248 matches
-
Cârligul lui Maui1 avea să se ivească, la rândul lui, în locul în care își fixase privirea, însă ceea ce apăru dintr-odată fu o masă obscură și amenințătoare, ca o umbră venită din alte lumi, căci nici un zgomot de pași, nici un trosnet de crengi uscate, nici macar foșnetul unei frunze nu-i anunțase prezenta. Ar fi putut să-l ia drept un nor dens sau drept un munte care s-ar fi interpus deodată între el și cer, dar era evident că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
hotărască, astfel că, fără să se gândească de două ori, apucă ghioaga grea, care rămăsese la vreo patru sau cinci metri distanță, si, luându-și inima în dinți, lovi cu toată forța piciorul stâng al rânitului. Se auzi un cutremurător trosnet de oase, iar uriașul scoase un nou urlet sfâșietor, apoi căzu iarăși în inconștiență. Tapú Tetuanúi era absolut convins că de-acum nu-l mai poate urmări, așa că aruncă ghioaga și, inca tremurând, porni grăbit înapoi spre casă. Găsi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pentru ei să suporte tensiunea evenimentelor care se apropiau, în timp ce de afară se auzea un vânt de o sută cincizeci de kilometri pe oră, care parcă încerca să ia toată insula pe sus. Cand copacii începură să se frângă cu trosnete violente, iar mugetul oceanului care se lovea de recif se transformă într-un tunet continuu, care prindea ecou în pereții peșterii, nici macar flegmaticul Oripo nu reuși să închidă un ochi. Tapú Tetuanúi se pregătea de săptămâni întregi, cu mult entuziasm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-se ca niște săgeți ale groazei din cele patru puncte cardinale, atrase de mirosul sângelui care curgea în șuvoaie din sute de răni hidoase. Tapú Tetuanúi se văzu nevoit să-și acopere urechile, nemaiputând asculta urletele celor care agonizau sau trosnetul mandibulelor ce se închideau peste corpurile celor care se zbăteau să scape. În atacul sau dezlănțuit, un uriaș rechintigru se lovi de unul din pereții Mararei, care se cutremura. —Înapoi! Înapoi! strigă imediat Miti Matái. Să plecăm de-aici, c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
muncă În vie și grădină se bucurau de răcoarea plăcută a brațelor de furnir de nuc ale fotoliului, i se părea că timpul făcea și el o buclă odată cu arcuirea scurtă a cefei Însoțită de obișnuita durere ascuțită și crepitantă: trosnetul crengilor subțiri În pădure sub pașii căutătorilor de ciuperci. Aceasta trebuie să fie culbuta Întoarcerii, Își spunea el, mulțumit de imagine. O imagine rară, depășită de lozincile pe care le colportase atâția ani la tot felul de ședințe și mitinguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cât mai tăcut posibil, numărând în gând secundele de tăcere: o oaie... două oi... trei oi... patru oi... ci... Bum. Ian dispăru într-un salt roșcat de energie năvalnică, iar eu, șocat, m-am făcut ghem. Un alt bum. Un trosnet. Un bufnet. Un bum. Un alt trosnet. Instinctele mi se treziră și îmi răspândiră în tot trupul un val de substanțe chimice, amorțindu-mi vârfurile degetelor, buzele și urechile. Stomacul mi se strânse și toate firele de păr de pe corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
secundele de tăcere: o oaie... două oi... trei oi... patru oi... ci... Bum. Ian dispăru într-un salt roșcat de energie năvalnică, iar eu, șocat, m-am făcut ghem. Un alt bum. Un trosnet. Un bufnet. Un bum. Un alt trosnet. Instinctele mi se treziră și îmi răspândiră în tot trupul un val de substanțe chimice, amorțindu-mi vârfurile degetelor, buzele și urechile. Stomacul mi se strânse și toate firele de păr de pe corp mi se ridicară, un conductor electric. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mele de marionetă, îmi întoarse acțiunile de la panică și le îndrumă spre... altceva. M-am surprins inspirând adânc de patru-cinci ori, apoi, cât mai ușor posibil, m-am dat jos din pat și m-am furișat pe palier. Bubuitul și trosnetul, zăngănitul și răpăitul veneau din spatele ușii încuiate și creșteau în intensitate, devenind din ce în ce mai agresive. Stând acolo, tremurând, controlându-mi respirația, păstrând tăcerea, am început să-mi dau seama că era ceva în neregulă cu sunetele alea. Mi-a luat câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
