812 matches
-
de tablă, muiată pedant în călimara de birou, în care se mai găsea, uneori, câte-o muscă moartă. Era ocupația câtorva întreprintători particulari, veterani de război, mi se pare, cu niscaiva știință de carte. (Nu era puțin!). Oamenii cu necazuri trimeteau câte-o petiție, o cerere, o plângere. Plăteau puțin, dar câștigau ceva foarte important pentru ei: o fărâmă de speranță! Cine știe, poate... Lângă Poștă - „Librăria noastră”. Înăuntru - cald, plăcut. Rechizite școlare și de birou. Cărți. Pagini. Litere. Domnul Bacovia
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_mici_tablour_roni_caciularu_1362594665.html [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
cu pleoapele, din două - zborul întreit al Păsării cu umbră de pește. PESTE VREMURI DE COLIND Când începeau să se rumenească măgurile serii, plecam către Tine, Doamne, să-ți înflorim toți merii de-a florile dalbe. Spre miezul nopții ne trimeteai din adâncuri de codri moștoaderii, moșgheorghii, moșionii, stejarii și fagii. Prin vis, începeau să-i colinde pe magii ce văzuseră steaua, cum sfânta carte ne zice, și-au mers peste măgurice, până au stat pe prispa Fiului de Împărat. Tot
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
biblice de unde-i venea numele și se considera primul în toate! Și chiar așa era, puse o punte Stratilat spre studiul de caz insinuat la-nceputul discuției. -Exact, exact! Și unde mai pui că și părul, și pistruii aferenți îl trimeteau înspre ținuturi calde și sfinte... Cu vremea, sârmoasa podoabă capilară s-a închis binișor, am observat, iar pistruii s-au estompat, c-aproape nu se mai văd, nu alta! Îți aminești cum până să-i învețe pumnul și numele, unii
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1497164549.html [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
ascuțite sub El tot cad popoare Și El pe cel potrivnic îl calcă în picioare. Căci tronu-I de domnie cu răul nu-l împarte Și sceptrul Său deapururi e sceptru de dreptate. De-aceea Tatăl Sfânt a uns și a trimes Pe Fiul Său să fie unicul Fiu ales. De pe coline crinul din floarea sa Îi țese Veșmântul de lumină ca voalul de mirese. Și-n turnu-nalt de fildeș îi cântă-n armonie Toți ingerii din ceruri un imn de bucurie
PSALMUL 45 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1468962166.html [Corola-blog/BlogPost/382560_a_383889]
-
dată, relațiile noastre s-au răcit, fără ca vreunul dintre noi să dorească asta. Ea își petrecea vacanțele în Austria, unde eu nu aveam posibilitatea să o însoțesc, iar România devenise neinteresantă, probabil, pentru ea. Din când în când, ne mai trimeteam câte o ilustrată de pe unde ne plimbam, apoi nu am mai știut nimic unul despre celălalt și care a fost evoluția vieții fiecăruia. Ce s-a mai întâmplat cu ea nu am mai aflat niciodată. Viața și-a urmat cursul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
Ne-ai vorbit de Tatăl Sfânt Și ne-ai spus că ne iubește Și ne vrea să fim ai Lui Dacă omu-i dăruiește Inima din pieptul lui . . . . . . . . Tatăl Sfânt ne-a înțeles Grava nostră neputință Și pe Isus l-a trimes Să ne-mbrace în credință Astfel dar cine s-ncrede În Isus Mântuitorul Viața-n sine nu o pierde Căci El e Izbăvitorul Tatăl Sfânt ne dă odihnă Doar prin jertfa Lui Hristos Dac-o viață fără vină Ne luptăm
TATĂL ȘI ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1494488418.html [Corola-blog/BlogPost/378149_a_379478]
-
mai are Dumnezeu? - Păi cum ce rost?! tresari Tușa. Rostu ți l-o scris Dumnzău. Cum să te naști, ce feli să fii, can să mori. Da cum umbli pe unie umbli, ăia de tini să țânie. Că io te trimet acu la bolta (magazin) să-mi iei o paretie de disagi de pita. I-ote banii ici! Acu, i-o ț-am dat banii, disagii și te-am trimes să vini napoi în giumatate de ceas. Tu pot mere pistă Rovina
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
