15,624 matches
-
semenii săi educați - atâta timp cât fie și numai un individ capabil și dornic să muncească lâncezește în sărăcie din lipsă de lucru - nu ai o Patrie cum ar trebui ea să fie, Patria tuturor și pentru toți”. Guicciardini ne dezvăluia latura tristă a patriotismului: “Tot ce a fost în trecut și e și în prezent, va fi și în viitor; căci se schimbă doar numele și înfățișarea lucrurilor, astfel încât cel care nu are ochiul străbătător nu le recunoaște, nici nu știe să
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
continuare) Amețit de atâtea cărți și teorii, m-am dus s-o întâlnesc cu Katy. Ea se străduia să rezolve, cu puțin spor însă, un detaliu legat de expediția sa. Sosirea mea a bucurat-o. Totuși, mă privi melancolic, aproape tristă. Se vedea că probleme nenumărate îi chinuiau gândurile. - Îmi pare că ești tristă, o întreb cu delicatețe. - Da, un pic... Dar poate îmi trece... - Katy, azi, la bibliotecă, m-am trezit cu vizita Hernandei, care mi-a povestit despre proiectele
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389835505.html [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
cu Katy. Ea se străduia să rezolve, cu puțin spor însă, un detaliu legat de expediția sa. Sosirea mea a bucurat-o. Totuși, mă privi melancolic, aproape tristă. Se vedea că probleme nenumărate îi chinuiau gândurile. - Îmi pare că ești tristă, o întreb cu delicatețe. - Da, un pic... Dar poate îmi trece... - Katy, azi, la bibliotecă, m-am trezit cu vizita Hernandei, care mi-a povestit despre proiectele ei de viitor. Urmează să se căsătorească cu Maximilian. Într-un fel, m-
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389835505.html [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
ea! Mi-a povestit o colegă de-a mea. Îmi pare însă atât de bine că ești sincer cu mine! Mă așteptam ca ea să devină radioasă, veselă, copilăroasă, ca de obicei. Dar rămase în continuare melancolică, îngândurată. - Iar ești tristă, draga mea Katy? Ce mai este acum? - Nu ești tu de vină! De vină sunt proiectele noastre... așa de diferite!... Înțelegeam bine ce vroia să spună. Știam aproape tot ce gândea. Era frumoasă, zglobie, ca un fluture. Era numai dragoste
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389835505.html [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
întâmplătoare dintr-o zi călduroasă de mai mi-a infirmat așteptările. Erai neschimbat, aceeași privire distantă, parcă pierdută în șuvoiul gândurilor, parcă nehotărâtă, același pas furișat prin mulțime, deși trecuse un an sau mai puțin de la ultima noastră vedere. Erai trist și grăbit, mi-ai acordat o frugală privire și ai întors apoi capul, parcă speriat să nu cumva să ți se lipească privirea definitiv și iremediabil de privirea mea. Oare eu cum te-am privit de am determinat o asemenea
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1456635783.html [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
Pentru Papini lasă-nsemn Se rupe frunza din copac O prinde solul surd, opac Iar Goya cu ducesa-i albă Capricii noi adună-n salbă Din boltă milion de nori Se frâng lipind lacrimi pe sfori Cu un Dali grotesc și trist Bacovia joacă un whist În vânt se înșurubă strechea Van Gogh își mângâie urechea Și-n umbra rară de mesteacăn Esenin își durează leagăn Nu mai sunt flori decât în sere Un țipăt fuge printre sfere Iar Dostoevski plin de
ŢIPĂT DE TOAMNĂ, POEM DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Tipat_de_toamna_poem_de_io_al_florin_tene_1385224708.html [Corola-blog/BlogPost/347240_a_348569]
-
degete. Cum să nu se milostivească Dumnezeu de cei care au început să vadă adevărul și să înfăptuiască dreptatea? Lioara: Dar în timpul lui Noe când s-au deschis toate izvoarele apelor, omul a fost orb? Adam: Ca și acum. Lioara: (tristă) Ca acum. Adam: Doar ce a trecut ziua în care ne-am amintit de „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“ și acum se arată pe cer o pentagramă. Lioara: Nici atunci oamenii n-au înțeles că Ioan Botezătorul a venit pe
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
arcuș de mângâiere peste frunzele rănite; Goale ramuri se apleacă înspre destinații false Toamna râde peste vară-mprăștiind tristeți și farse... Precum orbii te mai simt încă-n mine cum exiști Te mai știu din amintiri, te mai cânt din ochii triști; Întuneric se topește peste peoapele-mi ce strâng Dragi imagini neatinse, când mai înverzeam în crâng... Eu vioară fără nume ancorând într-un sonet Tu arcuș venind spre mine-n mângâieri de menuet, Poezie fără temă, doar cu sunet de viori
