1,286 matches
-
a inventat motanul și de ce încap în el atâtea piramide de ce „pisica verde proaspătă ca iarba” vine la el să-l întrebe despre perși Eustache - așa-l cheamă o urăște pe Frida stă adesea pe un scăunel suflă într-o trompetă și scoate un vuiet monoton și câlțos ca lâna de oaie rămasă toamna pe câmp în scaieți ne asurzește pe toți când își curăță instrumentul din muștiuc în loc de salivă sar niște litere mici ca puricii și de neînțeles - am jucat
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
ici și colo, De cîte-o alunița, de cîte-un vînat fald De carne rușinata ce-mi murmura: ador-o! Plecau s-aducă ceaiuri din Chină melcii-paji Prin coridoare strimte, odăi întortocheate Și îți suflau în roua paloarea din obraji Elfi cu trompete-nguste sub flamurile lațe. Iar eu, purtat de-o mîna de-azur, cerșeam întruna Să-ți mingii sînii proaspeți și mai rotunti că luna...
Ca un răsfăț anume era trezitul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6666_a_7991]
-
mai puțină însemnătate. Orișicum, în amintirea victoriei de atunci, "în toate diminețile de duminică, Tarasconul ia armele și iese afară din cetate, cu sacul pe spate, cu pușca pe umăr, cu haite de cîini, cu dihori pentru vînatul iepurilor, cu trompete, cu cornuri de vînătoare. Minunată priveliște! Din nefericire, vînat nu se găsește - nu se găsește deloc." Drept compensație, tarasconezii practică tirul în caschete: cel ce nimerește mai multe alice în propria lui șapcă este proclamat regele zilei și, seara, reintră
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
meu, căruia i-aș cere să se castreze în prealabil (oferindu-i, bineînțeles, un salariu mare în compensație). Valoarea textelor selectate aș verifica-o prin citirea lor într-un cenaclu. Un cenaclu în care n-ar avea acces suflători în trompeta criticii, de genul lui Marin Mincu, ci numai oameni modești și de bună credință, ca Ioana Pârvulescu sau Daniel Cristea-Enache, devotați cu adevărat literaturii. Aș avea grijă ca ei să fie plătiți regește. Dacă ar apărea edituri din România dornice
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
concluzionând: "Schița e dificilă. Ea cere conflict ascuțit, un adevăr uman sesizant, luminat cu maximum de forță și de sinceritate." Am insistat asupra acestui articol pentru că găsesc în el cam tot ce aș fi putut spune eu despre prozele din Trompete după-amiază. Din cele nouă texte, doar patru sunt mai întinse și pot fi considerate nuvele, restul fiind schițe de câteva pagini. Prozele sunt secvențe concentrate, lucrate cu migală, fără lest descriptiv, cu un conflict sau pretext epic mai mult sugerat
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
de o iminentă întâlnire, pe care o așteptase și o pregătise îndelung, Pădurea tânără a lui aprilie e o fantă în copilărie, în Lucrurile un tânăr nu va ajunge niciodată la fata dorită deși îi despart câteva trepte... Scenele din Trompete după-amiază (canicula unei după-amieze de vară) și Pana de lumină (semiobscuritatea din cameră) au acea lentoare bizară care dilată timpul și pare să anunțe o bizară irumpere. Capodopera volumului este nuvela care i-a și dat titlul la apariția din
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
acolo. Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri. Fiul - devenit bărbat - se întoarce în S.U.A., unde se născuse; îi place Mozart ca și lui Chagall, Wagner ca fotografului belgian, dar și, pe drept cuvânt, Big-Band-ul lui Duke Ellington și trompeta lui Miles Davis. (Asta îmi amintește de Radu Cosașu, căruia îi plac Bach și Liszt, dar și valsurile lui Johann Strauss, Tolstoi și Hemingway, dar și filmul de cinematecă intitulat Casablanca, precum și un fel de napolitană numită ,Eugenia", pe care
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
roman, Moartea în pădure (1965), cu concesii făcute realismului socialist (tema luptei de clasă subîmpărțind maniheistic personajele și motivațiile lor), Constantin }oiu a venit cu un volum de povestiri, Duminica muților (1967), reeditat, după aproape patruzeci de ani, sub titlul Trompete după-amiază. E singura modificare - ne previne autorul - operată în carte, și ea se justifică prin aceea că titlul inițial părea o replică la Duminica orbului a lui Cezar Petrescu. ,Operele" perioadei anterioare liberalizării și cele scrise, pe parcursul acesteia, în vechiul
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
