > [ɛ̯au̯ə] > fr. mod. "eau" [o] „apă”. Unii diftongi se reduc la o vocală simplă, de exemplu [ai̯] > [ɛ]. Tot în cursul secolului al XII-lea evoluează și unele consoane
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
John Palsgrave, dedicat lui Henric al VIII-lea al Angliei și prințesei Maria, fiica acestuia (1530); tratatul de gramatică al lui Louis Meigret (1550). Principala schimbare în fonetismul francezei medii față de cel al francezei vechi este reducerea diftongilor și a triftongilor la câte o vocală. Structura gramaticală se simplifică prin dispariția totală a declinării, ceea ce favorizează stabilizarea topicii propoziției în structura subiect + predicat + complement, și relativa regularizare a conjugării. Dispariția din pronunțare a mai multor desinențe personale duce la generalizarea subiectului
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
confruntă partizanii redării cât mai fidele a pronunțării, ca de exemplu Louis Meigret, cu tradiționaliștii precum Robert Estienne, care țin la păstrarea grafiilor încetățenite în Evul Mediu, ce nu mai corespund pronunțării, de exemplu redarea vocalelor provenite din diftongi și triftongi. Totodată, ei preconizează oglindirea originii latinești sau grecești a cuvintelor, prin litere care nu se pronunță sau care corespund unor sunete redate și de altă literă (vezi Ortografia limbii franceze, În epoca Renașterii). Încă nu se ajunge la normarea ortografiei
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
cu duritatea și cu vicisitudinile ei; dar, cu optimismul său robust, R, la numai 2 săptămîni după bombardamentul care-i devastase locuința și incendiase etajele 3 și 4 ale Facultății, găsește tăria sufletească să-l lămurească pe L asupra... unui triftong R 39 (cifra reprezintă numărul sub care este editată fiecare scrisoare). Viața se continuă apoi și "malgré les difficultés actuelles, nous continuons a imprier. La grande Stylistique de la langue roumaine de Iordan est entièrement composée" R 38, dar lui R
Sute de scrisori... by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Memoirs/15922_a_17247]
-
împărțite în vocale și consoane. Sunt recapitulate cele 10 cifre arabe. Următoarele lecții ale primei părți (11-23) se refereau la grupuri de litere cu rol special în formarea silabelor și pronunțare: consoane „nedespărțibile”, "i" și "u" semivocalice în diftongi și triftongi, grupurile "ce - ci - ge - gi". Partea a doua era intitulată „Cuvinte de mai multe silabe și propuseciuni” și cuprindea inițial 18 lecții (numărul acestora a crescut în edițiile de mai târziu). În cadrul lor erau învățate alte grupuri de litere cu
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
Alfabetul Fonetic Internațional.) În cursul vorbirii două sau mai multe vocale pot să apară în succesiune. În asemenea cazuri vocalele pot să formeze fie hiaturi, atunci când fac parte din silabe diferite (de exemplu în cuvântul "mie", pronunțat ), fie diftongi sau triftongi, atunci când se pronunță împreună într-o singură silabă (de exemplu în cuvântul "miere": În acest din urmă caz, întrucât o silabă nu poate conține mai mult de o vocală propriu-zisă, celelalte sunete vocalice din silabă se numesc semivocale (în cazul
Vocală () [Corola-website/Science/298473_a_299802]
-
6,nr.267, 1995, 7. [109] ILIESCU, CONSTANȚA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a, București, EDP, 1995, 95 p. [110] ILINCA, ST.M. Gramatica instrumentală. Orto: silabă, silabație, despărțire în silabe, triftong, hiat. București, Festina, 1995, 240 p. [111] IONEL, MIRCEA, Primele manuale alternative. [[Marcela Peneș, Vasile Molan, Abecedar. București, Editura Aramis, 1995]. în: Tribînv, 6, nr. 265, 1995, p. 4. [112] IONEL, MIRCEA, Primele manuale alternative. [Elisabeta Avram, Rodica Cucu, Abecedar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Învață greu cuvintele și le uită repede. 39. Stabilește greu sensul cuvântului. 40. Prezintă agramatisme evidente. 41. Prezintă tulburări în vorbire (evidențiate cu ajutorul logopedului). 42. Citește pe litere (literalizează). 43. Citește pe silabe. 44. Omite unele sunete. 45. Comprimă diftongii, triftongii. 46. Nu poate lega silabele între ele. 47. Nu poate citi cuvinte mai mari de 3-4 silabe. 48. Nu reține sensul cuvintelor. 49. Sare cuvintele. 50. Înlocuiește cuvintele. 51. Modifică structura cuvintelor. 52. Nu cunoaște sau nu respectă semnele de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
germ. sus Buch [bux] germ. jos Book [bu:k], neer. boek [bu:k], germ. sus Tag germ. jos Dag, neer. dag. Ca atare, limba neerlandeză (dialectele olandeze și flamande) se caracterizează printr-un sistem fonetic ce cuprin-de numeroși diftongi și triftongi caracteristici, consoanele finale sînt surde, iar vocalele din silabele finale se velarizează, ca în germană. În Evul Mediu, a suferit schimbări importante în structura gramaticală, depărtîndu-se astfel de germană. Se păstrează însă corespondența cu germana în unele aspecte de topică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvântului. Limbajul expresiv este puternic afectat. Vocea emisă este lipsită de armonie, monotonă, cu vârfuri de intensitate nejustificate de structura sintagmei. Pronunță izolat și în combinații fonematice toate vocalele, dar are dificultăți în pronunțarea unor cuvinte care au diftongi sau triftongi. Nu reușește să emită, nici izolat, nici în combinații, consoanele H, Ș, J, S, Z, Ț, R, grupurile consonantice CE, CI, GE, GI. La nivel oral se constată o dispraxie bucolinguo facială, însoțită de sialoree medie. Exprimarea este cvasi-neinteligibilă, cu
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
marea varietate a cromatismelor specifice lui Beldiceanu. O lipsă constă în ceea ce privește culorile transparente ale cromatismelor poetului, care, așa cum spune Gruber, sunt culori "care au viață", precum culorile curcubeului, în timp ce cromatismele pictate de el sunt "culori moarte" (folosind exprimarea subiectului). Diftongii, triftongii, silabele și numele comune, adică cromatismele fonetice ale vocii vorbite, apar ca benzi cu diferite dungi, amplitudinile corespunzând sunetelor subiectului. Eduard Gruber este ca formație universitară de bază filolog și cunoștințele sale se evidențiază pe parcursul considerațiilor pe care le face
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]