EU, VIOARĂ FĂRĂ NUME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Eu_vioara_fara_nume_violetta_petre_1361542891.html [Corola-blog/BlogPost/341262_a_342591]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VIDUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului 2 August 2013 Realitatea-i mult mai tristă Și versul meu nu e perfid, Mulțime vidă, știu, există Și indivizi cuprinși de vid; Mă uit la chipul râvnitor De gloria cea trecătoare Precum fântâna în izvor, Și vidul de sub mască doare. Sărmana noastră crisalidă, Biet fluture de zbor
VIDUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Vidul_nicolae_nicoara_horia_1375442253.html [Corola-blog/BlogPost/364200_a_365529]
-
E închinat mamei sale, pe care a iubit-0 nespus. Drumul vieții l-a îndepărtat fizic de ea pentru o lungă perioadă; a suferit mult că a fost obligat să plece și să o lase în marele oraș, singură, bătrână, cu tristul și permanentul dor de el. A fost, între mamă și fiu, o afecțiune necondiționată, o întrepătrundere de sentimente, de înțelegere, de iertare, de renunțări. Gândeau la fel, simțeau la fel, erau același suflet. Si dacă tot ați menționat acest volum
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
ucenicilor lui Hristos. Scopul și dorința noastră arzătoare o constituie comuniunea deplină care nu este absorbire, ci comuniune în adevăr și în dragoste. Această cale este una ireversibilă, pentru care nu există alternativă este calea Bisericii. 2. Marcate încă de trista perioadă istorică, în timpul căreia s-a negat Numele și Stăpânirea Mântuitorului, comunitățile creștine din România întâmpină încă, în mod frecvent, astăzi, dificultăți în a depăși efectele negative pe care acei ani le-au produs în relațiile de frățietate și de
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
propria-i mizerie atavică ... Pe strada unde locuiesc de un deceniu, în fiecare zi, cam la aceeași oră a serii, trece un copil. Nu are mai mult de doisprezece-treisprezece ani și este un puști al străzii. Mereu tăcut, cu privirea tristă, se așează pe singura bancă din fața blocului. Stă și așteaptă necerând nimănui ceva. Multă lume trece pe lângă el, unii îi aruncă o uitătură scurtă, alții îl ignoră pur și simplu. Dar oamenii miloși din zonă pun pe banca din lemn
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
un pachețel cu mâncare pe banca din lemn de salcâm, singura bancă din fața blocului, pentru el. Sunt sigur că, după ce reintru în locuința mea, el vine, se așează ca de obicei pe locul lui obișnuit și mănâncă cu privirile-i triste ațintite în pământ. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă : a doua zi dimineață, în fiecare dimineață când plec gârbovit sufletește, rutinat și plictisit la serviciu, pachețelele mele cu mâncare lipsesc de pe locul unde le așez seara. Mă prefac că nu bag
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
VREA SĂ POT Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului O lacrima Pe obrazul străinului Călător , Ce-mi bate la poartă , Aș vrea să pot șterge . Să-i pot mângâia Inima tristă , Si povară să-i ușurez . Să-i pot oferi adăpost Si-alinare , Să pot să-i spun , Rămâi ! De astăzi , Este și casa ta ! Să-i văd față tristă , Cum se luminează , Povară grea Cum o dă jos de pe umeri
AS VREA SA POT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1464892166.html [Corola-blog/BlogPost/378808_a_380137]
-
poartă , Aș vrea să pot șterge . Să-i pot mângâia Inima tristă , Si povară să-i ușurez . Să-i pot oferi adăpost Si-alinare , Să pot să-i spun , Rămâi ! De astăzi , Este și casa ta ! Să-i văd față tristă , Cum se luminează , Povară grea Cum o dă jos de pe umeri , Și știe Că drumul lui greu , De acum s-a sfârșit . Ți-am pregătit Cea mai bună odaie , Straie curate , Și hrană destulă , Călător străin si-obosit ! De astăzi
AS VREA SA POT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1464892166.html [Corola-blog/BlogPost/378808_a_380137]
-
bine. Umbla prin lume cu chip oropsit, cerșea, se certa cu câinii, șterpelea de ici, de colo ba o pară, ba o smochină, ba o bucățică de turtă. Când îi era mai foame sau mai greu se văita lălăind cântece triste, în care își ironiza soarta de cerșetor și implora îndurare și milostivenie de la cei avuți. Deseori îi era lene și să cerșească, căci cerșitul era adevărata sa muncă. Când și când, ca să nu se prăpădească de tot, îl împingea nevoia
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
le trăiește cel ce se pocăiește cu adevărat. Fiul risipitor, după ce și-a cheltuit avuția părintească, ajuns în condiția de porcar în țară străină, într-o zi își vine în fire. Este momentul în care păcătosul se trezește la realitatea tristă a stării de împătimire în care se găsește. „Starea de împătimire, moartea sufletească, după cum o numesc Sfinții Părinți, cu toată aparenta ei fericire, nu satisface pe om, mai ales după ce acesta și-a venit în fire. Ea este ca apa
