15,306 matches
-
cu spațiul...dar poate demiurgul să se identifice cu creația? Și eu îmi iubesc orașul,încă de când m-am născut. Și au trecut aproape 51 de ierni de-atunci.E un oraș mai mic,mai putin frumos,cu mulți oameni triști,cu blocuri așa de ciudate acum când a apărut o nouă “artă”(termoizolation art)și fațadele sunt “pictate” în diferite culori;când parterele blocurilor de la străzile cu văd și cele dintre blocuri au devenit shop-uri,ABC-uri,cabinete de
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
imagini? Asociația voastră se axează numai pe salvarea Deltei sau în general, a Dunării? Peisajul e real, nu e nimic trucat sau exagerat, iar copiii sunt emoționanți. Mi-e teamă că ei la vârsta noastră să nu facă filme mai triste, în ritmul asta. Băi dacă e 60% adevărat din ce spuneți cu privire la Delta io cre’c-ar trebui să te ferești și tu și Mihaiu... Ăștia sunt în stare de orice. E bine să lupți pentru mediu da’ cre’ că
Ziua Dunarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82960_a_84285]
-
și persoane care ar avea nevoie de tratatemnt. Între timp (pentru că este nou și oferă niște condiții super) este folosit drept “compartiment de lux” pentru pacienții internați în clinica de psihiatrie de care aparține. interesantă emisiune...multe lucruri adevărate și triste, dar și destule exagerări (în special referitoare la “viața de cartier”) apropo de mesaje tembele: http://trilulilu.ro/alxunder/db23ac0271021c @ anonim: mai precis? că tot ești anonim... Eu știu în București de Centrul Sf. Stelian despre care am auzit numai
Grupul petru monolog social by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82965_a_84290]
-
Cânt vesel, cânt trist Si-al lor bocet searbăd Mă scoate din vis, cănd trist Privesc spre seara-n care te-am cunoscut; Colinda-mi iubito iarnă din care am renăscut... Presara-mi jăratic pe pleoape închise Când vesele, cănd triste De bocete în vara încinse; De gânduri, de fapte, de vise... Mangaie-mi tâmpla iubito, ca să m-alinte Cu coapsele iubiților tăi; Iar când va fi să fie Deschide iubito ușa și las-o să intre Pe mama copiilor mei
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
a înțelege. numai bine! m-ai făcut să plâng Sunt impresionată...mi-a plăcut foarte mult și...m-am regăsit printre pasajele scrise.... 40 de reply-uri, wow. e drept că 39 sunt de la gagici... femeia aia “adevărată” îmi pare tare tristă. cu sau fără elogiu. Biscuti, da. Femeia aia suferă și nici ea nu mai știe cum tot din aceeași cenușă renaște. Nu e misogin deloc textul! Un misogin nu apreciază femeile niciodată. Textul asta oglindește o realitate nerostita cu voce
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
un soi de bărbat, doar că are “dotarea” necesară să fie femeie? O himera frumoasă în care ai curajul să presari brumă de vise care ți-a mai rămas, fanteziile și speranțele, având siguranță că nu o poți avea ? Cam tristă poezia asta @Mircea: Nu și-o ia Bucurenci, că n-are de ce. A scris frumos, curat literar și, cred eu, fără patimă și învățăminte. Am probleme cu finalul în care metaforă scoicilor erodate nu e pe gustul meu, dar restul
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
înțelege (parțial) și ne simte. îți mulțumesc ! Numai femeile adevărate înțeleg acest articol. Dacă nu te regasești în el de la prima citire, nu are sens să încerci să bifezi frazele care bănuiești că te caracterizează. Și dă, femeile adevărate sunt triste, dar nu lasă să se vadă acest lucru. Și totuși, femeile adevărate sunt de n ori mai împlinite, măi satisfăcute, măi mature decât așa zisele nimfe. Tot respectul meu femeilor adevărate. congrats! am rămas fără cuvinte... obișnuiam să fiu o
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
ca idee în sine, fără să mai fie nevoie să intrăm în detalii specifice. Înclin să îi dau dreptate și eu lui Felix Tătaru, care susține că România încă nu e pregătită pentru un branding de țară. Fază cea mai tristă și pe care am aflat-o direct de la niște oficiali MAE, este că - având în vedere reacția presei și reacția publicului - guvernul va fi mult mai ezitant în a aloca suma de bani pentru așa-zisa campanie de construcție a
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
