314 matches
-
darul prezenței euharistice, care nu face altceva decât să anticipeze parousia Domnului. Teologic înțeleasă, Sfânta Liturghie este spațiul de manifestare al preoției lui Hristos, Cel care - în Duhul Sfânt - a dăruit slujitorilor Săi darul cunoașterii Dumnezeului celui adevărat: Tatăl. Sintaxa trinitară a acestui itinerar doxologic este sistematic reliefată de comentariile lui Andre Scrima, în această carte. Revelația are, într-un dublu sens, o natură dialogică. Convorbirea dintre Creator și creatură descoperă pe parcurs marile taine pogorâte din sfatul Treimii în istoria
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
în această carte. Revelația are, într-un dublu sens, o natură dialogică. Convorbirea dintre Creator și creatură descoperă pe parcurs marile taine pogorâte din sfatul Treimii în istoria mântuirii, liturghia fiind capabilă a regrupa punctele de acumulare ale acestui dialog trinitar. Ca inimă a trupului eclezial, liturghia este și spațiul privilegiat al întrepătrunderilor. Sinergia sacramentală evită, totuși, atât dominația exclusivă a divinului cât și retragerea completă a umanului. Cartea aceasta reflectă faptul că, alături de Alexander Schmeman sau Dumitru Stăniloae, Andre Scrima
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
linii fundamentale de interpretare și pricepere a triadologiei de către Părintele Stăniloae, respectiv importanța relațiilor intratrinitare pentru relațiile interpersonale dintre oameni și opinia sau poziția Părintelui Stăniloae față de teoria Filioque. S-a făcut referire și trimitere, de asemenea, la centralitatea dogmei trinitare în teologia ortodoxă și la contemplarea Sfintei Treimi, drept scop al întregii teologii ortodoxe. Al șaselea și ultimul capitol: „Biserica - lucrarea de mântuire a lui Hristos în desfășurare”, ce se află între paginile 223-274, prezintă eclesiologia drept tema esențială și
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
aducând în trup muritor și curgător viața statornică și nemuritoare. Nicolae Cabasila pune un accent foarte puternic pe coborârea lui Iisus Hristos, așa încât atribuie impresia că împărtășirea de viață veșnică nu se mai realizează atât la nivelul superior al comuniunii trinitare, ci aici jos, la acela al comuniunii euharistice în Biserică, fiindcă ceea ce îl interesează în perspectivă istorică nu este atât înălțarea credincioșilor spre comuniunea veșnică cu Sfânta Treime, ci coborârea Domnului Iisus Hristos în istorie și în lumea actuală. Preocuparea
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
integralitata și inclusivitatea unității Bisericii, diversitatea adunată în comuniune, evitând atât uniformitatea, cât și individualismul, această comuniune fiind caracterizată prin dialog, dăruire reciprocă și fraternitate armonioasă. Ortodoxia, ca fiind moșteniotoarea tradiției patristice ce este pătrunsă de marile taine ale dogmelor trinitare și hristologice, are o structură spirituală proprie, preocupată fiind îndeosebi, de realitățile vieții duhovnicești și de raporturile ei inter și intra-umane. Viața Sfintei Treimi - Cea de viață dătătoare, îndreptată fiind către lume prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, a cultivat
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
doar în chip substanțialist, și militează în favoarea unei viziuni spirituale și duhovnicești care ne arată că Iisus Hristos rămâne prezent în Sfânta Euharistie în chip personal, căci Sfânta Euharistie constituie mijlocul prin care Iisus Hristos atrage credincioșilor în sfera relațiilor trinitare, așa cum rezultă din cuvintele adresate Tatălui în noaptea lacrimilor de sânge: „Precum Tu, Părinte, în Mine și Eu în Tine, să fie și aceștia una în noi, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis” (Ioan 17, 21). Cu
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
și exhaustivă a spiritualității ortodoxe mi se pare, totuși, o sarcină foarte grea, căci spiritualitatea reprezintă “ansamblul eforturilor ascetice permanente ale omului credincios, în vederea mântuirii sale, purificării sale de păcate și a perfecționării sale, prin virtuți, spre comuniunea cu Dumnezeul Trinitar” . Astfel, am putea vorbi despre o viață deplin spirituală, sau, altfel spus, despre o „viață în Hristos”! Acest aspect implică, concret, conștiința personală a fiecărui credincios care pune această viață într-o relație strânsă cu Dumnezeu - Treime de persoane . În
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel se depășește orice fel de logică a izolării și a egoismului. Cooperarea și conlucrarea dintre Biserică și Stat în planul acțiunii sociale trebuie să plece de la asumarea demnității persoanei umane. În această perspectivă, doctrina socială nu poate fi expresia
