743 matches
-
și eleganță expresivă. Exemple de secvențe: Victimae Paschali laudes, Veni Sancte Spiritus, Lauda Sion, Dies irae, Stabat Mater. Începând cu secolul al X-lea în abațiile din SaintGall și Saint-Martial din Limoges este pus în aplicare un nou procedeu numit Tropul, a cărui importanță istorică este inestimabilă, și constă din plasarea de cuvinte, câte o silabă pe notă, pe lungile vocalize din aleluia, apoi pe toate părțile misei: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei. Cheia Tropului este libertatea formei, el
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
un nou procedeu numit Tropul, a cărui importanță istorică este inestimabilă, și constă din plasarea de cuvinte, câte o silabă pe notă, pe lungile vocalize din aleluia, apoi pe toate părțile misei: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei. Cheia Tropului este libertatea formei, el propunând dezvoltări ornamentale ale melodiei rituale (aliluia), intercalând între textele oficiale (ale tradiției paleocreștine) texte noi împreună cu melodia corespunzătoare. Astfel, tropul va deveni cu timpul, datorită inventării textului (trop logogeu) și a muzicii (trop melogen), primul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
din aleluia, apoi pe toate părțile misei: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei. Cheia Tropului este libertatea formei, el propunând dezvoltări ornamentale ale melodiei rituale (aliluia), intercalând între textele oficiale (ale tradiției paleocreștine) texte noi împreună cu melodia corespunzătoare. Astfel, tropul va deveni cu timpul, datorită inventării textului (trop logogeu) și a muzicii (trop melogen), primul gen autonom din istoria muzicii ce evadează din cadrul tradiției rigide. În timp ce în liturghia romană pivotul principal era psalmodia, în liturghia orientală era imnul. Psalmodia bizantină
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Dei. Cheia Tropului este libertatea formei, el propunând dezvoltări ornamentale ale melodiei rituale (aliluia), intercalând între textele oficiale (ale tradiției paleocreștine) texte noi împreună cu melodia corespunzătoare. Astfel, tropul va deveni cu timpul, datorită inventării textului (trop logogeu) și a muzicii (trop melogen), primul gen autonom din istoria muzicii ce evadează din cadrul tradiției rigide. În timp ce în liturghia romană pivotul principal era psalmodia, în liturghia orientală era imnul. Psalmodia bizantină se distinge de cea apuseană printro melismatică mai ornamentală, mai bogată. În muzica
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
se face rău amintindu-și cambodgia și are orgasm cînd atinge oglinda firește că asta nu spune lucrurilor pe nume și nici nu alungă spaima uzina cu focul continuu la care trudesc toată noaptea ca-n romanele cu sertare - cîțiva tropi chei schimbate un salt în oglindă prin fumul încîlcit al țigării și gata - existăm - firește că asta nu spune lucrurilor pe nume Cam atît cam atît și liniștea noastră a tuturor un roșu covor (și adînc ca să-ți poți lua
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
trebui (Dovremmo), Hotarul (Il confine), Elegie de dimineață (Elegia del mattino), Poveste (Racconto), Leagăn (Culla), Din apă ieșeau trupuri albe de plopi (Dall'acqua uscivano corpi bianchi di pioppi) - ar sublinia, o dată în plus, faptul că "antipatia" poetei față de redundanța tropilor, față de frazarea metaforică, precum și "sărăcia transparentă a sintaxei", "repudierea abundenței lexicale", pentru a o cita pe traducătoarea italiană însăși, reprezintă - pentru orice cititor al poeziei Anei Blandiana - capcana întinsă de simplitatea care ascunde profunzimea, paradoxul mallarmean al prăpastiei de tăcere
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
te fă roată licoarnă licornorată. Dulce-i takamanohara sahara din cerul ghurii ha sanesashi stăpâna șarpele priveghi acana solitarios auguri. La a șaptea din rocade nufărul de aur cade pragul peșterii trecând fiu în tot sicriu mormânt. O încalț cu tropi înalți pe piciorul labradorul golffiord până-n chindie rul ciorap/palinodie pupă naos din omphalos o înconjur cu versete încă nins al sânilor vârf cu dor răznit prin nori îl înmied cu odelete pe subt pleoape la agape trec mâțanii neagră
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
furnici sub formă de uter." etc.) Desigur, intenția e să putem descoperi în acestea un univers miller-ian, mai degrabă prospectiv decât un ,regressus ad uterum"; mai curând saphic sau egotist și decât matern. Așadar toate aglomerările barochiste de obiecte și tropi ajung indicii ale unei repoziționări discrete a lumii pe criterii obsesionale. O reificare neajutată însă și de consistența retoricii. Restrânsul ciclu final (trăiesc într-o continuă ficțiune sau pentru o apocalipsă a interiorului), în fapt un hiperteliu al primelor trei
