1,139 matches
-
zgomote ascuțite și asurzitoare, cu rezonanță metalică), vor traversa podișuri și munți și vor trece prin ape vijelioase și tulburi. Și tot ce vor atinge cu picioarele lor marea Familie Regală se va schimba în aur, (n.n: prin aceasta Troiță - RSB): pământurile aride vor deveni mănoase, mlaștinile vor seca, iar vadurile se vor umple de ape limpezi și de pești. În zori vor fi însoțiți de gâștele sălbatice, iar la asfințit de condori...” „...În sfarșit - în apropierea Muntelui Sacru Kogaionu
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
furcă adversităților de neam, lacome, blestemate, înfiorând zările întinse și pârâind în străfunduri oasele străbunilor... Nemurirea Mariei trebuiește apărată lângă Eminescu, în azurul veșniciei românești. Toate astea mi le-a șoptit fiecare adiere de ram, fiecare pală de vânt, fiecare troiță răstignită pe drum de țară.” (ibid. p. 19, 21) „Riscurile gândurilor sale le-a măcinat în făina curată a vorbirii, pe care a dospit-o în aluatul plăcut mirositor al cântecului ce ne cuminecă inimile și sufletele încântundu-ne de frumusețe
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
cât zbucium, cât vis, cât fior sau cât uriaș cântec interior, stau concentrate, ascunse, sintetizate, într-un singur chenar de chilim românesc, în singura unduire a liniei unei anfore, într-un singur stih de doină legănată, în singura înflorire a troițelor noastre, pe drum prăfuit de țară!... „Cine știe dacă nu chiar acesta fusese și intenția olarului popular: să cânte în lut îmbrățișarea îndrăgostitului și s-o dăruiască lumii, ascunsă în rotunjimea, aproape umană, a unui braț de urcior... Cine știe câte taine
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
de pildă, sufletul oltenesc în arta populară. Veacurile l-au răsfrânt, lumină și vis, în scoarțe și chilimuri, i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă, freamăt și leneșe melancolie, îngândurare și răzvrătire... Clătinând azururi între izbucnirea ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest specific sufletesc
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > VAIET PE NOTE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Popas Frunză de salcâm Sorbită-n gura clipei Albă troiță Pedeapsă N-are nici o vină Pustnic la schit de maici Cetind ceaslovul Pasiune În timpul liber Țese aripi de fluturi Răsfoind zborul La fân Muchia coasei Simfonie de greier Vaiet pe note... Influență Cutremur oprit Găina are cuibar Tocmai la vecin
VAIET PE NOTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vaiet_pe_note_george_nicolae_podisor_1328686821.html [Corola-blog/BlogPost/346724_a_348053]
-
Răcoarea nopții de catifea sau a zilei de borangic se întinde peste frunzișul pădurii cuprinzând ca într-o horă fluturii de lumină, pâlpâind ca niște stropi de scântei prin umbrele lor jucăușe tremurând mirific ca liliacul înflorit la Paștele Învierii. Troițele din lemn care însuflețesc ceremonialul creștin al tuturor răscrucilor istorice semnifică Arborele vieții și biruința Învierii întru Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Pământul își țese în grabă covorul de smarald al ierbii, brodându-l cu felurimea florilor între care nelipsitele
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
Mă doare gura lacomă de coasă Și lanul când se-alintă legănat, Mă doare naiul, codrii verzi de brad, Mă dor Carpații-ncovoiați de trudă, Mă doare maiul cum bătea pe vad Și zeama aguridei, verde, crudă, Mă doare și troița din răscruce Și mielul fără vină-n primăvară, Iar piatra, ce pe apă se tot duce, Mă doare ca și roata de la moară ; Mă doare brazda, lama de la plug Și poarta ce prin daltă se ridică, Mă doare carul, boii
DOR (DIN DEPARTARI) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dor_din_departari_valeriu_cercel_1351877838.html [Corola-blog/BlogPost/344991_a_346320]
-
în închisoarea de femei de la Mislea. Mormântul Părintelui Constantin Voicescu se află în Cimitirul Mănăstirii Cernica. Ajunși în curtea mănăstirii, mergem la Biserica Sfântul Lazăr, și din capătul aleii din fața acesteia, în partea dreaptă, după două - trei morminte se vede troița nouă din lemn a preotesei Maria Voicescu. În dreapta mormântului ei se găsește mormântul Părintelui Constantin Voicescu. Cu alte cuvinte, mașinăria ateistă comunistă a reușit să smulgă credința din multe suflete slabe. Au fost însă și oameni care, în ciuda suferințelor îndurate
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
Nicăieri în țară nu se mai întâmplă lucrul acesta. Tinerii vin cu prapori în mână, îmbrăcați în haine albe și cu icoane, cântând pricesne și înconjoară cele două biserici ale mănăstirii, se închină la icoana făcătoare de minuni, apoi la troița din fața bisericii. În timpul nopții, înconjoară bisericuța de lemn, veche de 400 de ani, pe coate și genunchi. Își trag mânecile și își ridică pantalonii, să atingă pământul cu pielea! Au ei credința că prin jertfa aceasta li se vor împlini