care să îl identifice. Putem să atribuim o valoare unui produs numai în momentul în care ieșim cu el pe piață, deci orice demers legat de sfera profesionalului este justificat. Însă atunci când ajungem cu branding-ul în sfera socială perspectiva devine tristă, căci relevă incapacitatea unei persoane de a-și stabili propria valoare în lipsa unei validări externe. Cu alte cuvinte, nu mai știm cine suntem în contextul în care lipsește definiția pe care alții ne-o atribuie și ne angajăm într-un
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
altele, ca niște mici făclii. Rudele celor morți împărțeau mici pomeni. Eram copil și nu înțelegeam foarte bine ce e moartea. Coliva era pentru mine un desert mai special pe care-l primeam în ocazii pe care adulții le numeau triste. La Piata Română, o femeie al carei copil fusese ucis mi-a întins un pahar cu coliva. Bocea, dar ochii ei priveau stins, nu mai aveau lacrimi, avea față schimonosita de ură, o ură muta, o ură care nu mai
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
de aparatură medicală și “profesorul” medicilor în utilizarea aparatelor super-sofisticate ce uneori ne salvează viața. Nu sunt un obtuz dar nu înțeleg de unde vine ură asta pentru o meserie care până una alta, unora ni se potrivește mânușa. Un articol trist, Dragoș... nu e trist articolul, ci e prost. e “merge și-așa”. avea niște premize interesante, dar și-a bătut joc de ele, s-a lăsat dus de val, a exagerat unde nu era cazul, etc. și nu și-a
Errata: Apocalipsa nu merge nicicum by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83030_a_84355]
-
la orice clipă; “ Dragoș... Scenă cu multă piscină din filmul lui Almodovar este interesantă... Dar și mai interesant pentru mine este că ea te lasă visător... Mi-a placut frază asta mai mult decat decalogul lui Alex Leo Șerban! Florin trist. se șterg posturi. dragoș, tu ai fost cumva securist? Se șterg comentariile cu limbaj suburban care ofensează terțe persoane. Trist, dar adevărat. iar dacă noi folosim limbaj suburban, asta înseamnă că noua ne băgați șoseta în gură? ha-ha, eu stau
Despre clipa si despre potrivirea ei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83047_a_84372]
-
un fan necondiționat al campaniei. Dar cred că ea a fost criticată prea mult ca un program de educație națională și prea puțin că un program de televiziune. N-au fost deloc ferme vocile care să critice identitatea vizuală, cam tristă, a campaniei (de la logo la scenografia studioului), website-ul sărac și prăfuit, timpii de productie (30 de zile de la licitarea documentarelor la predarea lor) și multe alte lucruri care se pot reproșa unui program de televiziune. În ce priveste contestarea sistemului
Jos din cui de-acum, oglinda! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83055_a_84380]
-
k mai întâi trebuie “revoluționata” mentalitatea ăstora că ține, măi anonymous (asta face diferența între un formator de opinie și un nea nenea care înghite tot ce i se servește) tu esti ăla care înghite ce i se servește, dinneruri triste la casa doina&other sad staff și apoi comentează cu detașare despre ce fel de popor sintem.hai sictir nenea io, spre deosebire de nea neni că ține, comentez DOAR în cunoștință de cauză. io, spre deosebire de nea neni că ține, pot recunoaște
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
oameni veniți în studio, probabil hotariti să îl determine pe Vadim să iși iasă din pepeni. și a funcționat. dintre toți, cel mai groaznic a fost totuși domnul acela de la catzavencu, să fim serioși, iar cu ceaușescu iar cu labele triste comuniști și așa mai departe. plictiseală maximă, aceleași teme care nu interesează pe nimeni, pe scurt, a funcționat sistemul noii securități de care vorbesc tot mai mulți, lupii tineri care trag și ei cu fălcile puternice de hălci sau hălcuțe
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
asta cu atat mai trist? unul care a învățat comunismul în biblioteca și n-a văzut în viața lui cuba? mai, fă-ți o vacanță în cuba, dar nu în zona turistică, în aia real.... and get back to uș... tristule. zaraza Văd că blogul lui Bucurenci a devenit locul de întâlnire al tuturor celor care îl contestă cu argumentele dreptei. Parcă D.B. ar fi răscolit un stup cu albine și toți se năpustesc asupra lui în numele purității religiei creștine, a
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