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
Dobrean Maria, 64 ani l Törpe Floare, 80 ani l Petcu Ana, 81 ani l Ghilezan Ioan, 85 ani l Benea Pirosca, 78 ani l Frial Iuliu-Ștefan, o zi l Frial Ana, o zi l Ladar Ioan-Dorel, 60 ani l Trop Ioana, 67 ani l Vereș Gotfried, 75 ani l Butaș Ioan, 57 ani l Deak Ida, 96 ani l Ioniță Casandra, 76 ani l Vîlcu Ionuț-Andrei, 4 zile l Brumar Patricia-Andreea, 3 zile l Apostol Andrei, 62 ani l Stan
Agenda2004-50-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283159_a_284488]
-
cititorul resimțind excesul de declamație ca pe o nedorită bagatelizare a temei. Cuvintele țopăie singure, dezlegate de orice pretenție de înțeles. Genul acesta de grafomanie sufocînd tema pînă la o preschimba în simplu pretext menit a declanșa un val de tropi dulcegi e constanta lor stînjenitoare. De la Boccacio pînă la Lampedusa, proza italiană despre iubire e alcătuită dintr-o luxuriantă perdea de motive ce gravitează în jurul unor sensuri fie ironice, fie de-a dreptul obscene. Numai că sub drojdia sarcasmelor și
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
de a reda mirosul inițial al celor mai inodore noțiuni. E vorba de mireasma primitivă din care s-au desprins mai tîrziu aromele neutre ale limbii docte. E asprimea fățișă a gesturilor grobiene din care s-a ivit apoi eleganța tropilor. Dar, fără rădăcină etimonică, cele mai simandicoase figuri de stil sînt pași de menuet pe o scenă șubredă, a cărei podea se crapă din prea multă sterilitate. Cele trei tipuri de paraziți lexicali care omoară azi limbile sunt: clișeul, abstracțiunea
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
versuri L'Archisucre. Nouvelles, încă inedită, încredințată profesorului Eugen Coșeriu pentru a fi inclusă în ediția "operelor" lui Gr. Cugler: "J'aime le metro qui me cache la ville,/ Les murs froids et les rues ou je me sens de trop./ J'aime les jardins sous le ciel immobile/ J'aime la ville/ qui me cache le metro". Tot acolo se publică traducerea textului în proză Dos hermanas (Două surori): Cînd cele două surori înțeleseră că s-au îndrăgostit de același
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
Puțin, prea puțin pentru un erou... De-aș avea puritatea, măcar, a unui... (indescifrabil)... Sau dacă aș fi un Ivan Karamazov de pildă să am satisfacția unicității,... a unui egoism de rasă... (Urmează niște note, cuvinte traduse din franceză): De trop - care e în plus, je suis de trop... S'affubler, a se îmbrăca fistichiu, în mod ridicul. Affrioler - a atrage... cadourile ademenesc copiii...
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
avea puritatea, măcar, a unui... (indescifrabil)... Sau dacă aș fi un Ivan Karamazov de pildă să am satisfacția unicității,... a unui egoism de rasă... (Urmează niște note, cuvinte traduse din franceză): De trop - care e în plus, je suis de trop... S'affubler, a se îmbrăca fistichiu, în mod ridicul. Affrioler - a atrage... cadourile ademenesc copiii...
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
și nedatata, în limba franceză: "Îl est des marchands qui aiment celles de leur pratique qui leș payent mal, quand ils ont avec elles des rapports constants; tandis qu'il en haissent d'excelents qui se tiennent sur une ligne trop elevée pour leur permettre des accointements, moț vulgaire mais expressif". Nici o traducere. Franceză lui Balzac e uneori imposibilă. Stau, hâțâit de vagonul șubred, cred că din primul război mondial, moștenit de la austro-ungari, și mă gândesc la acel Îl est des
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
antică). Marcus, văzînd-o pe Lavinia, desfigurată și sîngerînd (Titus Andronicus e celebră prin violență și cantitățile de sînge revărsate pe scenă) găsește de cuviință să se lanseze într-un lung monolog presărat cu aluzii savante, proverbe, analogii și alți nenumărați tropi. Scena geme de o grea retoricitate, sub presiunea evidentă a acțiunii. Marcus nu face nimic altceva decît să vorbească, la cîțiva pași de o femeie pe cale de a muri. Absurditatea e evidentă, ceea ce i-a determinat pe unii regizori să
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
nu știu a cui e vina. Poezia lui Radu Andriescu nu mi se pare a se fi schimbat prea mult. Găsim și aici, în cea mai mare parte a volumului, aceeași formulă biografistă prozaică, în discurs direct, liniar, alb, fără tropi, o poezie nu doar în siajul beatnicilor nord-americani, dar de-a dreptul nostalgică după formula lor dezinhibată, antilirică ș.a.m.d. Deși lipsa de audiență a poeziei beatnicilor din ultimele decenii este de notorietate, influența lor și-a trăit la
