11,591 matches
-
un sofisticat și delabrat mecanism ale cărui mădulare le zărim în fața noastră. "Nu mai e nimic anormal, de vreme ce totul e anormal și a devenit ceva banal. Așa că totu-i normal" spune Béranger pe un mic podium. De regulă, aici stau tronurile. Acum, funcția îi este amplificată: marchează și procedeul de "teatru în teatru" la care Ionesco a apelat; poate fi, totodată, un soi de oglindă neagră în care imaginea Curții, a martorilor, a spectatorilor a împietrit. Chipuri ciudate - bărbați cu joben
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
pune pe primul plan Omul, venerându-l fără limită pe Cel de Sus. Încheiere: „În viața care va să vină, Sfântul Unic (binecuvântat fie El) va stabili reședința cerească a celor drepți în interiorul celei a îngerilor oficianți, adică mai aproape de tronul divin”. Îngerul oficiant nefiind altceva decât un servitor; pe când omul cel drept este ființa cea mai liberă zămislită vreodată de Creator... * * * După creaturile cerești denumite elionom, urmează cele pământești, - tahtonim ... În limba modernă, - popoarele, națiunile... Surghiuniți, prigoniți în istorie, iudeii
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
se impune închipuirii noastre de cititori, făcîndu-ne să medităm asupra modului de existență al lumii și asupra modului de existență al lumilor alternative pe care textul le proiectează. Căci Aaron Juda Hartman, Marion de l’Orme, Fric, Evemon Notarades, Francesco Tron, Maria Dragases, Lichinie - “doctor și vraci totodată”, Apostolo Zeno, “prevedorul” Giacomo Minotto sau motanul Victor sînt la fel de “reali” în spațiul povestirii ca și Moreea (a cărei hartă este anexată la sfîrșitul textului), Constantinopolul sau cronicarul Constantin Diichiti. S-ar putea
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
și în genere a acelor cuvinte și expresii care au legătură cu corporalitatea. Iată un fragment demn de o literatură cu o mai îndelungată tradiție în materie de scrieri licențioase: “O muscă cu pîntecul plin se așază pe puța lui Tron: ea miroase-a bărbat și știe ce-nseamnă aceasta: își face toaleta acolo, apoi se cacă pe puță. Prepuțul lui Tron se mișcă agale spre ea, îi prinde picioarele, ea se saltă cît poate, din curu-i tărcat se cască o
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
o mai îndelungată tradiție în materie de scrieri licențioase: “O muscă cu pîntecul plin se așază pe puța lui Tron: ea miroase-a bărbat și știe ce-nseamnă aceasta: își face toaleta acolo, apoi se cacă pe puță. Prepuțul lui Tron se mișcă agale spre ea, îi prinde picioarele, ea se saltă cît poate, din curu-i tărcat se cască o gaură neagră: primprejur dau tîrcoale muște bătrîne. Totu’ se-nmoaie, prepuțul acoperă musca ferice, ea se zbate acolo o vreme, știe
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
la Sorbona și un altul, în matematici, tot la Paris, absolvă Școala de mine, face și puțină boemă prin Europa, se interesează de istorie și de ideile socialismului utopic), o intensă activitate politică și o neascunsă ambiție, gîndindu-se chiar la tron, guvernator al insulei Samos, apoi prim-ministru al guvernului Moldovei (în 1860), deputat și vicepreședinte al Adunării legislative, adversar, însă, tenace al lui Cuza și participant la complotul care va determina abdicarea primului Domn ales și aducerea unui principe străin
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
prudentă fermitate” și tot ei constată faptul că ceea ce se cerea acelor spirite era popularitatea, dar și eficiența. Să nu uităm că portretul lui Cuza este făcut, în principal, de prințul Ghica, cel care se considera încă îndreptățit la succesiunea tronului; Cuza este un personaj ca oricare altul și lectura sa nu se poate face decît în și prin textul romanului, înțeles în specificitatea sa. Formula epică, declarat balzaciană („Ce să facem? Marchiza se încăpățînează să iasă la ora cinci. Și
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
vadă rănile mucenicilor, și-i primesc pe toți și-i îmbrățișează cu plăcere ca pe niște eroi care se întorc din război și de la bătălie cu multe trofee și victorii. Apoi îi duc, cu suită mare, la Împăratul cerurilor, la tronul cel plin de multă slavă, unde sunt Heruvimii și Serafimii. După ce ajung acolo și se închină Celui ce stă pe tron (Is. 6, 1), li se face de către Stăpânul o primire mai măreață decât le-o făcuseră cei asemenea cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