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel se depășește orice fel de logică a izolării și a egoismului. Cooperarea și conlucrarea dintre Biserică și Stat în planul acțiunii sociale trebuie să plece de la asumarea demnității persoanei umane. În această perspectivă, doctrina socială nu poate fi expresia
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
și poetică proprie, vorbind despre simțirea prezenței Duhului Sfânt în viața creștinului.Vom limita această expunere la câteva aspecte principale ale învățăturii despre Duhul Sfânt în tradiția ortodoxă: Mai întâi, prezența și lucrarea Duhului Sfânt sunt situate în cadrul unei soteriologii trinitare. Duhul Sfânt are o mare lucrare în Biserică, dar aceasta se produce înăuntrul "iconomiei"trinitare a mântuirii. Pnevmatologia este deci inclusă deopotrivă în "teologia"și "iconomia"generală a Sfintei Treimi. Sfântul Vasile cel Mare subliniază în mod deosebit aspectul trinitar
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
expunere la câteva aspecte principale ale învățăturii despre Duhul Sfânt în tradiția ortodoxă: Mai întâi, prezența și lucrarea Duhului Sfânt sunt situate în cadrul unei soteriologii trinitare. Duhul Sfânt are o mare lucrare în Biserică, dar aceasta se produce înăuntrul "iconomiei"trinitare a mântuirii. Pnevmatologia este deci inclusă deopotrivă în "teologia"și "iconomia"generală a Sfintei Treimi. Sfântul Vasile cel Mare subliniază în mod deosebit aspectul trinitar al mântuirii, de aceea numele Duhului Sfânt trebuie rostit împreună cu Tatăl și Fiul, în orice
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
trinitare. Duhul Sfânt are o mare lucrare în Biserică, dar aceasta se produce înăuntrul "iconomiei"trinitare a mântuirii. Pnevmatologia este deci inclusă deopotrivă în "teologia"și "iconomia"generală a Sfintei Treimi. Sfântul Vasile cel Mare subliniază în mod deosebit aspectul trinitar al mântuirii, de aceea numele Duhului Sfânt trebuie rostit împreună cu Tatăl și Fiul, în orice mărturisire de credință, doxologie și invocare liturgică. Originea biblică și scripturistică a acestei doctrine și practici o vedem cu claritate în scrierile pauline. Sfântul Apostol
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Dumnezeu, care lucrează toate în toți: "Sunt felurite daruri, dar este același Duh; sunt felurite slujiri, dar este același Domn; sunt felurite lucrări, însă este același Dumnezeu care lucrează toate în toți"(1 Cor. 12,4-6). În contextul acestei soteriologii trinitare, Teologia Ortodoxă s-a concentrat asupra raportului dintre "iconomia"Fiului și cea a Duhului Sfânt în viața Bisericii. Unele din divergențele și neclaritațile ecleziologice care există azi între confesiunile creștine provin tocmai din faptul că acest raport este înțeles în
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
comuniune și iubire. Biserica este sobor �nicească și comunitară în toate elementele sale. Nici unul nu se mântuiește singur, nu se sfințește singur, ci în Biserică, împreună cu ceilalți membri, în strânsă legătură cu ei. 10. Sobornicitatea Bisericii, chipul relațiilor treimice. Aspectul trinitar al sobornicității Bisericii Ecleziologia ortodoxă este trinitară prin excelență. Viața Bisericii este comuniunea cu viața Sfintei Treimi sau viața dumnezeiască, îm �părtășită prin har credincioșilor. Noi participăm la aceeași Viață, care este viața lui Dumnezeu, pentru că noi suntem una în
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
ortodoxă este trinitară prin excelență. Viața Bisericii este comuniunea cu viața Sfintei Treimi sau viața dumnezeiască, îm �părtășită prin har credincioșilor. Noi participăm la aceeași Viață, care este viața lui Dumnezeu, pentru că noi suntem una în Iisus Hristos, iar viața trinitară sau treimică este comunicată prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt, încât "Biserica este o societate a persoanelor umane laolaltă cu persoanele divine". Sobornicitatea Bisericii după chipul perihorezei treimice este atestată de Iisus Hristos în cuvintele: "Ca să fie una... precum suntem
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
realiza între noi o relație ce există din veci în Dumnezeu. Mădula �rele Trupului tainic al lui Iisus Hristos se dăruiesc fiecare celuilalt și întregului. Persoanele treimice fac ca totul în viața Bisericii să fie dăruire și comuniune, pentru că viața trinitară este comuniune și dăruire. Triadocentrisanul ortodox pune în viața Bise �ricii absolutul comuniunii și absolutul persoanei. Conștiința sobornicească este con �știința comuniunii și a dăruirii, conștiința persoanei ca factor de comuniune. Cre �dinciosul este omul comunitar al iubirii. Nu există
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
