485 matches
-
obsesia cu pricina vorbește, destul de apăsat, despre complexele noastre de inferioritate, despre sentimentul că aparținem unei literaturi provinciale, de mică răspândire. Vrem și noi să fim luați în seamă și nu știm ce să facem pentru asta și atunci tropăim, tropăim, ca în binecunoscuta anecdotă. De curând, am descoperit subiectul reluat, la provocarea lui Daniel Cristea-Enache, în revista 22 (nr. 15, 15-21 aprilie). Dezbaterea ne-a atras atenția fiindcă participă la ea oameni care știu despre ce vorbesc: Norman Manea, Dan
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2627_a_3952]
-
mai mulți ani am asudat pe meterezele cerce tării ororilor totalitarismului, pentru a șterge praful uitării de pe fruntea unor simboluri ale demnității, împinse, cândva, într-o negură pe care nu o merită. Să nu uităm că, peste mirifica Românie au tropăit cu cizmele dictaturii proletare, fel de fel de brute, care i-au exterminat pe intelectualii incomozi, transformându-i în martiri. Pentru a stârpi din fașă tendințele celor considerați reacționari, opozanți ai implementării cu forța a comunismului, forțele represive sau gândit
Infernul concentraționar din închisoarea Târgşor. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
a pus ghiara pe tine,/ Miorița mea din veac?/ Sânger și te cant,/ Țara mea de leac./ Și nu plouă!”... Ajunsă la ceasul când sfârșitul “se vede” dincoace de orizont, vin întrebările cu fior rece: “Cine aude în ropotul prunelor/ Tropăind în iarba strivită/ Cum se scutură de timp și de umbră/ Moartea sub ele adăpostită./ Morții, de partea cărora vom trece”...”Și mai târziu mi s-a părut că trece un frig./ Părerea mea greșită a fost că trece.../ Din
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
cer lacrimă dulce-amară Pe buzele mele speranțe-nmuguresc. Aripi de vise-mi mistuie tăcerea Cuvinte în colț de gând se frâng Cu tine toamnă culeg din suflet mierea în versuri de dor azi cu tine râd și plâng. Trecutul îmi tropăie prin gânduri Cu pași de dor prin suflet seara, în zori Cu voi trăiesc îngerii mei printre rânduri Când soarele zâmbește sau e ascuns în nori. Valentina Geambașu Mioveni, 04.10.2015 Foto internet Referință Bibliografică: CU TINE... / Valentina Geambașu
CU TINE... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381748_a_383077]
-
Baruri și cluburi Din jungla Centrului Istoric a apărut tropăind un club destul de proaspăt: Elephant, deschis vara asta. L-am descoperit în timp ce voiam să plec într-o noapte spre casă, din alt club. N-a fost să fie: mergând pe Gabroveni, am auzit la un moment dat de undeva de la
În vizită la Elephant Pub [Corola-blog/BlogPost/99494_a_100786]
-
că ăla cu gresia ar fi fost ultimul. Ei, bine, de-abia ăsta cu dușul e ultimul. Aha... Superinvenție dușul ăsta cu radio, pe bune. Orice nevastă normală la cap ar prefera ca domnul să-și urmărească meciul sub duș, tropăind acolo ca o maimuță, decât să comită numita acțiune în sufragerie, la televizor. Alte avantaje pe care le prezintă dușul ăla cu radio: - nu încape decât un microbist în cabină, deci nu poate să-ți mai aducă în casă, pentru
Singur cu radioul, sub duş by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20921_a_22246]
-
le țină un pic în brațe. Ora 10: Gigel a terminat cu ținutul în brațe și e deja epuizat. În mod normal, o asemenea activitate se poate lăsa cu puțin sex, dar când la coadă sunt 40 de femei care tropăie nervoase și strigă... CONTINUAREA AICI.