umbli pe unie umbli, ăia de tini să țânie. Că io te trimet acu la bolta (magazin) să-mi iei o paretie de disagi de pita. I-ote banii ici! Acu, i-o ț-am dat banii, disagii și te-am trimes să vini napoi în giumatate de ceas. Tu pot mere pistă Rovina ore pe drum. Treaba te. Dacă iești cuminte, cumperi pita și vini napoi. Da pot să te-mbeț de bani și să nu mai vini, ș-atuncea trăbă să
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
și după disagi. Iară, pot pierde banii, ț-î fură careva, ăia n-o mai știu. Da tu trăbuie să știi că iești rasponsabil și trăbuie să-mi dai socoteală păntru bani și disagi. Așe-i și viața omului can îl trimete Dumnezău pe lume. Filosofie aplicată. Am luat desagii, banii și am pornit la magazin, pește Rovina. Pantofii de piele au tras imediat apă. La bolta, un cioban mi-a făcut cinste o bere. Am băut-o sec, am refuzat-o
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
într-o atmosferă fantastică, noaptea, cu acest personaj misterios, Chiva, care în cele din urmă, dispare, ca și cum ar fi fost „extrasă prin vrajă.” De la Chiva, Dacia află “ce va va fi sigur”, cu ea. “Acolo, unde văz că te-o trimes Soarta, nu-s-există prăvălii cu chiloți-șnur și cu pijamale de mătasă... Tu, soro, dacă mai ajungi până la capăt de linie îi bine, îi tare bine...”, o anunță Chiva.” Mai mult, baba dispare și pe bancheta unde stătuse, rămâne “o monedă subțire
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
vrut să se despartă de soțul ei... iar Marta și-a urmat ambii părinți spre moarte în Polonia... (Incepe să tremure) - Bicicleta Martei a rămas multă vreme sub poarta casei noastre, lângă a mea... Nu am avut curajul să o trimetem la bunica Martei, iar mama mea izbucnește în plâns de fiecare dată când vede cealaltă bicicletă roșie... Eu am vrut să o opresc pe mama din plâns spunându-i că pe noi nu ne duce în Polonia pentru că tatăl meu
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei, să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori bunicii câte un caier de lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
domnul director. Când aceasta apăru gâfâind, roșie la față atât de graba cu care venise, cât mai ales de emoție că o cheamă patronul în plină noapte, crezând că cine știe ce rău a făcut, s-a liniștit aflând că tocmai o trimetea să vadă concertul pe care și-l dorea atât de mult să-l urmărească. Promise că va fi numai cu ochii pe invitata lui și că o va aduce întreagă la masă când va primi telefonul că se servesc următoarele
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396449215.html [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
că acele spații se numesc „monetării”, pentru că se bat evreii până când spun unde au ascuns monedele de aur... Ieri, am fotografiat tălpile însângerate ale unui doctor care a fost bătut la „monetărie”... Doctorul m-a rugat, înainte de a muri, să trimet toate pozele din ghetou și certificatele lui medicale la Crucea Roșie Internațională... Am făcut poze și la veceul înfundat încă din prima zi... Am auzit că jandarmii au înghesuit și câte 80 de oameni într-un singur vagon, unde au
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
Desigur! Dar ce să fac? Ne despart mii de kilometrii și un ocean de apă. Și este și sânge iute, latin... ce pot pretinde de la ea, în condițiile astea!”, gândi Eugen. Luni seara însă, se liniști. Primi mesajul Consuelei. Îi trimetea alături și o poză de pe plajă, cu un pudel în brațe “E cățelul meu! Îți place?” îi scrise ea. Și atunci toate îndoielile lui Eugen se spulberară într-o clipă. “Cum putea să nu creadă îngerul ăsta de fată! Numai
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: “ÎNDRĂGOSTIT DE-O UCIGAȘĂ-N SERIE DE PE INTERNET” SAU „IUBIRE CRIMINALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1443721055.html [Corola-blog/BlogPost/381839_a_383168]
-