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 by http://confluente.ro/Manastirea_moisei_maramu_stelian_gombos_1376035831.html [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PSALM Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 394 din 29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Psalm Cu troițe la răspântii și gânduri păgâne Te întîmpină lumea azi pe Tine, Stăpâne Răutatea ne-mpresoară, singuri nu putem scăpa Vindeca-i Doamne! doar Tu ne mai poți salva! Sunt trădător, promisiunea din copilărie Că am să-ți dărui toată iubirea
PSALM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Psalm_elena_armenescu_1327864146.html [Corola-blog/BlogPost/360589_a_361918]
-
implora Doamne! Cercetează pe cel drept și credința sa! Buzele dușmanilor au grăit deșertăciuni In loc să rostească în zorii zilei rugăciuni Nu strig: zdrobește brațul celui păcătos! Mă rog: luminează-l, cum ne-a învățat Cristos! Dar iată: cu troițe la răsruci și gânduri păgâne Te întîmpină azi lumea pe Tine, Stăpâne Răii ne împresoară, au zămislit numai păcat Vindecă-i Doamne! Fă iarăși Pământul curat! Elena Armenescu Referință Bibliografică: Psalm / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394
PSALM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Psalm_elena_armenescu_1327864146.html [Corola-blog/BlogPost/360589_a_361918]
-
Ceea ce se contemplă acum, în instantaneitatea intuiției, este sigiliul rațiunii divine din fapturi - bănuit, abia întrezărit, surprins cu bucurie și înfiorare: Cerul atât de senin - de nesuportat. Și noi - numai umbre. Sau: Cu vârfuri spre cer - câte case tot atâtea troițe. În fine, ca o iluminare: După mine - numai cuvintele. Aș vrea să fiu ceea ce sunt. La al treilea palier, eul singur și contemplativ, desfăcut de cunoașterea sensibilă și de cea intelectiva, îmbogățit prin traversarea lor, se descoperă în pragul revelației
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_singuratatea_starea_de_gratie_a_contemplarii_recenzie_la_cartea_strajer_peste_suflete_poezie_grafi.html [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
cumpăna ce-npunge orizontul Și vadra aplecându-se-n mătănii. Fântâna e secată, doar rugina Ce mușcă din bucata argintie, Mai spune că aici a fost odată, Izvor de apă rece, apă vie. Ca un oștean ce-și apără sorgintea, O troiță stă pavăză-n răscruce, Atât a mai rămas ca moștenire, Atât mai amintește de o cruce. Sărman popor, ți-ai lepădat credința, Ai îngropat fărâma de speranță Ce-o mai aveau în suflete bătrânii, Atunci când mai erau încă în viață
LĂSAȚI PE DUMNEZEU SĂ GUVERNEZE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1476918469.html [Corola-blog/BlogPost/374106_a_375435]
-
dumnezeieștile Taine; a îmbrăcămintelor dumnezeiescului prestol și ale jertfelnicului; a vaselor de slujbă și a acoperămintelor acestora; a cădelniței, vasului pentru anafură, copiei și vaselor pentru vin și apă; a veșmintelor liturgice; a icoanelor; a clopotului; a crucii și a troiței celei noi, inclusiv a crucii ce se așază la mormânt. Recapitulare Prin stropirea sau gustarea din Agheasmă, creștinul nădăjduiește curățire de toată întinăciunea, ferire de rele, binecuvântare și sfințire. Cel mai concentrat și mai complet, aceste așteptări ale credincioșilor sunt
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
putere sfințitoare deosebită și se folosește pentru binecuvântarea creștinilor, a caselor și a țarinilor; a persoanelor și a lucrurilor ce sunt stăpânite de duhuri diavolești; pentru curățirea lucrurilor ce au fost spurcate (fântâni, vase); pentru sfințirea prapurilor, a Crucilor, a troițelor, a clopotelor și a tuturor obiectelor și veșmintelor liturgice; dar mai ales la sfințirea bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir folosit la Taina Mirungerii. Agheasma Mare se poate lua timp de opt zile începând cu sărbătoarea Botezului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
să rodească în sufletul cititorului, altfel care le este rostul??? Servind, ca jurnalist, presa creștină, înseamnă a-ți face datoria față de neamul căruia îi aparții, a rezona, a te păstra în tonalitatea unui popor care frecventează Sfintele Liturghii, care înalță troițe (coloane ale cerului) la răscruci și pe notarul satului, care își crește copiii întru credința și frica de Dumnezeu. Să urmăm conceptul filosofic al lui Țutea care în gândirea sa și, CE GÂNDIRE! s-a situat mereu „între Dumnezeu și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-si-presa-crestina/ [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
apărea, ca un context symptomatic, ca melancholia, cum apar în cazul de față, uneori chiar în simptomatologia unei schizofrenii, exclusă în această nuvelă. Multe din scrierile lui Gib I.Mihăescu excelează prin motivații de semiologie psihatrică.Cum ar fi în Troița, o capodoperă a prozei românești. În proza lui Gib I. Mihăescu descoperim simptome din psihiatria marginală, ca stări nevrotice de diferite feluri, cum ar fi anxietatea, depresia, fobia, obsesia și chiar recții de intensitate psihotică. Iar în romanul de mari