Adevărul despre poligamie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18424_a_19749]
-
aceia cuceresc lumea cu diferite tehnici de imbecilizare. dar ce inspiră această aripă, vinovată de nostalgii? este doar lumea aceea din care toate razele converg - încoronând întreaga fire cu libertatea elogiată de acele forțe. Adio, un semn cu mâna Mai tropăiam cu accentul în jos, pe stânca unde ceru-mi istovea sufletul bătrân în treacăt - fluid pe un platou alături. în ruina aceea astrală umbra se așeza pe umeri ca o etolă, roua se-nnoda pe chelia unei stânci și gândurile
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
fantastic, cu frunze și pești care i s-au lipit "pe tâmple, la subsuori, pe mâini și pe pleoape". Un poem excelent, în cheia universală, cristică a miracolului, îmi pare Feofan. Vindecare: "L-am văzut coborând scările,/ cu cârjele subsuoară, tropăind/ când pe un picior, când pe altul,/ și atunci am strigat: stai,/ el însă continua să coboare mai departe/ fredonând aceeași melodie/ ce părea să nu aibă nici început și nici sfârșit;// cobora de parcă totul i-ar fi fost indiferent
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
ciuguliți lefuri pe plantația mogulului? NOTĂ: Acum asculați cu atenție declarația lui Voiculescu: "Puteam să cedez foarte ușor presiunilor și îmi era simplu să le zic celor de la Antena3 să-l lase în plata Domnului pe Băsescu". Asta însemnă că tropăiți regulamentar la comenzile patronului. Lăsați așadar povestea cu independența voastră. Punct", a scris Tiberiu Lovin. Sebastian Lăzăroiu " Ecuația Antena3 e destul de simplă acum. Proprietarul e închis și cam strâmtorat cu banii. Cu finanțarea nu e problemă. Cum am zis și
Ce spun oamenii apropiați de Traian Băsescu și presa "băsistă" despre Antena 3 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81403_a_82728]
-
bântuite de spirite, noaptea îi era frică, noaptea tânjea după amantul arab, plecat cu afaceri, dar care își lăsase în casă mirosurile, angajații și rudele, care n-o întrebau niciodată nimic. Hafa îi aducea sucul de portocale și se retrăgea tropăind cu spatele către ușă, în timp ce ochii lui de cărbune îi fixau sfârcurile, sub bluză. Raouf curăța grădina, iar la prânz devenea ospătar pentru mâncarea pe care o găteau femeile toată dimineața, în bucătăria din bungalou. O servea încet, stând în spatele
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
vreo paisprezece ani și o fată cam de aceeași vârstă, fără bagaje, așteptau trenul de noapte, cum îl numeau localnicii. Mai bine o ascultam pe mama și stăteam acasă, dacă va merge la hotel, cum a spus ea? Fetița, înfrigurată, tropăia mărunt, să se mai încălzească. Am vorbit cu el, dragă, de câte ori să-ți repet? Vine la noi direct, e și casa lui, nu? Trenul intră în gară și, peste un minut sau două, un bărbat în putere, bun de muncă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
capul să se dezmeticească. Îl auzi pe Invalid citind cu glas tare: "Bonurile valabile azi, 21 august 1944: pâine, bonurile numărul 269 și 270; săpun, bonul 276 pentru 250 de grame..." Afară se auzeau jandarmii urcând pista netedă de beton, tropăind să-și scuture colbul de pe bocanci. Întoarse capul și-i văzu în ușă pe toți zece sau unsprezece bulucindu-se grămadă, ca la pomană. Parcă erau înnodați de centiroane și nu se puteau desprinde unul de altul, cu puștile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
putere de perete, izbită de stridența metalică a megafonului, dar nu îndepărtându-se în largul pieței, spre capătul celălalt, cum ar fi fost normal, sau oriunde în altă parte, ci ca și cum ar fi alergat îndărăt, apropiindu-se de ei, sau, tropăind pe loc, din ce în ce mai îndârjit și nebunește și nefăcând altceva decât să trimită spre gangul lor ecoul pașilor lui. Omul striga ceva. Nu se-nțelegea ce. Strigătul izbucni și se stinse ca un fulger în beznă. După el, în scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vedea coborând din sferele lui înalte direct în pielea de om, desfigurat, supus furiei de cea mai joasă speță. Cerându-ți banii pe consumație, gata să sară la bătaie. Și totuși nu ai curajul. Cum să pretinzi unui zeu să tropăie ca un descreierat? Să se burzuluiască... Să se umfle în pene ca un cocoș... E prea mult. Nici chiar tu, după ce ai îndurat atâtea umilințe, nu poți. Ceva te face să te abții, să-ți calci pe inimă și să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
te mai moșcăi! Gigi Pătrunjel își îndreptă spinarea țîntre timp se gândi că e în concediu și ce bine e să pui tu singur umărul la dezorganizarea propriului cotidian), trase aer adânc până simți că-l doare coșul pieptului și tropăi în jos sărind câte două trepte. La setul al patrulea simți așa, un val de căldură, cu transpirație rece. Numai la revoluție mai încercase simțăminte comparabile. Pe scurt, nu înțe legea, dar era clar într-un colțișor de minte trezită