și interese străine de misiunea sa. În țara unde Sofronie Vulpescu, așa cum îl știm cu toții - nerespunzător pentru manifestările uimitoare ale vițiilor sale - a putut să ajungă episcop pentru a etala încă o rușine înaintea străinilor, Melchisedec era mai-mai să fie trimes la o mănăstire, ca fiu necredincios al neamului său. Suntem într-un mare moment de criză. La idealul lui Iosif Naniescu și al lui Neofit Scriban cu greu ne-am putea întoarce, căci spiritul vremii n-o mai permite. Vom
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
ani din viața ta, unică și fără șansa de-a o mai lua de la capăt!”... Sunt câteva cuvinte scrise de un condamnat, economist și profesor, pedepsit pentru furturi și escocherii bancare repetate și care n-a apucat nici măcar să le trimeată cuiva și nici să le semneze, undeva pe un petec de hârtie găsit lângă tinetă! S-a sinucis imediat după remușcările de mai sus. Mare ești, Doamne! „U.S.P. ALCATRAZ” - de 13 ori pe zi, între orele 6,50 a.m. și
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori bunicii câte un caier de lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
ca teritoriul Țării Românești să nu intre în negocierile de pace dintre Austria și Turcia. Un obiectiv important, extrem de delicat și foarte primejdios, a fost să reia legăturile cu Casa de Austria. A întreținut o corespondență abilă și utilă, a trimes emisari și a primit tot felul de personalități de la Viena pe care le-a ajutat în misiunile lor, le-a informat și probabil le-a ajutat financiar, bineînțeles toate în cea mai mare taină. De asemenea, a învestit bani mulți
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
război cu Suedia lui Carol XII („Marele război din Nord”). Brâncoveanu a avut totuși legături interesante cu țarul și apropiații săi, cancelarii Feodor Alekseevici (Golovkin și Gavriil Ivanovici Golovkin) ca și cu ambasadorul rus la Constantinopol, Piotr Andreievici Tolstoi. A trimes ca soli lui Petru I pe David Corbea (care a și rămas în Rusia), pe fratele său Toader, pe Gheorghe Castriotul (cel mai eficient), pe căpitanul Sava Constantin, pe Panait Radu și pe Petru Damian. A sfătuit și chiar rugat
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
Poartă. Se pare că un rol important l-au avut și uneltirile Mavrocordaților care îi reproșau la Brâncoveanu faptul că a încetat, după moartea lui Scarlat Mavrocordat care i-a fost ginere, să mai plătească indemnizația pe care i-o trimetea exaporitului. Se pare că, încă din 1711, sultanul Ahmet III s-a decis să se răzbune pe Brâncoveanu fiind susținut de ginerele său Damad Ali Pașa, ajuns mare vizir, unul din cei mai cruzi demnitari otomani. De altfel, Poarta nu
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
Hotinului” (P. Cernovodeanu). În plus, Ahmet III și vizirul său i-au pregătit o capcană. Când Brâncoveanu a informat Poarta că vrea să însoare pe fiul său Radu cu fata lui Antioh Cantemir, sultanul l-a felicitat și i-a trimes chiar unele daruri fapt ce a determinat, printre altele, trimeterea domniței Bălașa la Istanbul de unde apoi a fost arestată și dusă la închisoarea Edicule. Nu a avut însă previziunea dezastrului care se pregătea și nu a putut astfel să părăsească
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
dimineții. Atât Sinele cât și Eul intraseră în trupul meu îmbrăcat în pijama.Am privit spre raftul de cărți, trei dintre ele s-au prins de coperți, precum copii de mână, plecând prin fereastra deschisă spre grădină unde cireșul îmi trimetea parfumul florilor de mai. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Evadare ]n mine, povestire de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene
EVADARE ]N MINE, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420033588.html [Corola-blog/BlogPost/374390_a_375719]
-
lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]