întoarsă parcă spre el, și atunci în vârful degetelor simți că îl împinge îndărăt zidul." (p. 20). Printr-un paradoxal efect al hiperrealismului, cu cât descrierea unui cadru e mai minuțioasă, cu atât ambiguitatea prozei e mai mare. Povestirile din Trompete după-amiază sunt, prin chiar configurația lor, greu de rezumat și articulat într-un story critic, la a doua mână. Într-un caz (După ce lovitura s-a dus), tehnica epic-disjunctivă a prozatorului nici nu funcționează, schița ratând și în planul construcției
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
și-au sprijinit în fel și chip cărțile, fluturașii cu anunțuri au zburat încoace și-ncolo, iar cocoșul viu al "vornicului" Paul Daian a stat cuminte pe pălăria poetului, fără să aibă chef de cântat. În mâna lui Paul o trompetă aurie îi făcea concurență. Gura Târgului spune că pe terasă au fost și lansări demne de barurile cele mai deocheate, la cărți deocheate, dintr-o colecție gândită de Dan Silviu-Boerescu. Ghinion: publicul n-a fost interesat și a bombănit. Copiii
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, profesori ai Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj și tinere cadre universitare de la Facultatea de Muzică din Timișoara: Cantabile și Presto, pentru flaut și pian (Dumitru Palagniuc și Raluca Miclăuș), Legendă pentru trompetă și pian (Alin Ispas și Raluca Miclăuș), Baladă pentru vioară cu acompaniament de pian (Andra Ciobotaru și Raluca Mihalca), Lăutarul, din suita Impresii din copilărie, op. 28 (Georgiana Stăncioni), Languir me fais, din Șapte cântece pe versuri de Clément Marot
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
muzica creștină. Modelul de psalmodie ebraică veche anticipă prin caracterul său coralul gregorian. Tot Biblia ne furnizează informații cu privire la muzica instrumentală și instrumentele folosite. Existau instrumente cu coarde (Lire, Psalterion, Kinnor, Trombon, Timpanon), instrumente de suflat (Cavalul, Flautul, Orga, Cornul, Trompeta, Cornet), și instrumente de percuție (Clopote, Clopoței, Chimvale, Tamburină)<footnote J. Stainer, The Music of the Bible (1914); C.H. Cornill, Music in the Old Testament (1909); S.B. Finesinger, Musical instruments in the Old Testament (1926); K. Sachs, History of Musical
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
o romanța românească din perioada interbelică, transformată acum într-un hit pe ritm de rumba. Considerat unul dintre cei mai buni trompetiști români, Emil Bîzgă s-a născut la Iași, într-o familie de muzicieni. A urmat studii muzicale de trompeta clasică cu prof. Iancu Văduva la Conservatorul din București, unde și-a descoperit și pasiunea pentru jazz. Ulterior a aprofundat studiul trompetei clasice la Conservatorul din Malmo (Suedia), cu prof. Hakan Hardenberger, si a obținut un master în trompeta de
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
români, Emil Bîzgă s-a născut la Iași, într-o familie de muzicieni. A urmat studii muzicale de trompeta clasică cu prof. Iancu Văduva la Conservatorul din București, unde și-a descoperit și pasiunea pentru jazz. Ulterior a aprofundat studiul trompetei clasice la Conservatorul din Malmo (Suedia), cu prof. Hakan Hardenberger, si a obținut un master în trompeta de jazz la Conservatorul din Hanovra (Germania), cu prof. Helbert Hellhund, precum și Artist Diplomă de la Rutgers University din New Jersey (SUA), unde a
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
de trompeta clasică cu prof. Iancu Văduva la Conservatorul din București, unde și-a descoperit și pasiunea pentru jazz. Ulterior a aprofundat studiul trompetei clasice la Conservatorul din Malmo (Suedia), cu prof. Hakan Hardenberger, si a obținut un master în trompeta de jazz la Conservatorul din Hanovra (Germania), cu prof. Helbert Hellhund, precum și Artist Diplomă de la Rutgers University din New Jersey (SUA), unde a studiat cu prof. Williams Fielder. Din 2000 a ales să trăiască și să lucreze la New York. Emil
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
Mai ales pe uscat. Prin păduri. Prin aeroporturi. Prin gări. Fiul mi-a pictat-o toată, toată Cu flori și cu fragi "să te bucuri, mamă, vîslă ca tine nu mai are nimeni!" Uneori ea chiar cîntă. Un solo pentru trompetă Sau un adagio pentru violoncel. Tulburător mai cîntă vîsla aceasta înmuiată în atîtea ape: Dunăre, Susquehana, Ohrid, Missisippi în sfîrșit Marea Neagră. "Și Mediterana" îmi șoptește ea de din umbra unui leandru din fața frizeriei de pe strada Dr. Carol Davila colț cu
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
