75 matches
-
milioane de români ce tot mai greu trăiesc de azi pe mâine; lupii (a se citi hoții, trădătorii și plagiatorii) puși paznici la oi, adică numiți în posturi decizionale, unde dispun cum vor mușchii lor de banul public, în timp ce cetățenii truditori și corecți (pe lângă aceștia, în România tuturor posibilităților nelegiuite mai fac umbră pământului încă vreo câteva milioane de consumatori - marea masă a trăitorilor ce nu vor să știe de obligații, ci numai de drepturi), în timp ce cetățenii corecți, vasăzică, suportă cu
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - TELEOMUL - EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAȘINĂRIA TELEVIZIUNII Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Era să greșesc și să-i spun teleomului zeul din mașinărie (Deus ex machina), când bietul de el, departe de-a fi
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
atotputernicul internet nu numai că rezolvă tot (știri, filme, documentare, publicații, dicționare, bârfe etc.), dar și amenință să înghită cât de curând televiziunea cu fulgi cu tot. ------------------------------ George PETROVAI Sighetu Marmației, 5 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - TELEOMUL - EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAȘINĂRIA TELEVIZIUNII / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 446 din 21 martie 2012 Toate Articolele Autorului CREZI CĂ VIAȚA? - Filosofule care gândești profund, Crezi că viața este complicată? Consideri că nu se mai ascund Enigme nedezlegate vreodată? - Dragul meu, pe Pământ truditor, Îmi port gândul în adâncul străfund, Voi rămâne un filosof gânditor, Dar sincer, nu pot să-ți răspund! - Viața existentă e foarte complicată, Cunoști tu asta, desigur foarte bine, Problema va rămâne nerezolvată, Nu aștepta răspunsul de la mine! Referință Bibliografică
CREZI CĂ VIAŢA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354681_a_356010]
-
fiică mereu tânără, seducătoare și înfloritoare, care de 44 de ani ne încântă cu zeci și zeci de melodii, pe care le-a înobilat magistral celebra cântăreață fără egal, IOANA RADU. Aici, în fața scenei, am făcut cunoștință cu un fiiu truditor, îndrăgostit și plin de speranță... că armoniile muzicale ce-au pus stăpânire pe cetatea de scaun voivodal, Târgoviște, au să le dea iubitorilor de muzică bună... câteva seri de neuitat, carismaticul Emil Gavriliuc, compozitor și dirijor, părintele de suflet al
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
fiică mereu tânără, seducătoare și înfloritoare, care de 44 de ani ne încântă cu zeci și zeci de melodii, pe care le-a înobilat magistral celebra cântăreață fără egal, IOANA RADU. Aici, în fața scenei, am făcut cunoștință cu un fiiu truditor, îndrăgostit și plin de speranță... că armoniile muzicale ce-au pus stăpânire pe cetatea de scaun voivodal, Târgoviște, au să le dea iubitorilor de muzică bună... câteva seri de neuitat, carismaticul Emil Gavriliuc, compozitor și dirijor, părintele de suflet al
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
nu mai slujește aici. Acum vreo doi, trei ani, când venisem pe-aici cu colegii de la Clubul Iubitorilor de Cultură din Curtea de Argeș, părintele ne vorbise despre libertate, despre prigoana comunistă împotriva țăranului obidit și credincios și împotriva intelectualilor rafinați și truditori la cultura țării. Printre cei învinuiți de Securitate și închis la Pitești și Craiova fusese și tatăl său, preotul Gheorghe B. Marinescu din Cărpeniș, pentru că a spovedint un grup de legionari în Vinerea Paștelui din 1949. În 1978, același sistem
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > POEȚII Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 429 din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului Poeții Dintre sufletele alese, ce încarcă calea vieții, Truditori făr’de odihnă pe câmpia frumuseții, Cu penelul scrijelind printre vise iluzorii, Chinuit de reci suspine, suflet candid au poeții. Privitori la ușa lumii, ei se-nvăluie-n tăcere Și dezleagă țelul sorții, prin cuvinte prinse-n rime Și-oglindește în silabe