război și de la bătălie cu multe trofee și victorii. Apoi îi duc, cu suită mare, la Împăratul cerurilor, la tronul cel plin de multă slavă, unde sunt Heruvimii și Serafimii. După ce ajung acolo și se închină Celui ce stă pe tron (Is. 6, 1), li se face de către Stăpânul o primire mai măreață decât le-o făcuseră cei asemenea cu ei robi. Stăpânul nu-i primește ca pe robi deși și aceasta ar fi o nespusă cinste, căreia nu-i poți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul,Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, Îngerul, ca teme recurente, dar și întregul său registru de forme, trimit nemijlocit spre o lume cu morfologii așezate, puternice și recognoscibile, dînd, de multe ori, senzația
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
Dacă scrie, scrie! Poftim, citește la fapte diverse. Citiți știrea, domnule șef!“ În editură, șef e Domnul Papillon, însă, în spectacolul lui Robert Wilson, lider este actorul cu forța de Anteu și expresivitate renascentista: Ilie Gheorghe. Din vârful unui scaun/ tron supraînălțat la trei-patru metri, divinul actor, citind cu voce tare ziarul, scandează că în anticul Imperiu Român: ,,Ieri, duminică, în Piața Bisericii din orașul nostru, la ora aperitivului, un pachiderm a călcat în picioare o pisică. Asta-i tot. Nu
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
jucăria a rămas în mîna lui Iosif Visarionovici din care au sărit mii și mii și mii și mii de țăndări pe care, numărîndu-le, văd că nu se mai termină nici în ciocul cucuvelei, nici în bastonul caporalului urcat pe tronul de noapte de la masa din care săreau ciosvîrtele în gurele celor care au visat, doar atît și nimic mai mult - o fi trist? trist - mi se spune, dar eu nu mai aud nimic, seceră încă vîntul din est, încă bate
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
fesele mari, orbitoare, În găurica din mijloc c-o floare! De-aceea stau rușinați și spășiți Și-așteaptă să fie pocniți De mînia lui Dumnezeu C-un proaspăt și lat curcubeu... Regina tolonită printre struguri... Regina tolonită printre struguri, Pe tronul ei de catifea plisată, Mi-a zis rîzînd: Azi vreau ca să te bucuri De trupul meu, primește-l drept răsplată Că mi-ai îndeplinit porunci ciudate Și-ai gîtuit paianjenii din plase, Ei complotau prin colțuri, pe la spate, Să-mi
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
mintea Veșmântul tău de aer să îmi atingă mintea și să-mi picuri în suflet acel balsam secret, Măicuță și Crăiasă a plânșilor și marea apărătoare-a noastră, al lumii-ntregi buchet adus spre închinare Fiului ce, în ceruri, pe tronul de lumină s-a așezat și stă peste catapeteasma de ape din văzduhuri unde cete de îngeri fulgerători adastă... Tu ești Regina lor, Măicuță îngerească! În alba ta ținută, ești floarea cea cerească și orice suflet candid va vrea să
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
Ținând între oasele craniului un creier de praf. Și agitându-mă să mut, dintr-un loc într-altul, praful În Regatul meu de Nicăieri Eu sunt deznădăjduitor de rău. Încremenitor de ticălos. Intenționam să îmi clădesc mintea ca pe un tron de domnie pentru Dumnezeu Dar, în loc de asta, prin spărtura minții mele Bufnesc valurile de diavoli încolăciți cu gândurile mele cele mai scârboase Cine mă va salva de mine? Cine mă va scoate Din jungla tulbure de dinafară și din jungla
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
și nici copacul uscat nu dă umbră; iar eu n-aș fi crezut că lumina e neagră și nici că maica are ochii încețoșați ea, clarvăzătoarea. Și nici el, dulgherul, cel ce făcea roți și staule pentru oile rătăcite. Și tronuri înalte cât niște cruci pentru înălțarea la cer. Acolo l-am văzut pe cel ce-l știam, doar că el nu mă vedea și nici nu putea glăsui. Încă plângea cu lacrimi de sânge și sprijinindu-se-n cuiele pălmii
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
sunt exagerat de curate și îngrijite ("ca pe vremea lui Batista", cum a încercat să ne provoace recepționera!), totul solid, durabil, pentru "long time", și, probabil, singurul obiect care a putut fi deșurubat și șterpelit a fost doar colacul de pe tronul WC-ului. Scriu toate acestea seara, la un birou de lemn roșu, în camera de oaspeți cu încă o masă nesfârșit de lungă și douăsprezece scaune în jurul ei - a lui N. are doăzeci și patru, dar el e șeful delegației
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
