105 matches
-
și după coordonatele spațiale; dată fiind ponderea lor minoră, compoziția atmosferei în apropierea suprafeței terestre poate fi considerată practic constantă. Atmosfera reală conține însă și vapori de apă în cantități variabile, a căror pondere volumică poate ajunge până la 4% în troposfera regiunilor ecuatoriale (tabelul 2.2). Azotul constituie componenta predominantă a atmosferei. El se caracterizează printr-o pronunțată inerție, nu participă la schimburile radiative din atmosferă și nu este activ chimic. Doar în scoarța terestră, azotul este asimilat de unele tipuri
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
O pot fi excitați, producând prin dezexcitare emisii radiative vizibile în spectrul aurorelor polare la altitudini de peste 100 km, sau chiar ionizați de aceștia, dând naștere stratului superior F2 al ionosferei. Concentrația atomilor excitați O (1D) este infimă în troposferă, însă crește în stratosferă, atingând (0,5-2,0)×1010 m-3 la altitudinea de 20 km și 1012 m-3 la 35 km. 2.2. Componente variabile ale atmosferei 2.2.1 Evaporarea și umezeala aerului Vaporii de apă provin
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
apă). Astfel, ca rezultat al evaporării apei de pe suprafața terestră și a condensării vaporilor în atmosferă, suprafața terestră pierde căldura, iar atmosfera o primește. Cercetările ne arată că în cazul amestecului vertical și de condensare a vaporilor de apă, în troposferă se stabilesc gradienții apropiați de gradientul adiabatic umed. Mărimea gradientului variază în linii mari în funcție de temperatură și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
atmosfera o primește. Cercetările ne arată că în cazul amestecului vertical și de condensare a vaporilor de apă, în troposferă se stabilesc gradienții apropiați de gradientul adiabatic umed. Mărimea gradientului variază în linii mari în funcție de temperatură și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
apă, în troposferă se stabilesc gradienții apropiați de gradientul adiabatic umed. Mărimea gradientului variază în linii mari în funcție de temperatură și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade/100 m, în troposfera mijlocie (de la 1,5 până la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic vertical , în medie este mai mic decât în straturile troposferei superioare. Prin măsurători s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade/100 m, în troposfera mijlocie (de la 1,5 până la 5 - 6 km) 0,5 - 0,6 grade/100 m, și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
s-a stabilit că în troposferă se observă următoarele mărimi medii ale gradientului termic vertical: în troposfera inferioară sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade/100 m, în troposfera mijlocie (de la 1,5 până la 5 - 6 km) 0,5 - 0,6 grade/100 m, și în troposfera superioară (de la 6 până la 8 - 9 km) 0,7 - 0,8 grade/100 m. Gradientul termic vertical variază (în timp și spațiu
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
sau în stratul limită (de la suprafața terestră până la înălțimea de 1 - 1,5 km) 0,3 - 0,4 grade/100 m, în troposfera mijlocie (de la 1,5 până la 5 - 6 km) 0,5 - 0,6 grade/100 m, și în troposfera superioară (de la 6 până la 8 - 9 km) 0,7 - 0,8 grade/100 m. Gradientul termic vertical variază (în timp și spațiu) în limite largi în troposfera inferioară și este mai stabil în timp în troposfera mijlocie și în special
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
până la 5 - 6 km) 0,5 - 0,6 grade/100 m, și în troposfera superioară (de la 6 până la 8 - 9 km) 0,7 - 0,8 grade/100 m. Gradientul termic vertical variază (în timp și spațiu) în limite largi în troposfera inferioară și este mai stabil în timp în troposfera mijlocie și în special în cea superioară. Raționamentele de mai sus explică din punct de vedere calitativ repartiția medie a temperaturii ce se observă în atmosferă. Elaborarea teoriei calitative asupra repartiției
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
