2,738 matches
-
așteaptă, trag de capătul de cer prea mic s-ascundă tot și pudic mă întreb de nu-i păcat ce-mi trece acum prin minte dar... dac-o pierd ? Citește mai mult În gest imperial de fermier către final de trudă și de zic-un fir de iarbă între dinți stă gându-mi tolănit pe-o stea,își lasă pălăria la pământ, chimirul și-l aruncă peste deal,cămașa, borangic cusut de maica lui, în patru fireși-o-mpăturește tot în patru, sfios
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
treierat-capăt de drum, final de anotimp rămân uitate-n agonie atâtea spice fă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasă în gest uman, firesc, să se-ntâlnească, că-n ritual de seară-s învățată să-nchei o zi de trudă și de viață nu doar într-o anume zi de Vineri. Și...lemnul crucii fă-mi-l lujer ca nicio zi de Vineri să nu fie zi de răstignire. Citește mai mult Mi-e greu și doare ghebul vieții dintre
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
orice zi de Vineri.La fiecare treierat-capăt de drum, final de anotimprămân uitate-n agonie atâtea spicefă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasăîn gest uman, firesc, să se-ntâlnească,că-n ritual de seară-s învățatăsă-nchei o zi de trudă și de viațănu doar într-o anume zi de Vineri.Și...lemnul crucii fă-mi-l lujerca nicio zi de Vineri să nu fie zi de răstignire.... XXIV. DE ZIUA MEA ... MI TE-AȘ FI VRUT AICI...., de Gabriela Blănariu
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
una-n pumn, ca-ntr-o anume zi, de primăvară să le sădesc, acolo...sus. Dar, la ultima revărsare de stele, cîteva au căzut nu doar pe pămînt, au ajuns și-n mine.... Abia acum înțeleg ce rost a avut truda mea, și - cine știe ? poate - ntr-o zi, și tu vei ajunge o stea... Mă-ntreb, doar, în inima cui...? GABRIELA BLĂNARIU ... Citește mai mult De-aici, din inma mea,cerul nu mai e, demult, doar cer,i-am spus : grădină
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
viață,una cîte una-n pumn,ca-ntr-o anume zi,de primăvarăsă le sădesc, acolo...sus.Dar,la ultima revărsare de stele,cîteva au căzutnu doar pe pămînt,au ajuns și-n mine.... Abia acum înțelegce rost a avut truda mea,și - cine știe ?poate - ntr-o zi,și tu vei ajunge o stea...Mă-ntreb, doar,în inima cui...?GABRIELA BLĂNARIU... Abonare la articolele scrise de gabriela blănariu
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă... Și-a fost cea luptă, din noapte spre zi Zamolxe Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet cumplit, prăpăd pe măsură Piereau colonii, ca vântul pustiu Intr-o fugă nebună. Pierit-au ei... pierit-au cu toții Păgâni
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Distinsă doamnă Elena Buică, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos. Elena BUICĂ: Stimate domnule Nicolae Băciuț, Încep cu un cuvânt de apreciere pe care vi-l adresez, pentru că, dincolo de truda pentru cultura neamului nostru, sunteți preocupat și de problemele lui sociale. Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
Distinsă doamnă Elena Buică, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos.Elena BUICĂ: Stimate domnule Nicolae Băciuț, Încep cu un cuvânt de apreciere pe care vi-l adresez, pentru că, dincolo de truda pentru cultura neamului nostru, sunteți preocupat și de problemele lui sociale. Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
chiar una din puținele rime asociate numele acelui conducator, Moralu'. Pe noile vremuri, Domnul Normalu' a compus alte partituri oamenilor normali: despre boierii normali ai orașului, despre cimitirele lui normale, despre cei 666 de oameni normali ai Teatrului. Datorită acestei trude, a fost ales chiar și consilier al Partidului oamenilor normali. Și domnul Normalu era foarte mândru în sinea lui de această calitate, așa cum, pe când era mai tânăr, în alte vremuri normale, era mândru de calitatea de redactor al cotidianului Cuvântul
MĂRIREA ŞI DECĂDEREA DOMNULUI NORMALU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marirea_si_decaderea_domnului_normalu_.html [Corola-blog/BlogPost/361781_a_363110]
-