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dimensiunea_pshipatografica_al_florin_tene_1382454792.html [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
a dat viața de român și o gândire profundă și sfințită, pentru că Grigore Vieru a avut o conștiință sfințită prin botez. Puțini dintre noi își păstrează în viață conștiința, gândirea sfințită prin Taina Botezului, în Biserica lui Hristos. (...) Iată această troiță de mame care l-au crescut, l-au adoptat și îl înveșnicesc pe Grigore Vieru, în Împărăția lui Dumnezeu!” Înaltul ierarh subliniază în intervenția sa faptul că Grigore Vieru a umblat „pe cărările duhului, pe cărările duhovnicești” dar mai ales
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
toate cuminți, precum soldații la o paradă militară ( de ce nu - la comemorarea eroilor căzuți pentru Revoluția din decembrie 1989, din România). Dar, un soldat iese din gând, rupe un rând și ... după el, altul și altul ... Am trecut ieri pe lângă Troița înălțată în fața Casei Tineretului, unde erau depuse multe, multe coroane de flori, din tot județul Olt. Atunci, m-am gândit profund la primul soldat care a ieșit din gând, rupând rândurile și am început să scriu: Cu cheița de diamant
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1454506632.html [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
damblagesc aproape de tot. Acum știu doar că sunt o “Stea arzătoare cu opt raze”. De unde ști? Nu știu. Ști că exiști doar meditând transcendental cu n-dimensiuni? Știu! Și de aceea tot mă lupt să construiesc din această “Stea” o Troiță RSB (Rezonator stelar de bioluminiscență solară), arma lui Apolon Hiperboreanul și Carul Ceresc, o minidronă tahionică, solară, care mă va urca la Soarele Atlanților... “Construiște-ți mai întâi vehicului sufletului și apoi Carul ceresc, căci dacă nu vei ști cu ce
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_codul_nu_constantin_milea_sandu_1394522122.html [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
lumină vor emana particole SAR. Viitorii oameni vor fi “oameni biofotonici”, care vor cumunica telepatic, așa cum comunicau altădată zeii atlanți și zeițele atlanteene din Fortăreața Carpatică. Acești “oameni biofotonci” vor deține niște aparate și instrumente de comunicare telapatică, de felul Troiței RSB (Rezonator stelar de bioluminiscență solară) prin care se vor putea “teleporta fotonic”, călătorind astfel oriunde doresc în spațiul cosmic din galaxia noului Soare, așa cum altădată călătorea prin cer Abaris cu “săgeata magică de aur”, moștenită de la tatăl său - zeul
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_codul_nu_constantin_milea_sandu_1394522122.html [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
Acasa > Impact > Relatare > TROIȚA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Era acolo lângă fântână de când lumea. Nici bătrânii satului nu știau când și cine o ridicase. Unii ziceau că fântâna fusese sleită mult după ce troița
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
TROIȚA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Era acolo lângă fântână de când lumea. Nici bătrânii satului nu știau când și cine o ridicase. Unii ziceau că fântâna fusese sleită mult după ce troița însemnase creștinește răspântia. Încadrată de un gărduț din șipci de brad, troița uimea trecătorul cu picturile ei păstrate de-a lungul timpului intacte, vii și proaspete, ca și când ieri ar fi fost migălite de mâna meșteră a neștiutului iconar! Doamne, ce
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
2015 Toate Articolele Autorului Era acolo lângă fântână de când lumea. Nici bătrânii satului nu știau când și cine o ridicase. Unii ziceau că fântâna fusese sleită mult după ce troița însemnase creștinește răspântia. Încadrată de un gărduț din șipci de brad, troița uimea trecătorul cu picturile ei păstrate de-a lungul timpului intacte, vii și proaspete, ca și când ieri ar fi fost migălite de mâna meșteră a neștiutului iconar! Doamne, ce frumoasă era! Cum se ridica zveltă spre tării, deschizând cale rugilor către
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
se vadă și să-și povestească câte cele femeile măritate și bătrânele de pe linie, punând țara la cale, clătindu-și ochii pe rarii trecători. Acolo se ruga de sănătatea alor săi oricine venea la fântână. Toți spuneau că apa de la troiță era a mai bună apă din sat, că, bând din ea, bolnavul se întrema, sănătosul se împuternicea. < > se ruga la ceas tainic și fata neiubită, și năpăstuitul de greutăți. Acolo își găseau alinare și speranțe toți. < > se adunau flăcăii satului
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]