o trăire sobornicească și comunitară după chipul celei de o ființă și de viață făcătoare și nedespărțitei Treimi. Altfel spus, Teologia Ortodoxă învață că temeiul și fundamentul sobornicității Bisericii se află în Sfânta Treime. Înțelegerea și abordarea sobornicității din perspectivă trinitară redă toată profunzimea de gândire a tradiției răsăritene și oferă Bisericii Ortodoxe posibilitatea unui dialog și a unei dezbateri cu celelalte Biserici creștine, într-o perspectivă de deschidere, colaborare și conlucrare ecumenică. Dacă Sfânta Treime este comuniune, sobornicitatea, catolicitatea și
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Mare. Având structura unei cuvântări, a unei istorisiri publice despre slava lui Dumnezeu și opera Lui, anaforaua este, mai ales în cazul Sfântului Vasile cel Mare, o adevărată sinteză a teologiei ortodoxe exprimată în formă doxologică. Ea are o structură trinitară, în cinstea Sfintei Treimi, putând identifica în cadrul ei trei părți în care se face referire specială la lucrarea fiecărei Persoane treimice urmate de rugăciunea de mijlocire generală a Bisericii. 8. Despre Anaforaua liturgică - rugăciunea centrală a Sfintei Liturghii În cursul
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
și întreit în Persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh - ipostaze consubstanțiale. Fiul capătă formă, se supune fizicii, ia viață biologică, intră în istorie. E văzut printre oameni în chip de om, deși este, în același timp, Ființă divină. Dumnezeu rămâne trinitar; Iisus nu este o extracție din Treime și Dumnezeu nu devine, nicio „clipă”, mai „mic” sau dual. Fiul, ca persoană însă e dual, ca fire (fără a avea fire dumnezeiască distinctă). Problema ne depășește. Noi nu putem concepe timpul și
VEŞNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAŞTERII MAICII DOMNULUI (UN PUNCT DE VEDERE LAIC) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367133_a_368462]
-
Sfânta Scriptură nu menționează termenul Trinitate și nici apostolii sau proorocii nu au scris (vorbit) despre aceasta. În (la) Dumnezeu cele trei Persoane nu sunt despărțite. De aceea nici nu se poate vorbi în sens propriu de numărul trei. „Credința Trinitară” a fost declarată drept religie de stat abia la 28 februarie 380, de împăratul Teodosiu (347-395), iar Primul conciliu de la Constantinopol a confirmat această decizie în luna mai 381, obligând toți cetățenii Imperiului Roman să adopte religia creștină. Nici nu
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
voci exprimă integralitatea unității Bisericii, diversitatea adunată în comuniune, evitând atât uniformitatea, cât și individualismul, această comuniune fiind caracterizată prin dialog, dăruire reciprocă și fraternitate armonioasă. Ortodoxia, ca fiind moștenitoarea tradiției patristice ce este pătrunsă de marile taine ale dogmelor trinitare și hristologice, are o structură spirituală proprie, preocupată fiind îndeosebi, de realitățile vieții duhovnicești și de raporturile ei inter și intra-umane. Viața Sfintei Treimi - Cea de viață dătătoare, îndreptată fiind către lume prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, a cultivat
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel se depășește orice fel de logică a izolării și a egoismului. Cooperarea dintre Biserică și Stat în planul acțiunii sociale trebuie să plece de la asumarea demnității persoanei umane. În această perspectivă, doctrina socială nu poate fi expresia unei logici
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
națiune. Nordul predominant protestant și sudul catolic manifestă trăsături relevante și semnificative pentru Uniunea Europeană, în timp ce Ortodoxia dispune la rândul ei de experiențe, resurse și posibilități noi. Ortodoxia, ca fiind moștenitoarea tradiției patristice ce este pătrunsă de marile taine ale dogmelor trinitare și hristologice, are o structură spirituală proprie, preocupată fiind îndeosebi, de realitățile vieții duhovnicești și de raporturile ei inter și intra-umane. Viața Sfintei Treimi - Cea de viață dătătoare, îndreptată fiind către lume prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, a cultivat
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel se depășește orice fel de logică a izolării și a egoismului. Cooperarea și conlucrarea dintre Biserică și Stat în planul acțiunii sociale trebuie să plece de la asumarea demnității persoanei umane. În această perspectivă, doctrina socială nu poate fi expresia
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
și batjocuri de la propria Sa făptură. Și toate aceste suferințe sunt doar pentru a se face mântuire și a da nădejde de mântuire omului, care până la moarte și dincolo de ea, sălășluiește în Dragoste. Sensul Suferinței creștine este fără nici o tăgadă trinitar: Adevăr, Libertate, Iubire. Pentru Adevăr, Dumnezeu a tratat suferința umană cu dragostea Sa trinitară: Tatăl și-a sacrificat Fiul pentru noi, Fiul S-a jertfit pentru noi, iar Sfântul Duh a consuferit cu Fiul și Tatăl, aducându-ne Învierea cea
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]