ce?...spre unde? Iar în suflet ți-e pustiu Nici o rază nu pătrunde... Strângi averi și vrei mai mult, Obosești dar te ridici... Nu știi tu că totul piere Din ce ai acum, aici? Omule...ce-i viața ta? Numai trudă și-alergare... Timpul trece nemilos Și vei fi cândva...uitare! Stai...oprește-te și-ascultă... Mai privește-un răsărit, Mai învață cum să ierți Să iubești, să fii iubit! Bucură-te suflet drag Cât mai ai suflare-n tine Și
OMAGIU DIVIN 18 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1457845183.html [Corola-blog/BlogPost/384213_a_385542]
-
07 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Motto “Fii întodeauna poet chiar și în proză” (Charles Bodelaire) Copilăria reprezintă o temă foarte valoroasă prin caracterul accesibil, atractiv și interesant. Sufletul unui copil este ca un bulgăre de aur, care crește din truda tuturor sau se macină din ignoranța celor din preajmă. Dacă vrei să vezi fericirea, privește în ochi de copil! Fiecare aspect le produce uimire și încântare. Anii copilăriei sunt anii inițierii, sunt cei mai scumpi, care nu trebuiesc uitați nicicând
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
mai târziu în deceniul 1989-1989 la prăbușirea nivelului de trai, ei bine, după 1990, ca într-un proces invers, Partidele politice care au fost la Guvernare în perioada postcomunistă, au distrus aproape în întregime economia românească, alegându-se praful de truda unui popor întreg de o jumătate de veac. Perioada 1990- 2012 a fost și este numai și numai o Perioadă de distrugere și autodistrugere, procesul prin care este distrus Organismul național românesc fiind de o varietate, subtilitate, de un savantlâc
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
care mintea umană cu greu poate să-l deslușească. Nu credem că s-a mai întâmplat istorie ca o țară să aibă o perioadă de 20 de ani de progres și dezvoltare, timp în care și-a ridicat cu o trudă imensă Economia de care avea nevoie, pe care apoi să și-o distrugă totalmente în următorii 20 de ani, când la Conducerea țării au venit Partidele politice, zise democratice, și țara a trecut de la Economia socialistă centralizată la Economia de
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
acel demonizat principe numit Erupator Chabniells, care dăduse totuși tonul prefigurînd schițele unei viitoare științe ezoterice, la care aveau acces numai marii inițiați, și asta prin eforturi proprii, pentru că fiecare descoperire te îndepărta proporțional de adevăr, iar tocmai de aceea truda era infinită și gratuită, dar puternică pe dinlăuntrul ei mistic, ordonator și spontan-asimetric. Ținînd discursuri în fața unui auditoriu invizibil, dar prezent pînă la saturație în timpul sărbătorilor, Iganțio se străduia să-și alunge timiditatea și să-și stăpînească mîndria de care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice! Vechii și măiaștrii lăutari au lăsat în urmă pe locurile acestea pământești ale marginii de sus a Balcanilor, dinaști cântăreți la instrumente tradiționale după care, la rândul lor au urmat muzicienii
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese de la rădăcină, exploatate de la filonul inepuizabil folcloric, separate de steril în flotația științei, harului și trudei muzicianului. Fiecare dintre aceste cântece e revendicat de cosmos și la cosmos urcă pe acea scară. Doar maestrul Dumitru Fărcaș e întotdeauna aici, pentru că are misia strângerii, dării la lumină și urcării la culmea lui a folclorului nostru muzical! Aurel
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
apoi am coborât prin Valea lui Mihai, în lunca Mureșului. Ajuns în Vinț, acasă la profesorul Traian Pienar, Acesta mi-a povestit cu plăcere și cu mare har, Istoria celor 18 sate, care ascund povești uitate, Mi-a povestit despre truda strămoșească Și luptă crâncenă cu viața, să trăiască. Mi-a povestit despre credința în Dumnezeu, Lăsată celor care vor veni o demnă moștenire, Să o respecte cu slăvire și sinceră iubire. DAN IOAN GROZA Referință Bibliografică: PE CĂRĂRILE SATELOR DIN
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469463925.html [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
ați necinstit-o ca servi să-i fiți neascultării, aflați că dup-această faptă o altă viață veți avea - sunteți nedemni de nemurire, așa că morții vă voi da! Veți părăsi fără zăbavă Edenul cu grădina lui, ca-n chin și trudă să aflați tristețea efemerului. N-ați vrut ca noi să fiți eterni, deși ați fost avertizați - veți ști ce-nseamnă suferința, ca ce-ați pierdut să regretați. Iar cel cu care-ați uneltit - Ispititorul fără leac - ca umbra-l va-nsoți