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Snagov” („din rezervele strategice”) și ultimii opt lei pe care îi mai avea în casă. Mi-a pus pe umăr geanta mea de „artist” m-a condus până la poartă, m-a îmbrățișat și am plecat. Se uita lung, lung și trist, după mine... Am reluat drumul pe care îl parcursesem la venire, până în spatele gării, având grijă să nu fiu văzut și din traversă în traversă am ajuns în stația Țepeș Vodă, de unde m-am urcat în ultimul tren spre București
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
mai bucură sufletul ca altă dată! La fel și grămezile de porumb din curțile oamenilor, ritualul mustului, al pastramei... Frunzele nu au părăsit copacii, dealurile sunt încă verzi. Nu plouă, e cald și totuși e tristețe! Toamna de acum e tristă! Simt în mine copaci goi, o ploaie măruntă și frig! Privesc în zarea ferestrei și știu că natura nu se schimbă, ci doar își desăvârșește gena prefacerii! Și-mi caut de zâmbet prin amintiri cu zâmbetul lui, precum toamna aceasta
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445404893.html [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]
-
nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Bunicii mele (Emiliei Pricop și Ecaterinei Voicilă) În ziua în care ai plecat, acum un sfert de veac, lumina lui mărțisor a devenit rece și-n ziua aceea a fost toamnă tristă. Te văd aevea, cu broboada groasă, din catifea maronie, pe cap ce-ți acoperea jumătate din trup. Devenisei atât de mică, o copilă! Tu însă, rămâi icoana copilăriei mele care venea de la biserică, atât de senină încât, fiecare gând te
BUNICII MELE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bunicii_mele_ioana_voicila_dobre_1391698719.html [Corola-blog/BlogPost/360173_a_361502]
-
a guvernat. De Siegfried,Hagen lui Gunter i-a vorbit Cât este de viteaz,de neînfricat Că de Krimhilda,el e îndrăgostit Dar va sosi curând în al lor regat. Lui Gunter,Krimhilda,soră îi este Dar el e mereu trist și-ngândurat Că inima pe Brunhilda iubește Ce-i regină-n ținutul îndepărtat. Ca soț Brunhilda vrea să își aleagă Pe-acela ce-n luptă o va biruii, Dar regina,lui Gunter îi e dragă Și nu-i pasă dacă
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
mai plâng, Sapă nu e obosită a cosit mereu cu sârg! În livezi roșiți sunt merii, soarele i-a mângâiat Edenul a fost pierdut, cănd Adam n-a ascultat... Șarpele îndoielii musca fără milă din livadă, Cei mai slabi și triști sau singuri au căzut râului pradă! Tu ne ești în noapte far și-n necazuri alinare, Fără Ține în furtună nimeni nu are scăpare! Rânduită-i întâmplarea de pronia Ta divină, Omul se zbate-n păcat, necredința-i este vina
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1445492740.html [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
Încremenite-n gânduri, plâng sub dalta Unui destin, prea crunt și nefiresc Ce nu le-a rotunjit într-o poveste Decât prefața... S-au îndrăgostit, Au înrămat un vis dar fără veste Un vânt de-nstrăinare i-a trezit Ciobiți și triști, pe socluri diferite. Numără nopți desculțe și tânjesc Desprinderi de pe țancuri potrivite Cu aripi de lumină și-ncolțesc Într-o speranță că se vor cuprinde Cu brațele de cântec înc-un veac Și-n ochii lor din nou se va aprinde
ÎN RAME DE SPERANŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aura_popa_1416644150.html [Corola-blog/BlogPost/371837_a_373166]
-
Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt pensionar după o viață de muncă în calitate de militar și jurist, în curând sper să reușesc să ajung la vârsta de 72 de ani și sunt pe cale ca să trag concluzia tristă că am regresat drastic adică în mod concret, am devenit un asocial deoarece cu tot efortul depus nu mă mai pot încadra deloc în actuala societate democratică din țara în care locuiesc și încă mai am impresia că ar fi
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
însuți poetul la indicațiile împăratului ar fi vrut să ascundă motivul real al îndepărtării poetului,bamai mult nechemarea să în țară chiar și după moartea lui Augustus. “Pentru a păstra taină, poetul invocă mai multe pretexte. Astfel, în elegia autobiografica (Triste, IV, 10), vorbind despre vârstă pe care o avea la data plecării în exil, el spune că toți contemporanii cunosc pricina nenorocirii sale; de aceea nu crede că e nevoie să mai insiste asupra ei. Într-o altă scrisoare îl
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]