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
Charles d'Orléans își va fi scris mare parte din poeme în timpul lungii sale captivități - zăpada nu e pomenită aici. Dar ea apare în al doilea rondel, L'Hiver et l'Eté, din care transcriu ultima strofă: Mais vous, Hiver, trop ętes plein De neige, vent, pluie et grésil; On vous dűt bannir en exil. Sans vous flatter, je parle plain, Hiver, vous n'ętes qu'un vilain. Este, parcă, exprimată aici ceea ce G. Călinescu desemna prin "oroarea de intemperii", cuprinzând
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
Naturile melodice sînt obsedate de originalitate, din carența unei vederi coerente. Ele vor stil, deși le-ar trebui muchia unei idei. A cincea trăsătură a autorilor de diapazon este plăcerea de a-și citi propriile producții, sub admirația narcisică a tropilor emiși, de unde și insistența cu care invocă plăcerea de a scrie, cînd de fapt voluptatea vine din amorul de sine. Îți savurezi frazele pe care le așezi în fața oglinzii, contemplîndu-ți legănarea de bazin pe creasta aliterațiilor sacadate. Pas languros fără
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
PRIER NOSTRE-DAME* Dame du ciel, regente terrienne, Emperiere des infernaulx palus, Recevez moy, vostre humble chrestienne, Que comprinse soye entre voz esleuz, Ce non obstant qu’oncques rien ne valuz. Leș biens de vous, mă Dame et mă Maistresse, Șont trop plus grans que ne suiș pecheresse, Sans lesquelz biens ame ne peult merir N’avoir leș cieulx, je n’en suiș jengleresse: En ceste foy je vueil vivre et mourir. A vostre Filz dictes que je suiș sienne; Que de
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
fie mai repetitive, mai suave, poate un pic mai diluate conceptual... într-un cuvînt - mai simple. Altminteri sună ciudat, sînt greoaie la cîntat și nu le prea reține publicul. Prima variantă la „Șpriț de vară” era mult mai încărcată de tropi, ca un Villon curat!... Băieții mi-au dat-o la întors - și pe bună dreptate: suna prea îmbîcsit, prea calofil, prea pedant. Se pierdea tocmai acea grație bahică pe care trebuie să ți-o transmită cîntecul, sentimentul acela care unește
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
coșbuciene, în ediția în două volume de la Chișinău (Cartier, 2001). Primul vers din "Noapte de vară", cu care se deschide culegerea Balade și idile, este de o neverosimilă platitudine: "Zările de farmec pline". Nu e vorba de absența sau raritatea tropilor, la scara întregii creații a "poetului țărănimii" - lipsa lor poate fi neglijată dacă alte calități o compensează. Și în acest caz inițial, poezia se împlinește prin prospețimea unei lumi rurale reconstruite aerian, prin acumulare de peisaje, de armonii în versificație
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
de expresivitate, Marin Mincu operează pe tot parcursul comentariilor din antologie cu noțiunea de "practică semnificantă". Criticul caută, antologhează și valorizează poezia din care lipsește sentimentul, repudiază mecanica versificației, nu discută aproape niciodată statutul schimbător al metaforei și al altor tropi, nu-l interesează retorica poeziei, considerată caducă - toate acestea fiind specifice poeziei de dinainte de 1900. În încheierea prezentării lui Stephan Roll, Marin Mincu aduce precizarea necesară, departajarea între o poezie de sentiment și o poezie ca fapt de limbaj, privilegiind
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
discuție simplă, firească, despre el, în termeni de gust, emoționali, de raportare la experiențe umane fundamentale (de tipul: v-a plăcut? ce anume? vi se pare vesel sau trist?). Elevii se aruncau peste text ca niște ulii, extrăgînd cu dibăcie tropi sau argumente ale apartenenței la genul epic. Obișnuințele de interpretare ale elevilor buni la literatură, deveniți studenți la Litere, sînt cel mai adesea rezultatul unor antrenamente de acest gen. Subiectele de teze unice și de bacalaureat reflectă aceeași practică. Aparent
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
și versurile din 45 Viața românească) este puțin convingător, când nu de-a dreptul naiv, liric, stângaci. Sur la mort de Pierre Liciu din 1912) are un motto din Musset, care, raportat la subiect, e aproape comic: "Il est déjà trop tard, pour parler encore d'elle Ăs.m.)". Leur violons chantaient..., articol despre scufundarea Titanicului, se încheie cu elogiul muzicanților care au vrut să moară frumos, iar versurile trimise Vieții românești un an mai târziu sunt scoase de Topârceanu din
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]