M-am aplecat în față, ascultând, în căutarea unui indiciu. Am atins ușor cu urechea, aproape imperceptibil, suprafața ușii încuiate. În clipa aceea, în fracțiunea de secundă în care corpul meu a luat contact cu vopseaua ușii, zgomotul, zăngănitul, bubuitul, trosnetul, totul, a încetat brusc. Din cauza șocului am făcut un salt în spate, ca și când m-aș fi ars la degete. Am încercat să nu mă mișc, să nu respir, acoperindu-mi gura cu mâna. În spatele ușii închise răsuna o tăcere adâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
niciun element: lada pentru lenjerie, tăblia, cadrul de brad, biblioteca, fără a clinti o carte, vitrina, fără a trezi din somnul de porțelan vreun bibelou sau pahar prăfuit. Când văzu golul perfect, își frecă palmele. Câteva fulgere bătrâne căzură cu trosnet sec pe podea. Mioara îi întinse pânza din cer foșnitor. Pregăti trusa de ace, mare cât un sac cu crose de golf. Și pentru că bătrâna aștepta, Mioara îi vârî ață în acul de aur cu care fuseseră peticite atâtea găuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
durerile de cap, începe să țipe Părințelul, încercînd să se facă auzit. E prea mare hărmălaia, i se pare. — Eu nici măcar nu le mai văd, începe să strige și Curistul, în timp ce volumul muzicii din boxe crește progresiv, amestecat cu bubuieli, trosnete și păcănituri. — Tocmai asta e ideea, spune Roja, nu e nevoie să vedeți nimic, e de ajuns dacă simțiți. — Ca să vezi, încearcă din nou fără succes Părințelul să acopere vacarmul, unii au și început deja bîțîiala. — Pun pariu că în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de pe colivă. Cîtă lume se mai găsea încă în piață la ora aia? Să fi fost cîteva mii, dar erau cu toții dispersați în grupuri și grupulețe, și uite-așa mai cădea cîte unul de fiecare dată cînd se auzea vreun trosnet de armă venit parcă din cer sau mama dracului știe de pe unde, că ne uitam cu toții prostiți și nu înțelegeam ce se petrece, pac, pac, ici și colo, și tam-nisam, altă victimă cărată pe brațe, dusă de urgență în direcția
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
făgăduinței Lui, cum cred unii; ci are o îndelungată răbdare pentru voi și dorește ca nici unul să nu piară, ci toți să vină la pocăință //. Ziua Domnului însă va veni ca un hoț. În ziua aceia, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cerești se vor topi de mare căldură și pământul, cu tot ce este pe el, va arde. Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, printr-o purtare sfântă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
celorlalți nouă. Poate nici nu le știuse vreodată. Oricum, acolo, ascuns În umbrele porticului, așteptând victimele ambuscadei, cu neplăcerea acelei răni destul de recente care Îl ținea ancorat În orașul de reședință al Curții, Diego Alatriste regretă din nou câmpiile Flandrei, trosnetul archebuzelor și nechezatul cailor, sudoarea bătăliei alături de camarazi, răpăitul tobelor și pasul liniștit al corpurilor de infanterie tercios intrând În luptă sub vechile flamuri. În comparație cu Madridul, cu străduța aia În care se pregătea să omoare doi oameni pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de salvare, pană scurtă?, și imediat după aceea am dat peste agenții poliției secrete care erau în ședință, luând note, hotărâți să împuște vântul sau să aresteze norii conform instrucțiunilor pe care le primeau de la nimeni în afară de murmurul copacilor sau trosnetul meselor. Mi-amintesc, cu precizia amintirilor din copilărie, de coroanele pinilor dincolo de casele din piață, de caprifoiul și de eucalipții care ne împiedicau să vedem șoseaua, și de Jeepul Gărzii la intrarea în pensiune, cu un soldat cu pușcă fumând
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
ce-a concrescut. Vara 1917 Locțiitoarea Eu trăiesc cu fotografia ta, cea care hohotește, Căreia încheieturile și mădularele-i trosnesc, Cea care-și frânge mâinile și nu mă părăsește, La care tot vin și vin musafiri-musafiri, și tânjesc. Care de la trosnetul buștenilor, bravada lui Rakozi,* De la flaconașe în sufragerie, de la sticlă și musafiri După ce va galopa pe clapele pianului, va sări - De la rozete, de la roze, de la arșice și sâmburi, Pentru ca, slăbindu-și coafura, și buton de ceai - fudul, Zbanghiu, - prinzându-l
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
de țuică de Văleni să târască acel obiect de cult, cum îi zice Miron... Camionul scotea un răget mare, ciclopic - abia reușise să-l miște din mijlocul apei adâncă de nici o jumătate de metru... Auzisem un pârâit grozav și un trosnet - „nu se poate dom' Miron... -, auzisem printre pauze... rup camionul..., mă nenorociți!.." „Dă-i înainte!", comandă sadic M.R.P., cu un rânjet drăcesc pe față. Ce-și punea el în cap trebuia dus la capăt... Șoferul mai ambală o dată și mai