aici, rupe-te, desfă-te de slăbiciunile lumii tale. Mi-a zis, m-a chemat vocea Zeei ca Junona: Tunetul o să te nască zeu vechi, Tu Ești Viața Vieții Theo-Kronos - Salmolsis - June onorat ca zeu al tunetelor timpului tău în tronul sfânt, și Cronos June Drept Ortac Totodată Orator de Epos Sofic, declamator de cutume de ethos. Mi-a zis: Ești Zeul Kronos și Mama Sa Noaptea, Totodată, }ine-te către Scaunul Zeului Tunetului și-o să te numești Kamui Tamiris. Acestea m-
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
macabră de a-i ceda lui Stalin țările din Estul Europei, partidele românești de tradiție încercaseră să se lupte fără nicio șansă cu ocupantul sovietic, înarmat până-n dinți și stapin absolut peste țară. I-am povestit cum fusese alungat de pe tron, cu pistolul la tâmpla, regele Mihai, drept mulțumire pentm că întorsese armele împotriva armatelor naziste, scurtând astfel războiul tuturor, inclusiv pe eel al americanilor, cu eel puțin șase luni. I-am povestit cum pierise apoi, în închisorile comuniste, toata floarea
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
fiind atribuit sunetului bătăii clopotului Buga, amuțit după „somnul învierii” Voievodului. Romanul este construit pe ideea că rădăcinile sufletești sunt mai puternice decât schimbările venite din afară. Pentru acestea au fost necesare scenele de la Curtea Iașilor, cu mișcarea Domnilor pe tronul Moldovei, dările împovărătoare, scenele de cruzime de la curtea lui Iani, țărani bătuți cu harapnicele de către arnăuți, țigani asupra cărora sunt asmuțiți câini. În atmosfera unui realism fantastic, romanul surprinde pasiuni pe două coordonate. Scene tari și pasiuni discrete, vârtej în
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
Franța anilor ’50, într-o perioadă de frustrări intense, care duc pînă la urmă la o soluție aiuritoare. Neputincioși în fața regresului, dîrji republicani galici, de conivență cu o puzderie de partide (unele existente, majoritatea inventate), reinstaurează monarhia și proptesc pe tronul scos din lada de vechituri a istoriei un cetățean blajin, astronom amator, în care identifică figura providențială menită să izbăvească și să asigure concordia. Alesul se trage, chipurile, din Pépin cel Scurt și are o ascendență care obligă. Rezultatul este
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
adăugat domnul Flosse. Mai mult, s-ar putea ca rezultatul cercetărilor să fie stînjenitor. Faptul că aceste opțiuni fuseseră certitudini istorice era de ajuns. În cazul Americii, a continuat el, a fost vorba, în plus, de un atașament sentimental față de tronul Franței. - Cînd coloniile americane erau singure în Războiul de Independență, cine le-a ajutat cu oameni, bani și materiale? O republică? Nu, regatul Franței. Cine a străbătut oceanul ca să se înroleze în armata americană? Oamenii de rînd? Nu, aristocrații. Domnul
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
și-au sondat resursele, și-au pus la bătaie pietrele prețioase și și-au mobilizat giuvaiergii ca să creeze o diademă înaltă de aproape un metru și atît de plină de nestemate, încît a fost nevoie de instalarea unui suport în spatele tronului, fiindcă altminteri greutatea obiectului i-ar fi frînt gîtul monarhului. Coroana a fost dusă de patru preoți, iar după încoronare, cînd a fost desfăcută și fiecare piatră prețioasă a fost atestată corespunzător, a fost vîndută cu douăsprezece milioane de dolari
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Ignat, să descopăr gîndurile regizorului Petrică Ionescu și modul în care s-a implicat trupa. Interpretarea regizorului este fundamental plastică aș spune. Decorul este absolut monumental, blocuri de marmură care se desfac la vedere și lasă să se arate sala tronului cu scări și construcții metalice, somptuoase, de bronz patinat. Peste tot este o viermuială continuă, zeci de personaje din figurație, corul și ansamblul de balet animă fără încetare spațiul de joc, copleșit astfel. Deși perfect coerentă și argumentată foarte serios
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
înglobează fără discernămînt perioadei comuniste (se vorbea despre perioada postbelică de pînă în 1989 ca aparținînd puterii comuniste, fără a se delimita prea mult realitatea politică a primilor trei ani de după război, în care Regele Mihai se afla încă pe tron; cel puțin aceasta era perspectiva istoriilor apărute în anii comunismului). Or, Gabriel Dimisianu are meritul de a ne face să înțelegem realitatea cotidiană a anilor 1945-1948, speranța care îi anima pe mulți, făcîndu-i să nu observe dinții fiarei aflate deja
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]