74 matches
-
caracterului diferitelor ritme acela a priceput într-adevăr și natura lor cu deplinătate. Deși e de dorit pentru actori o mai esactă cunoștință a ritmelor mai rare, totuși ar fi suficient pentru el cunoștința cu deosebire a ritmelor iambice și trohaice, iar dintre cele trisilabe a acelor anapestice, dactilice și oarecumva a celor cretice. Deși drama noastră se mărginește în cele trohaice și iambice, totuși trebuie ca, pentru cultivarea declamațiunei ritmice, actorul să se ocupe fundamental cu recitarea anapeștilor și cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esactă cunoștință a ritmelor mai rare, totuși ar fi suficient pentru el cunoștința cu deosebire a ritmelor iambice și trohaice, iar dintre cele trisilabe a acelor anapestice, dactilice și oarecumva a celor cretice. Deși drama noastră se mărginește în cele trohaice și iambice, totuși trebuie ca, pentru cultivarea declamațiunei ritmice, actorul să se ocupe fundamental cu recitarea anapeștilor și cu deosebire a hexametrului, căci nimica nu e mai folositor pentru declamațiune de versuri decât tocmai tratarea artistică a cestor din urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stării isihastice, în Al Sfintei cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist se păstrează forma canonică - succesiunea a trei feluri de imnuri, ca și aceea a „icosurilor” și „condacelor”, în număr de douăsprezece -, dar se recurge și la poliritmie (dactilicul alternează cu trohaicul), la imagistica de o abundență extraordinară, șocând deseori prin noutate sau prin îndrăzneala autohtonizării. Mult mai substanțial este efortul de a fuziona tradiționalismul și modernismul în Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
scriere independentă, însă pierdută, se regăsește integrată cronologic la începutul istoriei sale. Inspirată de un subiect ce îi impresionase pe contemporani - Dionisie Eclesiarhul, Dionisie Fotino, ca și pletora de cronici rimate -, este croită în versuri lungi, de cincisprezece silabe (tetrametru trohaic catalectic), după modelul scrierilor neogrecești. Dacă în versurile sale moralizatoare sfârșitul violent al domnitorului este socotit o pedeapsă divină, previzibilă și meritată, când compune în proză Z. îi analizează cauzele: înrobirea țării prin biruri și abuzuri cunoscute la Poartă, de unde
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
amplu decât cel eroic ceea ce-i și îngăduie să facă loc cu cea mai mare ușurință cuvintelor rare și metaforelor -, așa cum și imitația de formă narativă e mai maiestuoasă decât celelalte feluri de poezie. Metrul iambic, în schimb, și tetrametrul trohaic exprimă mișcarea, din care pricină unul e potrivit pentru danț, iar altul pentru acțiune. Cu atât mai nelalocul lui ar fi cine s-ar apuca să amestece toate soiurile acestea de versuri, ca Hairemon"103. Acel nelalocul lui atât de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
discurs gnomic ce disimulează prezența eului liric sub „masca“ impersonală a persoanei a IIIa (el, poetul). În al doilea rând, tiparele diferite de versificație ale celor două secvențe sugerează subtil monotonia, repetitivitatea modelului existențial al omului comun (sextina are ritm trohaic și rimă împerecheată), în opoziție cu unicitatea poetului nepereche, cu originalitatea creației sale (versuri libere). Aceasta reeditează mitul orfic (frecvent în lirica eminesciană), fiind definită subtil ca idee poetică, ivită în ramurile gândului, închisă în cântec nepământean. ÎNCHEIERE În concluzie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
discurs gnomic ce disimulează prezența eului liric sub „masca“ impersonală a persoanei a IIIa (el, poetul). În al doilea rând, tiparele diferite de versificație ale celor două secvențe sugerează subtil monotonia, repetitivitatea modelului existențial al omului comun (sextina are ritm trohaic și rimă împerecheată), în opoziție cu unicitatea poetului nepereche, cu originalitatea creației sale (versuri libere). Aceasta reeditează mitul orfic (frecvent în lirica eminesciană), fiind definită subtil ca idee poetică, ivită în ramurile gândului, închisă în cântec nepământean. ÎNCHEIERE În concluzie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la expresii populare: "De nu m-ai uita încalte", "Nimen-n lume n-o să știe". De o mare expresivitate sunt unele epitete: "albastra, dulce floare", "dulce minune", comparațiile: "Voi fi roșie ca mărul", personificările "izvoare plâng în vale". Poezia are ritm trohaic, măsura de 7-8 silabe, iar rima îmbrățișată. Fiind o meditație asupra aspirației către absolut, prin iubire, Floare albastră îmbină în mod strălucit tema erotică și tema timpului. Dorința Poezia Dorința face parte din tema iubirii și a naturii, proiectând aspirația
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