100 m, și în troposfera superioară (de la 6 până la 8 - 9 km) 0,7 - 0,8 grade/100 m. Gradientul termic vertical variază (în timp și spațiu) în limite largi în troposfera inferioară și este mai stabil în timp în troposfera mijlocie și în special în cea superioară. Raționamentele de mai sus explică din punct de vedere calitativ repartiția medie a temperaturii ce se observă în atmosferă. Elaborarea teoriei calitative asupra repartiției temperaturii pe înălțimi în general, și mai ales pentru
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
lipsește: Se mai poate da și condiția limită la nivelul tropopauzei care reprezintă un strat de blocare puternică a schimbului turbulent (din cauze termice și dinamice). Aceasta face ca fluxul turbulent al vaporilor de apă să nu pătrundă practic în troposferă: În cazul că masa de aer și suprafața terestră nu sunt omogene pe direcția orizontală, atunci condiția limită și inițială exprimă dependența umezelii specifice de coordonatele orizontale. Așa, de exemplu, dacă presupunem că masa de aer se scurge pe deasupra unei
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranzițieturbopauza, deasupra căreia predomină echilibrul difuz. Agitația în turbosferă este întreținută prin mișcările atmosferice turbulente de toate tipurile și scările, de la marile sisteme ale troposferei, până la turbulențele la scară mică. Același tip de competiție între separarea gravitațională și amestecarea turbulentă tinde să se aplice și particulelor solide (praf, funingine, etc.) din aer, ale căror viteze de cădere în aerul nemișcat sunt mult inferioare vitezelor verticale
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Poate fi marină, continentală, termală, de cristalizare, teritorială. Mai poate fi dulce, minerală, plată, gazoasă, de ploaie, vie, moartă, regală, grea, de Colonia, neîncepută, din secreții etc. În stare lichidă, gazoasă sau solidă, se găsește în zona inferioară a atmosferei (troposfera). Apa este cel mai răspândit lichid de pe Pământ, acoperă cam trei sferturi din suprafața planetei. Pământul este așezat sub semnul apei. Aceasta i-a fost dăruită încă din momentul nașterii sale, ca element structural și ca înveliș pro-tector. Soarele, vegetația
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
karakul, cu lână mătăsoasă și buclată. ASTRONOMIE știința care studiază corpurile cerești din Univers. ATLAS colecție de hărți, plante, schițe, grafice, diagrame ș.a., privind o anumită tematică. ATMOSFERĂ învelișul de aer al Pământului; pe verticală, este alcătuită din cinci straturi: troposfera, stratosfera, mezosfera, ionosfera și exosfera. ATOL insulă de forma unui inel, construită prin depunerea scheletelor de corali, având la mijloc un lac de tip lagună (numit lagoon), care comunică sau nu cu marea sau oceanul prin mici canale. ATOMOCENTRALĂ centrală
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
viață al Pământului; totalitatea viețuitoarelor (plante, animale, oameni) care trăiesc pe planeta noastră. BOREAL zonă sau punct situat spre Polul Nord; emisfera boreală - cea situată la nord de Ecuator. BRIZĂ vânt cu caracter local, care ia naștere în stratele inferioare ale troposferei; 20 după locul în care se formează, pot fi: marine, montane, de pădure ș.a.. BRUMĂ fenomen hidrometeorologic ce constă în depunerea pe suprafața solului sau a obiectelor de pe sol a unor cristale fine de gheață albicioasă, având adesea forme de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
cum întregul corp protesta, dar îl implora în gând pe Bishop să accelereze. Părăsiră cerul palid al Acheronului pentru a intra în negreala cosmosului și norii de sub ei se aprinseră într-o străluminare. O bulă de gaz supraîncălzită plesni în troposferă. Unda de șoc a exploziei nucleare zgâlțâi aparatul, dar nu-i provocă nici o avarie. Ripley și Newt se uitară pe hublou și văzură strălucirea orbitoare pierind în urma lor. Apoi Newt căzu pe umărul femeii și începu să plângă încetișor. Ripley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