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pe bocit. 4 Saskia și o rățușcă Am iubit odată o femeie cu care nu știam cum să ne zicem și să ne strigăm. Stăteam in Bruxelles, într-o casă mare cu pescăruși mutanți pe acoperiș, bestii obeze ce fugeau tropăind greoi pe țigle, chirăind în ploaie, și care mâncau mizerii din streașină înainte de-a se mânca între ele. Casa aia cu pescăruși unde am trăit câteva luni cu Saskia Cunninklings era atât de mare, cu cotloane obscure și hămesite
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
amărâți de soldați care răcneau ocări spre alți tâmpiți în uniformă, ce urcaseră după mine și se risipiseră prin tren. Doi intra seră în compartiment înaintea mea și înjurau că nu puteau deschide fereastra. Au ieșit în fugă și au tropăit spre capătul culoarului ca să-și strige și ei măscările, dar trenul s-a scuturat și a pornit, așa că n-au apucat să urle decât la copaci și la vacile din ce în ce mai rapide. Locul din fața ei, la fereastră, era gol. Mi-a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Mă așteptam să-mi pui această întrebare, fiindcă știu cât te preocupă. Nu pot să uit cum, la prima întrunire a scriitorilor după ^89, când - primul și ultimul - ai cerut lustrația în rândurile scriitorimii, sala, într-un huiet uriaș a tropăit minute întregi, spre a te împiedica să continui. Cum, mai pe urmă, de ce se schimbau lucrurile semănau mai mult cu ceea ce fusese. Am tot scris despre asta, mersul încet, deznădăjduitor de încet și mereu cu jumătăți de măsură al modificării
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
ne fură cârligele de rufe, în frigider congelăm ramuri de stejar: becurile nu pot suporta mai mult de o eclipsă plămânii noștri par camere de fumat, știi? îmi povestești cum lingi chiuveta după ce arunci vinul, cum blocuri de oxigen îți tropăie pe cerul gurii toate vin pe neașteptate pe străzi sunt tuburi mari de orgă, din asfalt țâșnește un clor freatic și bannere cu barth se rostogolesc prin aer Wire Totul e nevolnic, ce e așa: aerul bate ritmic plămânii, filmul
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
tăcerii, catifelată și moale, am pipăit oasele ei de pasăre gata să-și ia zborul și n-am înțeles de ce fragilitatea lor doare. i-am zdrelit cu bună știință pielea lipsită de apărare și n-am simțit nici o vină, am tropăit fără jenă în cavitățile ei umbroase, căutând un loc neatins, scobindu-l mai adânc, pe măsura nimicului meu guraliv, doar, doar, voi pune capăt febrei lui dătătoare de spaime. adâncită în sine, tăcerea mă sugrumă și apoi adoarme. pierderea glasului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de munți golași, pe un câmp acoperit cu gunoaie negre și presărat cu cioburi scânteietoare. Valuri enorme de aer irespirabil, regulate ca respirația unui om adormit, urcau în soare vibrând și făcând să tremure orizontul. O turmă de măgari năpârliți tropăiau, scotoceau cu botul ori se tăvăleau în gunoaie cu zbierete sfâșietoare. Singur în mijlocul acestei pestilențe, un bătrân gol-goluț cernea zgură. L-am întrebat unde fusese descărcat camionul din ajun; zadarnic, era mut. La întrebările noastre, își vâra în gură arătătorul
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
și de aspectele inițiatice ale societăților secrete. Oameni mai vechi din PSD își amintesc că Iliescu a avut consilieri la Cotroceni cu sarcina de a-l proteja energetic. Veți spune: găsim pacienți numai pe culoarul din stânga? Nici vorbă. Pe dreapta tropăie veseli oameni cu șorțuleț, urcând sau coborând frenetici treptele inițierii masonice. Pe de altă parte, Traian Băsescu l-a ținut aproape în campanie pe Aleodor Manolea, psiholog și autor de cărți de vulgarizare a unor științe de graniță, fiind greu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ai văzut lupul.” „Ba da! Si sunt mai mulți, nu numai unul!” „Unde, măi Stane?” am sărit eu, ca mușcat de șarpe. „Uite acolo, în urmă. Merg amișunând urmele noastre.” M-am întors și ce să vezi? Vreo șapte jivine tropăiau în urma noastră, ridicând din când în când capul, să vadă ce facem. Si ce era de făcut? Când și-au dat seama și ceilalți că în urma noastră aleargă niște jivine au rămas ca stanele de piatră...Să mai mergem înainte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aspect care-l caracterizează pe Vișniec ce iubitor de Cehov: importanța acordată, În indicații de regie, dar și-n replici, spațiului sonor. Știm foarte bine că autorul lui Ivanov era Împotriva cosmetizării textelor sale cu sunete - greieri, țînțari, clopoței, pendule, tropăit de cai etc; și totuși, nefiind vorba de piesele lui Anton Pavlovici, acestea două -ale lui Vișniec au nevoie de zgomote scenice, completînd atmosfera, Îmbogățind virtualul spectacol: „Uruitul ăsta nu vine dinspre oraș...Vine mai degrabă de sus, de la cer
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]