împlinirii iubirii absolute. Repetițiile sugerează intensificarea sentimentului ("rânduri-rânduri"), personificările semnifică participarea naturii la trăirea sentimentului, iar epitetele dau o notă de expresivitate portretului iubitei: "fruntea albă", "părul galben", "buze dulci". Tonalitatea amintește de măsura doinei populare (7-8 silabe), ritmul este trohaic. Revedere Meditație gravă asupra existenței umane, Revedere cuprinde o "filosofie" asupra condiției umane. Este o poezie de inspirație folclorică pe tema efemerității omului (fortuna labilis, fugit irreparabile tempus). M. Eminescu a preluat din creația populară teme, motive, simboluri, forme prozodice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
folclor este evidentă: preluarea motivului codrului (ființă mitică), familiaritatea stilului, dialogul cu natura, adresarea directă, folosirea diminutivelor ("codruțule", "drăguțule"), repetarea conjuncției "și", forme verbale arhaice ("au trecut", "am îmblat"), construcții ale stilului oral, structura prozodică, amintind de creația populară (ritm trohaic, măsura de 7-8 silabe, rimele-perechi). Scrisoarea I Romanticii sunt visătorii care ajung la esențe și la origini, asimilează concepte, materializează conceptele abstracte, în imagini poetice cu valoare de simbol. Mihai Eminescu, ultimul mare romantic, a scris poemul Scrisoarea I, unde
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și ornante: "mișcătoarea mărilor singurătate", "galbenele file", "timpul mort"; comparațiile dau expresivitate ideilor filosofice: "ca și spuma nezărită"; personificări: "luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie"; metaforele vizualizează ideile: "urna sorții". Prozodia are la bază versuri lungi (15-16 silabe), ritm trohaic, rima inedită: "adâncă/ încă", "recunoască-l/ dască-l", "iată-l Tatăl". Luceafărul Luceafărul reprezintă expresia desăvârșită a geniului eminescian, sinteză a gândirii sale poetice. E un poem care dezvăluie tipul eroului de excepție, al titanului și al geniului absolut. Luceafărul își
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
recea cumpănă"), metafore ("cumpăna gândirii"), expresii populare ("de-ai fi cu stea în frunte"), stil clasic, armonios, clar, de o mare simplitate. Glossă are zece strofe, fiecare strofă are opt versuri scurte de opt silabe (măsura populară), rima încrucișată, ritm trohaic. Scrisoarea III Eminescu recreează istoria sub semnul vizionarismului, căutând sensurile istoriei universale și naționale. În Scrisoarea III, "omul politic, patriotul dispare într-o lume meschină", mediocră. Prin antiteză, poetul aduce față-n față trecutul reprezentat de Mircea cel Bătrân și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un păstor, / Să le port vara prin flori / Și iarna prin șezători” Mai târziu când ajunge să analizeze poezia populară aromână o apropie de lirica provensală și italiană. În Evoluția estetică a limbii române schițează și deosebirea rea dintre ritmul trohaic și ritmul iambic, primul fiind preferat în versurile populare. Optează pentru integrarea poeziei noastre populare în familia folclorului romanic deoarece consideră că particularitățile stilistice devin probante pentru latinitatea folclorului românesc. Capitolul IV Densusianu creator de școală În istoria științei și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
din prima silabă neaccentuată, a doua accentuată.Ritmul obținut astfel se numește iambic. Exemplu: "A fost/o-da/tă ca-n/povești". (M.Eminescu- Luceafărul) Troheul - unitatea metrică alcătuită dint-o silabă accentuată și una neaccentuată.Ritmul obținut astfel se numește trohaic și este caracteristic poeziei populare. Exemplu: "Doină, doină, cântec dulce Când te-aud nu m-aș mai duce". ( Doina) Dactilul- piciorul metric alcătuit din trei silabe, în care o silabă este accentuată, iar două neaccentuate. Ritmul astfel obținut se numește
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
naturalețea sentimentului (asigurate de inspirația populară), contrapunctul refrenului și al Witz-ului, al poantei finale, i-au asigurat, fără Îndoială, prețuirea redacției brașovene și a publicului transilvan. Din punct de vedere formal, piesa e realizată cu destulă acuratețe. Autorul adoptă metrul trohaic de opt silabe și rima Împerecheată, specifice poeziei populare, le mânuiește cu suplețe (cu câteva licențe de ritm, versurile 5, 16, 19, 26), practică enjambement-ul (strofa a III-a) și asonanța (versul 17). Personificarea utilizată, maniera de redare a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ridder Press, New York, 1976. 38 Pornind de la modelele metrice putem identifica o compoziție interioară a poeziei definitorie anumitor autori, curente sau tradiții. De exemplu: pentrametru iambic - John Milton, Paradisul pierdut; hexametrul dactilic - Homer; tetrametrul iambic - A. Puskin, Eugene Onegin; octametrul trohaic - E.A. Poe - Corbul etc. 39 "A novel might be characterized as follows: its content would be fictional and portray a significant action or process. Its form could be one of suspense, surprise, or curiosity (Brewer and Lichtenstein, 1982). Its type
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ale înaintașilor, asociind analiza expresiei cu intuiții estetice remarcabile, din păcate fără o sistematizare care să permită concluzii generale asupra scriitorului. Expresivitatea limbii române, 1942, este mult mai arbitrară însă, încercând o clasificare a cuvintelor românești pe tipare ritmice (cuvinte "trohaice", "dactilice" etc.) cu valori artistice "fixe", ceea ce este fals, un cuvînt avînd o funcție stilistică numai în context, lorgu Iordan în Stilistica limbii române, București, 1944, creează un echivalent al lui Bally pentru limba noastră, urmărind, pentru prima oară sistematic