un înveliș gazos (pătură de gaze) numit atmosferă. Aceasta este formată din aer, un amestec de 78% azot, 21% și 1% alte gaze, având o grosime de 1.600Km. În spațiu atmosfera este cea care dă Pământului nuanța sa albastră. troposfera cel mai apropiat strat de gaze de suprafața Pământului, are o grosime de 17 km( la poli se întinde până la 7 Km și la tropice până la 17 Km); se află concentrată aproximativ 90% din toată cantitatea de aer (din cauza atracției
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
are loc indirect, prin intermediul suprafeței terestre, ce transmite de jos în sus căldura sa învelișului gazos al Pământului și doar într-o mică măsură direct de la razele solare; acesta este motivul pentru care temperatura aerul scade cu înălțimea în cuprinsul troposferei, influențată direct de căldura radiată de suprafața terestră; atmosfera face să ardă, înainte de a atinge solul, aproape toate corpurile cerești care intră în ea. * Fenomene atmosferice Să ne amintim stările de agregare ale substanței: solid, lichid și gazos și schematic
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
se datorează Soarelui. Din cauza vitezei sale mari, radiația solară străbate atmosfera fără să o încălzească. Ajungând la suprafața terestră, radiația solară este absorbită de uscat și de apă, care retransmit apoi căldura către atmosferă. Primele se încălzesc păturile inferioare ale troposferei, pentru că sunt în contact cu suprafața terestră, iar de la acestea căldura se transmite și spre păturile mai înalte. Rezultă că atmosfera se încălzește de jos în sus, prin intermediul suprafeței terestre. Temperatura aerului nu este aceeași pe tot globul, ci variază
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în atmosferă se reține cam 45 - 50% din aceasta. Razele, o dată ajunse pe Pământ încălzesc suprafața terestră, ce transmite căldura aerului atmosferic din vecinătatea sa. Datorită mișcărilor convective, aerul mai cald se va ridica spre straturile mijlocii și superioare ale troposferei, luând locul aerului mai rece de la înălțimi, ce va coborî spre sol. Când Soarele devine mai activ, suprafața sa se acoperă de pete și se observă mai multe erupții solare decât până atunci. Acestea eliberează în spațiu, printre altele, și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de pe Pământ, iar în E își termină rolul său de a transporta satelitul. În figura următoare este arătată traiectoria rachetei purtătoare a satelitului. Racheta pleacă de pe Pământ din A și se ridică vertical câțiva kilometri și ulterior, după ce trece de troposferă și stratosferă, este înclinată progresiv până ajunge în E, la o înălțime suficient de mare deasupra Pământului, cu viteza ® V a cărei direcție este cât mai aproape de orizontală, α @ 2 p . Viteza trebuie să fie aproape perpendiculară pe dreapta ce
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
1. ansamblu de elemente aflate într-o relație structurală, de interdependență și interacțiune reciprocă, formând un tot organizat. STOECHIOMETRÍE Ramură a chimiei care studiază raporturile cantitative dintre elemente, în combinații sau în reacții. STRATOSFÉRĂ Stratul superior al atmosferei (situat deasupra troposferei), care începe la o înălțime de aproximativ 11 km de la suprafața Pământului. TERMODINÁMIC, -Ă, termodinamici, -ce, 1. Parte a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie stările de echilibru ale sistemelor fizice și proprietățile generale ale proceselor care conduc
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este întâlnit cel mai des în munții Harz din Germania și întro regiune muntoasă din Crimeea, la granița cu Ucraina, ca o siluetă fantomatică, pe fondul unui curcubeu, datorat dispersiei, refracției și difracției, în final, în cristalele de gheață din troposfera înaltă? ... Discul Holografic Versatil HVD este un disc optic ce folosește tehnica holografică care, deși momentan poate stoca 500 GB, ar putea stoca în viitorul apropiat 3.9 TB de informație? ... Dacă pe un CD informația este scrisă pe suprafața
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]