206 matches
-
cu vrute și cu nevrute, și prea puțin preț pentru verbul "a fi ", verbul devenirii spre sine, cu modestie și cumpătare, spre iubirea de semeni și Dumnezeu... Iar talpa copilăriei noastre, fie că miroase a asfalt, fie că miroase a troscot, nu are drept punct de sprijin punguța cocoșului din poveste. Puternicia omului stăpân pe soarta lui e dată de neamul lui, de frumusețea familiei lui și de munca lui în jurul casei lui. Îmi place să cred că bogățiile acestea n-
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
se afla într-o vale largă și plină de răchite, calul parcă devenise și mai vioi. Colorado nu se aștepta la o asemenea vizită. A deschis poarta mare și șareta a intrat în ograda mare pictată cu mari insule de troscot. Imediat lui Suru i s-a adus un braț mare de lucernă pentru ași întregi energia consumată pe drum. Moș Lică nu a scos nimic din lada șaretei unde nici Beldie nu știa ce este, ci l-a luat pe
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ERAM PASĂRE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Pe timpuri, eu eram pasăre și toamnele erau mai lungi, fire de păianjen albeau garduri și îmbătrânitele uluci. Poteca de troscot verde era o frânghie ce nu se mai vede, o aducea pe mama din zbor, iar cuibul nu era niciodată gol. Acum toamna îmi e subțire și un păianjen îmi dă ocol, dacă nu sunt pasăre, de ce îmi vine la
ERAM PASĂRE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340419_a_341748]
-
veșnicul evantai, de care nu se despărțea niciodată. Îmi păreau că plutesc, își mișcau picioarele încet, ochii le deveniseră verzi, pupilele, ceva mai închise, abia se mai distingeau. Mă întorceam către ei, aveam în săculețul legat de curea angelică, măselariță, troscot și brusture. “Nu ne-ai mai vizitat, tinere domn...”, îmi spunea, de departe, madame Clemance, erau uzi, cîteva fire verzi de lintiță se lipiseră de ei ici și colo. “Stăm în fiecare zi pregătiți cu cafea caldă și brioșe, și
SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340469_a_341798]
-
repede că nu-s bun de mâncat și mă lasă în plata domnului, căci domnul este bogat și se ține de cuvânt (la început a fost Cuvântul, nu?)...Între marginea satului și vârful dealului cu ciuperci, plină de rouă și troscot și holeră, stă o vale (un fel de covată mioritică, cum zice prozatorul Ion Avram), un fel de alfabet al copilăriei (cum zice...am uitat cine zice). Valea se cheamă...Valea Zimbrului. Și e așa de frumoasă, încât îți vine
Aici, toate casele sunt la marginea satului () [Corola-blog/BlogPost/339925_a_341254]
-
câte una... Cârcâdaț este numele unui joc, de-a pitita. De fapt nu se poate stabili o distincție clară între poreclă și nume. În sat oamenii nu se strigau cu numele de botez, ci cu poreclele: Mantaroșie, Împușcatu, Marmporoșblanc, Pilelungă, Troscot, Usturoi, Udubeașcă etc. Personajele folosesc proverbele și zicătorile locului: Stare-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
gândul inocent, primăvara din inima Depărtării, repetabila Deșertăciune, Măria Sa, Cuvântul și tropotul stelelor, cele ce sunt și cele ce trebuie să se-mplinească, buzele atinse de un gust neștiut, curajul rostirii, orașul în care își scrie Testamentul iubirii, cerneala Visului, troscotul, turlele bisericilor, cenotaful Speranței, liliacul și floarea de colț, măreția Poeziei, Apocalipsa! În setea de divin, de absolut, un singur topos concret se particularizează ‒ acela al nașterii Poetului: „salut cumpăna fântânii din comuna Balaci, Deliorman (de ea mă agăț mereu
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
vezi Că nu poți să-i iei de piept Legea spune că nu-i drept Dacă nu ai și dovezi Intră crapii cu cătușe Lumea îi arată: - Furii! Dar pe umă te înfurii Că ies liberi pe-altă ușă Verde troscot, verde foaia Poate că n-am tras destul Cât ar fi el de sătul, Lupul tot pândește oaia Referință Bibliografică: Lupii în agora / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 812, Anul III, 22 martie 2013. Drepturi de Autor
LUPII ÎN AGORA de ION UNTARU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342242_a_343571]
-
dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor este înlocuit, treptat, ca o pictură impresionista, de galbenul șters al miriștei, care se termină sub franjurii tremurători, de un verde-albăstrui, ca un
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor este înlocuit, treptat, ca o pictură impresionista, de galbenul șters al miriștei, care se termină sub franjurii tremurători, de un verde-albăstrui, ca un
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânza găurită în dreptul degetului mare, văd iarba crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbură, știr, căpriță, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor este înlocuit, treptat, ca o pictură impresionistă, de galbenul șters al miriștei, care se termină sub franjurii tremurători, de un verde-albăstrui, ca un
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
Isterii homosexuale în Amritsar. Mască de cancer. Și nu mai murim odată. Și ne iartă nouă precum și noi. Unde sunteți părinți și vremuri de citit biblia la lambă sub sapa lunii spre ceruri psalmodice anticopilărești, vegetații de caiete umplute cu troscotul zilelor de muncă prin tunele explozive și cariere aventuroase, amoruri antisemite cu plăți însămânțate veneric reîncarnând doctorate pe chei, în cutremure, la o adică, progres și camarilă, sărituri de magică opacitate între protecțiile iradiaților, șnururile ghirlande ori steaguri, pisici mestecând
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CÂMPIA... Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului CÂMPIA... Căldura a-nghițit orice urmă de zgomot Și greierele stă la umbră de troscot... Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban
CÂMPIA... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374602_a_375931]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VIS DE SLĂBIRE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 817 din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului vis de slăbire în loc de... stevie, troscot, lobodă, urzici sau un braț de iarbă dulce de pe câmp pui un leucoplast peste gura de intrare strângi cu garoul toarta dreaptă ce te leagă de cer și de iubita care nu ține pasul cu tine pentru a-ți îndeplini
VIS DE SLĂBIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345453_a_346782]
-
bucurat și ceata de călușari, cu alaiul de la poartă s-a dus în mijlocul drumului. Aici nu era praf, pentru că plouase cu o zi în urmă și era numai bun de joc. În urma ploilor din luna mai, crescuse un covor de troscot și de traista ciobanului, smălțuit cu flori de mușețel care înmiresma atmosfera. Era pe la cinci după-amiază, când, din înaltul cerului, soarele cobora pe cărarea spre apus. Cred că se oprise și el să privească uimit călușarii din drum. Pentru că...erau
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
câte una... Cârcâdaț este numele unui joc, de-a pitita. De fapt nu se poate stabili o distincție clară între poreclă și nume. În sat oamenii nu se strigau cu numele de botez, ci cu poreclele: Mantaroșie, Împușcatu, Marmporoșblanc, Pilelungă, Troscot, Usturoi, Udubeașcă etc. Personajele folosesc proverbele și zicătorile locului: Stare-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
divorț cu doar două zile înainte că dac-ar fiștiut zicea, sperând că-l va milui pe el și că-și... IV. VIS DE SLĂBIRE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 817 din 27 martie 2013. în loc de... stevie, troscot, lobodă, urzici sau un braț de iarbă dulce de pe câmp pui un leucoplast peste gura de intrare strângi cu garoul toarta dreaptă ce te leagă de cer și de iubita care nu ține pasul cu tine pentru a-ți îndeplini
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
ajungi până se crapă de ziuă pe tărâmul oamenilor cu țurloaie și umeri de gips m-am trezit eram cu spatele la tablă și țineam creta între timpane pe care zgâriam cu semne ... Citește mai mult vis de slăbireîn loc de... stevie, troscot, lobodă, urzicisau un braț de iarbă dulce de pe câmppui un leucoplast peste gura de intrarestrângi cu garoul toarta dreaptă ce teleagă de cer și de iubita care nu ține pasulcu tine pentru a-ți îndeplini toate mofturileperforezi cu sonda al
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
de floare și stele-n gând mereu, Atunci...pe banca-aceea, sub teiul de ... XXI. CÂMPIA..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015. CÂMPIA... Căldura a-nghițit orice urmă de zgomot Și greierele stă la umbră de troscot... Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
umane-n gări... Un fluturaș îndrăgostit curtează-o floare... Din mușețel răzbate-n aer dulce boare... Pe-un fir de iarbă urcă-ncet o buburuză... Citește mai mult CÂMPIA...Căldura a-nghițit orice urmă de zgomotși greierele stă la umbră de troscot...Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-naltși... nu mi-e dor de al metropolei asfalt...În zbor de-albine... blând aerul vibrează...Cu galben spicul tabloul colorează...A adormit în soare câmpia-ntinsăși, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
apoi obraz, gât, gârb, cârcă, crac, gleznă, trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
plantei. Multe semințe germinează în anumite anotimpuri, iar altele doar pe parcursul unor perioade foarte scurte. Timpul de germinare este realizat de lungimea zilei, determinată de pătrunderea luminii sau de fluctuațiile diurne de temperatură. Alte buruieni cu germinarea în vară sunt : troscotul, pătrunjelul sălbatic, urzica mică, specii care răsar primăvara dar continuă să germineze și în vară. Cultivarea solului intensifică, dar nu alternează tendința speciilor cu periodicitate specifică să germineze într-o anumită perioadă a anului. în plus, deși cultivarea terenului va
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
an casa a stat cu geamurile plesnite, fără acoperiș și cu grinzile din cărbune înnegrit. Apoi, împrăștiind și scoțând lemnul rămas, gospodarii au făcut, lângă cea veche, casă nouă. Pe locul ei se vedea, înălțat, un morman pe care creștea troscotul. Mai ales după războiul din urmă și, mai apoi, când fu arat pe ruptele pământul de-au rămas puține toloace, cei care voiau să țină o vacă ori un purcel năvăliră către țarină. Atunci, din vechea uliță, născură câteva hudicioare
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
îți pup piciorușele șacușa torn și uleiuș în candelă. Doamne, fă-mi mie, păcătoasei, loc la sânul tău, că n-oi fi mai nevrednică ca altele. Frecându-și stăruitor pleoapele, baba săruta evlavioasă pământul, apoi se scula suspinând. în ogradă troscotul scânteia din firișoare de cleștar ; flămândă, o mâță se prelinse din podul în care mieunau glasuri subțirele. Sub un snop de stuf din streșina casei era ascunsă o legătură, adevăratul motiv al frângerii de inimă cu care se rugase Aglaia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la gingii. Calcea mare sau crucea voinicului, alți-i zis rostopască ori iarba rândunelei, e tare bună la gălbănare. Dacă dai de trei ori într-o zi cu lapte de rostopască, de la un timp îți cad mugurii de negei. Și troscotul e bun la boli femeiești și trepădare, la arsură pe stomag și atacați. Dar patlagina, știe orișicare, e bună și de nădușeală, la răceli și usturimi, iar cu o frunză oprești sângele din tăietură. Floarea grâului, corobatica ori albăstrița e
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]