colaboraționist? Simplu! Acela ca toate personalitățile preeminente ale culturii universale să fi fost colaboraționiste. O aflăm fără surpriză, dar cu încîntare, de la aceeași voce, pornită pe panta unor confesiuni de nimeni cerute, dar înalt-edificatoare" (e avut în vedere directorul de tristă memorie al TVR, dl. Paul Everac). Modulația ironică prin care e ținut isonul impudicei pretenții depășește, desigur, limita momentului care o circumscrie, rezonînd din plin în actualitate: "Cine? Chiar toți artiștii să fi fost colaboraționiști? Nu toți, dar măcar cei
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
le pasă. De ce le-ar păsa, în fond, cînd nici societatea nu se sinchisește?! Dacă așa pot să stea lucrurile într-un basm modern, de ce oare nu este la fel și într-o legendă din Antichitate? De ce e atît de trist/ burlesc/ grotesc destinul regelui Midas, frigianul? De ce moare el de foame lîngă o comoară? Oare este chiar un hybris să dorești să ți se împlinească visele? E posibil ca legenda să ne învețe un truism: acela că, odată materializate, visele
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
le pasă. De ce le-ar păsa, în fond, cînd nici societatea nu se sinchisește?! Dacă așa pot să stea lucrurile într-un basm modern, de ce oare nu este la fel și într-o legendă din Antichitate? De ce e atît de trist/ burlesc/ grotesc destinul regelui Midas, frigianul? De ce moare el de foame lîngă o comoară? Oare este chiar un hybris să dorești să ți se împlinească visele? E posibil ca legenda să ne învețe un truism: acela că, odată materializate, visele
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
dlui Constantinescu". De multe ori ne-am disociat de cele scrise de CTPopescu, de această dată n-o putem face. Unde ne despărțim totuși de editorialul său este finalul, unde redactorul-șef al ziarului Adevărul scrie: "spuneam cîndva că soarta tristă a României în postcomunism se datorează faptului că ungurii, cehii sau polonezii au avut comuniști mai de bună calitate decît ai noștri. După mai bine de un deceniu de libertate, înțeleg și că majoritatea intelectualilor României nu erau cu nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
pare să fi dispărut, iar și atunci cînd se pare că se conturează o soluție benefică măcar pentru doi din cei patru protagoniști, simțul datoriei prevalează și totul rămîne că la început. Un film rotund, în toate privințele, un film trist și totuși tonic. Filmul care m-a impresionat cel mai mult și care avea să primească Premiul Special al Juriului a fost A Snake of June al japonezului Shinya Tsukamoto; turnat în sepia, în plin sezon al ploilor, filmul are
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
cel dintîi cu acest nume, la care se adăogase porecla Măgureanu după o moșioară de danie domnească, fugind de undeva, de prin părțile turcești, ca să scape de ispășirea unui îndoit omor, se aciuase în Valahia și ajunsese armaș mare. O tristă faimă supraviețuise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată. La veneticul acesta necunoscut, despre care se zvonea că nu își destăinuia obîrșia că ar fi fost prea joasă, se întrevedeau tocmai dinpotrivă, trupește și sufletește semnele unei
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
aceste volume a cerut respectivă subvenție și a fost refuzat. Celălalt se pare că n-a avut de la inceput încredere în acest fel de ajutor. Nu mai are rost să continuăm. Se poate consulta totuși lista cărților subvenționate pentru o tristă comparație. Iată cum începe una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Ursachi: Cand crengile toamnei se scutura'n casă/ m'asez cu mâhnire'ntr'un jâlt de matasa.// Acestea șunt crengile care în floare/ intrau printre gratii odinioară�" Tonul
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
se răzgîndea, amîna, negocia. Ar fi fost autoarea ideală pentru Ochiul magic din pagina 20. Cînd s-a lăsat convinsă să-l scrie, ne-a dat o pagină extraordinară. Acum s-a isprăvit. Joile noastre fără Țîța vor fi mai triste. Dumnezeu s-o odihnească!
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
cărți cu observații politice asupra Spaniei și Portugaliei. "Încă un român rătăcit prin apus și pierzându-și averea" observă, nu fără părere de rău, Busuioceanu, așa cum remarcase amar citind cartea lui Albert Wolf, mai sus-amintită, că ar conține pagini "foarte triste despre Valahia în 1869. Franțuzul a coborât pe Dunăre până la Rusciuk și a văzut țara din vapor cu ochelari foarte afumați". Dar tot el reține dispoziția scriitorului spaniol Carlos Ory de a vizita România "când s-o restaura", "să meargă
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]