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sunt obișnuiți să se așeze în fața pragului și să povestească întâmplări vechi, ieșite din comun. De când le înțeleg limba, pot să-mi îngădui și eu plăcerea de a-i asculta. Istorisesc fapte mitice, folosind un ton ritmat în versuri scurte, trohaice, care se contopesc într-un sistem de rime împerecheate. Reușesc să concretizeze admirabil până și conceptele cele mai abstracte. Acum știu că greșeam când socoteam că alegerea pe care o făcusem ca să povestesc miturile, în Metamorfoze, era cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
tranziție Un peu animé cu un pregnant caracter ritmic, incită ermetismul acestei atmosfere încremenite, pe care numai surprinzătoarea intervenție în (ce restabilește cadrul metric de 6/8) pare să-i mai tulbure ritualul consfințit în tăcerea întunericului. Cu un ritm trohaic ( sau ritm trohaic punctat) ce fusese „prevestit” anterior (măsurile 3 - 4), cea de-a doua secțiune a preludiului aduce în prim-plan tema unui vals care se distinge prin continuitatea de expresie neobișnuit de extinsă, raportând la frecventele „rupturi” de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
animé cu un pregnant caracter ritmic, incită ermetismul acestei atmosfere încremenite, pe care numai surprinzătoarea intervenție în (ce restabilește cadrul metric de 6/8) pare să-i mai tulbure ritualul consfințit în tăcerea întunericului. Cu un ritm trohaic ( sau ritm trohaic punctat) ce fusese „prevestit” anterior (măsurile 3 - 4), cea de-a doua secțiune a preludiului aduce în prim-plan tema unui vals care se distinge prin continuitatea de expresie neobișnuit de extinsă, raportând la frecventele „rupturi” de limbaj ce abundă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
explorând rezonanțele timbrale opuse ale claviaturii; pedala armonică ce menține cu insistență disonanța secundei mari () cu intenția obținerii unui efect de bruiaj acustic; o voce secundară cu același aspect predominant cromatic, în care configurația ritmică conservă, în mod frecvent, formula trohaică de bază, și care descrie un traseu contrapunctic expus în sens opus articulației tematice. Nivelul dinamic extrem de redus (pp) menționat în circumstanța unui discurs cu o asemenea densitate sonoră impune o foarte atentă diferențiere interpretativă bazată pe conștientizarea rolului fiecărui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asemenea densitate sonoră impune o foarte atentă diferențiere interpretativă bazată pe conștientizarea rolului fiecărui plan constitutiv, fapt dictat de aspectul pregnanței tematice cu care a fost sau nu investit acesta. Inițial, pedala de rezonanță se va schimba în raport cu formula ritmului trohaic (respectiv timpii I și IV - măsurile 13, 15 și 17), pentru ca ulterior modalitatea de activare să facă posibilă menținerea valorilor de durată ale pedalei armonice superioare de pe sunetul do# (realizând astfel schimbul pe timpii I și V în cazul măsurilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a vocilor mediane ce expun o parafonie de acorduri cu terță mare și septimă mică, echilibrând astfel configurația țesăturii superioare. Folosirea pedalei de rezonanță se va realiza în funcție de arcul legato-ului de expresie (măsurile 20, 23 și 24), formula ritmului trohaic (prima jumătate a măsurilor 21 - 23) și înlănțuirile armonice parcurse (a II-a jumătate a acelorași măsuri). O nouă intenție de explorare a rezonanțelor extreme ale claviaturii prezintă ipostaza suprapunerii parafoniilor de acorduri majore din plan superior cu cele de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezonanțelor extreme ale claviaturii prezintă ipostaza suprapunerii parafoniilor de acorduri majore din plan superior cu cele de cvinto-cvartă din baza discursului. Impresia de spațialitate astfel creată va fi echilibrată de intervenția vocilor mediane, ce contratimpează cu un atac marcato ritmul trohaic al planurilor extreme. Alternanța frecventă a diferitelor registre necesită stricta respectare a revenirii tempo-ului lent de început (mouvement du debut) pentru a facilita interpretarea cu mișcări ample de brațe, privată de o tulburare inoportună a atmosferei de acalmie proiectată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
întoarcerea spre clasicismul antic ca mijloc de regenerare a poeziei:”... prin care poezia română e menită să se ridice virilă din leagănul în care copilărește”. În Ospățul lui Pentaur, poate cea mai structural parnasiană dintre poeziile sale, scrisă în tetrametru trohaic, percepe cu acuitate de artist avizat spectacolul unei civilizații somptuoase, producție gigantică a lumii egiptene: „Sfincși pe socluri de-albastru așezați pe două rânduri De la scara care duce pe platforma de pofir Roși de vânturi, arși de soare, dar senini
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]