Oniricii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6344_a_7669]
-
pauze... rup camionul..., mă nenorociți!.." „Dă-i înainte!", comandă sadic M.R.P., cu un rânjet drăcesc pe față. Ce-și punea el în cap trebuia dus la capăt... Șoferul mai ambală o dată și mai tare motorul, un huruit lung și un trosnet puternic ca de lanț rupt se auzi, iar lanțul, ca un șarpe, ieși la suprafață din apă cu un pleznet de bici... „Na, mi-ați făcut-o!", țipă înfuriat șoferul și scoase o înjurătură cumplită. Ieșise din cabină și își
Oniricii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6344_a_7669]
-
trunchi și ridică un picior peste el. Trunchiul era atât de lat și de înalt, cum zăcea rostogolit la pământ, încât Helene a trebuit să se așeze pe el. Dar cum se putea da jos acum? S-a auzit un trosnet. Trunchiul nu se putea rupe. Trosnetul se auzi din nou, aproape. Putoarea apăru din nou, Helenei simți că i se pune un nod în gât, i se făcu greață, înghiți și vru să nu mai respire, nici măcar o dată. Mirosul era
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
el. Trunchiul era atât de lat și de înalt, cum zăcea rostogolit la pământ, încât Helene a trebuit să se așeze pe el. Dar cum se putea da jos acum? S-a auzit un trosnet. Trunchiul nu se putea rupe. Trosnetul se auzi din nou, aproape. Putoarea apăru din nou, Helenei simți că i se pune un nod în gât, i se făcu greață, înghiți și vru să nu mai respire, nici măcar o dată. Mirosul era îngrozitor, nu era de mortăciune, ci
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
pâlnie și strigă: Mamă! Ecou nu era, sus, în coroanele copacilor, sufla vântul, biciuia crengile înalte, voia să atingă neapărat pământul. Băiatul striga în toate direcțiile: Mamă! Nu era mai simplu să taci? Cel mai ușor lucru, nici un tremurat, nici un trosnet, doar tăcere. Peter se așeză pe jos și începu să plângă. Asta nu mai era o glumă. Dacă ar fi ieșit acum, la câțiva metri de el, din hățiș, el ar fi crezut că îl urmărise și că se ascunsese
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
într-o cloacă. Mamăcloacă. Și deodată, spuse Martín, am avut senzația că cineva stătea în spatele meu, privindu-mă. Preț de câteva clipe rămase nemișcat, în nemișcarea aceea încordată, în așteptare, când în bezna dormitorului ți se pare că auzi un trosnet suspect. Simțise deseori senzația aceea în ceafă, dar fusese întotdeauna doar stânjenitoare sau neplăcută: pentru că (explica el) întotdeauna se considerase urât și caraghios, și-l deranja simpla bănuială că cineva în spatele lui l-ar cerceta sau numai l-ar privi
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
ar privi. Din pricina asta se așeza pe ultimele locuri în tramvaie sau autobuze, ori intra în sala de cinema după ce se stingeau luminile. În clipa aceea însă simți ceva deosebit. Ceva - șovăi, căutând parcă cuvântul potrivit -, ceva neliniștitor, aidoma acelui trosnet suspect pe carel auzim, sau ni se pare că-l auzim, în puterea nopții. Făcu un efort să nu-și ia ochii de la statuie, dar în realitate n-o mai vedea: privea înlăuntrul lui, ca atunci când ne gândim la lucruri
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
natura lor. Între timp, Amadeo trăgea de ușa din zid. Conchita observă că acea ușă era singura din toată casa care părea veche. Tocmai avea de gând să-i spună copilului să o lase în pace, când se auzi un trosnet și ușa se deshise. - E o încăpere secretă, zise Amadeo, cu o emoție neobișnuită scânteindu-i în ochi. Ceilalți doi copii veniră să vadă noua și interesanta descoperire. Au intrat cu toții în încăpere. Era destul de mare și cu pereții neregulați
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
unde ești băiatule? Pătrunse în camera de unde se auzea țipătul înecat. Înșfăcă băiatul, să fi avut șapte ani, îl scoase afară. Băiatul țipă, surioara mea, e la bucătărie, Mihaela, fără să se gândească se întoarse după celălalt copil. Fumul gros, trosnetul lemnăriei care ardea cu flăcări mari, nu au oprit-o. Pe bâjbâite găsi bucătăria. Fetița era pe jos, leșinată. O luă în brațe, dar chiar atunci se desprinse o bucată de tavan și o prinse dedesubt, cu micuța în brațe
ADOLESCENTA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384712_a_386041]