de fantezismul ludic - “broderie” pe marginea unei idei sau stări de spirit (“Pe unde umbli domnule contrabas / cu gâtul sucit / după păsări de noapte?”; “Scurtcircuit în fosa orchestrei./ Mâinile se lovesc provocând accidente / pentru că cineva ține ascunsă / o dansatoare în trompetă”; “La o parte! / Florăresei i-a înflorit capul / și nu mai vede pe nimeni, / La o parte! / Altfel s-ar putea să treacă prin voi / și să vă-mbolnăvească de dragoste”.). Oscilația, apoi osmoza mai organică între “semnele chinezești” ale
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
nu mă lăsam deloc, mergând cât puteam de repede, de dragul întrecerii gratuite. Am traversat podul Lidingö într-o stare euforică, de parcă ieșisem din gravitația pământului. Cu vântul mării în păr, privind cu ochi arzători stâncile albastre ale amurgului. Îngeri cu trompete pluteau în aerul de cobalt. Pietre verzi zburătoare, fântâni de vis cu sirene și pești, corpuri de zei ai mării, totul mă atingea vrăjindu-mă din depărtare. Viața urla de poeme. Apoi am mers într-un ritm mai liniștit, coborând
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
aceea ne place și muzica fără cuvinte.’ ‘Muzică poate face dintr-un suflet răvășit o catedrală.’ ‘Cine nu crede în “puterea” muzicii să facă bine să-și aducă aminte de cântecele lui David lângă chinuitul împărat Saul, de tobele și trompetele care însoțesc trupele în război și de ... cântecele de leagăn.’ ‘Muzică este partea sonoră a tăcerii!’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
rime alese mie lăsați-mi acest poem cât un fir de nisip ce-n furtună-și caută scoica acest poem scris cu cele șapte vieți mistuite până la jar cu cele șapte morți ferecate sub umărul stâng ca un solo de trompetă sfâșiind noaptea acest poem ademenind ca un abur de pâine pustiu despre văzute și nevăzute târziu cânt și eu ca un greiere într-o casă pustie ei nu aud ei sapă cărări în nisipul deșertului parcelează măsoară pun capcane pentru
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
și acum în dialectul vânturilor potrivnice. SALSA Plângeai. Aveai cearcăne potrivite, cusute din perdelele sfâșiate de vântul pe care băștinașii îl botezaseră Geronimo. Voiai să-mi spui ceva, dar printre regrete s-a strecurat în așternut și pisica. Apoi, tobele, trompetele și maracasele de pe țărm, - orchestrele de scoici, pulpe bronzate și bambus lăsate de reflux... Privesc de pe terasa de vară prin ochelarii mei de imperialist : doi sau poate chiar trei băștinași dansează triumfători în apa lipsită de crocodili ! DANSUL DIN PORT
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
depune grabnic o petiție la tribunal pentru inventarierea obiectelor defunctului și stabilește data înhumării "pe 20 ale corentei". Funeraliile au loc în cimitirul Bellu, abia înființat cu câțiva ani înainte. La ceremonie vor lua cuvântul, așa cum consemnează presa vremii ("Cicala", "Trompeta Carpaților", "Opiniunea Națională"), personalități de frunte ale epocii între care Ion Ghica, Cezar Bolliac și N.T. Orășanu. Monumentul funerar, în marmură, se compune dintr-un soclu pe care se odihnește un înger cu o coroniță în jurul capului (în gustul desuet
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
François Cusinie, un oboi contrabas, ca o coloană fără sfârșit, al lui Christoph Delusse, fagoturi ca niște șerpi uriași, viele hibride la care nu ști dacă trebuie să sufli, să tastezi sau să-i ciupești strunele, fosile vii ale clarinetului, trompetei ori acordeonului, un octobas cât o grămadă compată de contrabași, construit de Jean Baptiste Vuillaume, și câte și mai câte. Bunăoară, o istorie a semiografiei muzicale de la momentul notației neumatice și al tabulaturilor, până la notația modernă, proporțională. Se vede însă
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
la el de prin Bucovina: -Ay, mamă, ce vremuri trăiam acum câtva timp! Pe voi nici nu vă duce mintea, dragii miei... Seară de seară mă așezam în fața televizorului gândind cu groază că voi auzi prin văzduh un sunet de trompetă urmat de vocea tunătoare a purtătorului de cuvânt apocaliptic anunțând: -"Aviara" ante portas!, adică la ușa apartamentului... Asta, deși vedeam la telejurnale, și într-o mulțime de reportaje, cum " Toată floarea cea vestită" a autorităților hoinărea prin vatra strămoșească mușinând
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
o scuză în faptul că, așa cum spun ei, sunt așa de buni încât poporul nu-i merită. Nu aceasta e cauza pentru care unul ca C.V. Tudor, cel care s-a crezut sincer un Mesia, și-a pus amortizor la trompetă, nu se știe din ce cauză. În locul lui, a ridicat glasul un "Mesia interimar", după cum se autodefinește, numit Gigi Becali. Comuniștii spun că, așa cum au fost conduși de un cizmar, care nici cizmar prea bun nu era, așa putem fi
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]