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
limitele strictei documentații istorice, cu un titlu simplu, discret, „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, lucrarea este o sinteză prețioasă a tuturor informațiilor verificabile despre acest loc încărcat de legende. M-am gândit să contribui la a face cunoscută vrednica trudă a părintelui stareț, proiectând-o în tulburătoarea perspectivă a unei posibile reîntregiri spirituale. Chiar dacă sfinția sa a evitat (din grija de a proteja „mărgăritarul”, până la găsirea unui mediu potrivit și a unor primitori responsabili) să dezvăluie în lucrare tot ce crede
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
doarmă În adâncuri, tainic mai îngropi o armă... Se clădesc palate, dar cu jertfă sfântă, Îngerul de veghe încă mai cuvântă, Straja e întărită când hiene atacă Și o clipă vie parcă-i tot posacă... Perlele culese din adânc cu trudă Le înșir în slove și mai spun o rugă, Lazăr reânvie cred în fiecare Pe pământ și-n cer, bucurie mare! 30 iunie 2015 foto sursa interent Camelia Cristea Referință Bibliografică: Bucurie mare... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BUCURIE MARE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1435677569.html [Corola-blog/BlogPost/352829_a_354158]
-
oară s-a spart în mii de firișoare argintii simțind în sufletul ei cum sufletele lor se unesc și dincolo de moarte, și că tot corpul care i-au durut atât de tare, trudindu-se să reziste, simte că toată această trudă a trupurilor lor n-a fost zadarnică, și că acum părinții ei sunt împreună chiar și dincolo de moarte, că vor putea fi fericiți în sfârșit, pentru totdeauna, pentru că ce suntem noi altceva dacă nu doar o mică scânteie din Spiritul
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1401515861.html [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
mitului Mioriței, pe care îl investighează cu toate mijlocele dăruite de Domnul ființei omenești, și după ce am discutat la telefon cu Domnia sa, am avut și mai clară în minte imaginea unei personalități care te copleșește prin dimensiunea sa omenească, prin truda ei de furnică, aplecată decenii de-a rândul asupra culturii pe care o sporește cu fiecare zi. Domnia sa face parte din oamenii mari pe care i-am întâlnit în lumea aceasta, prea plină de oameni mici. A doua personalitate este
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424745757.html [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
și mii/ și albe și negre, maro, cenușii,/ Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere”// ... „Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ/ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt/ „Ce amarnică-i truda!”/ Dar, iar am plecat pe malul apei înspumat/ Pietricele s-adun: albe și negre, maro cenușii/ Să le dau strălucire, să le fac roșii-aurii”// Este vizibilă formația filozofică a poetei (a absolvit Facultatea de Filozofie, secția Psihologie, din Iași) ca
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424745757.html [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
caldă, privindu-l ca pe “cel ce mângâie seninul” când soarele răsare. Mai presus de toate îi caracterizează misiunea ca fiind de o importanță covârșitoare, aceea de ne oferi “pâinea și cu vinul cuvintelor”. Iar cuvintele poetului sunt sfințite cu trudă: „Poet e cel ce mângâie seninul/ În ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e descris ca fiind cel ce dă scânteie vântului, cel care arde
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
o importanță covârșitoare, aceea de ne oferi “pâinea și cu vinul cuvintelor”. Iar cuvintele poetului sunt sfințite cu trudă: „Poet e cel ce mângâie seninul/ În ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e descris ca fiind cel ce dă scânteie vântului, cel care arde “vreascuri de suflet”pentru a-și etala trăirile, cel care aprinde focul în “vatra stăruinței”. Există o profunzime fără de margini în aceste
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]