POEŢII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357867_a_359196]
-
atenție, cât a stat în coridorul spitalului raional, le-a spus medicilor: Nici Domnul Dumnezeu nu mă va salva. Sunt distrus complet de lingușitorii care s-au oploșit pe lângă puterea ce le cântă și ei dansează fericiți pe spinarea oamenilor truditori“. În ilustrația primei coperte, se întrevede trădătorul care dă sărutul vânzării, iar în spatele tristului Iisus, un bărbat care, având previziunea patimilor profetului, țipă de spaimă. Din această clamare, sugerată în imagine, se vor fi ivit paginile de echilibru față de nedreptate
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan este, fără îndoială, cel mai important sonetist al poeziei de astăzi!” (George Astaloș). ● „Theodor Răpan, un om indrăgostit de poezia românească, un om drag poeziei românești. Plin de har, talentat, cult, truditor in domeniul scrisului, poetul bucură nu numai prin scrierile sale ci și prin interacțiunea socială. E un privilegiu comunicarea cu domnia sa. Dubla lansare de carte aparține unui eveniment important! Poetul împlinește la această dată frumoasa vârstă de 60 de ani
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
din greu pentru a șlefui opera... Și mă gândesc la Arghezi, în domeniul literaturii, la Brâncuși în cel al sculpturii.. La cât au transpirat la propriu și la figurat pentru desăvârșirea creațiilor. Și câte aripi și-au frânt, cât zbor truditor au parcurs în cariera lor de visători și meșteri artiști... Ai vreo rețetă, vreun secret al creației? A.M.G.: Și eu am reușit și continui să “zbor” de la o treaptă la alta prin multă muncă, prin renunțări la aproape tot
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
Sibiu, Franța, Ungaria, Banatul sârbesc,București astfel că, Muzeul sătesc Almăj , vatră srămoșească a primit goști în cuina sa din prea multă dragoste ca organizator. Obiecte vechi, înscrisuri, icoane, obiecte de uz gospodăresc , reviste, degustări au făcut deliciul vizitatorilor . Desigur, truditori au fost mulți, două nume se impun cu jertfelnicie, Gheorghe Fulga , Gheorghe Rancu, împătimiți ai locurilor minunate. Colecționarii prezenți au înțeles nobila misiune de comori. Referință Bibliografică: ÎN ȚARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEȘTI / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
apuse! La capătul slujbei,cănd clopotele bat, Cu lacrima căzută pe obrazu-i ceruit, Aprinde-o lumânare ,cu capul ei plecat, Privind înspre nimeni....privind spre infinit! Își face crucea sfântă,ieșind pe ușă mare, Biserică e-un cântec de îngeri truditori, La câțiva pași ne doarme sub crucea din cărare, Iubitul nostru tata,sub un rondou de flori! Pune o lumânare și-l dojenește ușor, Nu prea departe:părinți ,frați ,surori, Lacrimile-n doruri,se-adapă din izvor, Pământul ne e
RUGĂCIUNEA MAMEI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372482_a_373811]
-
din greu pentru a șlefui opera... Și mă gândesc la Arghezi, în domeniul literaturii, la Brâncuși în cel al sculpturii.. La cât au transpirat la propriu și la figurat pentru desăvârșirea creațiilor. Și câte aripi și-au frânt, cât zbor truditor au parcurs în cariera lor de visători și meșteri artiști... Ai vreo rețetă, vreun secret al creației? A.M.G.: Și eu am reușit și continui să “zbor” de la o treaptă la alta prin multă muncă, prin renunțări la aproape tot
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
Ion Georgescu - cel care a ținut, de-acolo din îndepărtata Americă, să le fie aproape, măcar așa. Sunt convins că dorul de casă este mistuitor și arde sufletul. Așa, prin culoare și vers, a înțeles dumnealui să se alăture acestor truditori pe pământul literaturii. A reușit, impresionându-ne, asta e clar! Câteva luni mai târziu, mai exact în luna lui Cuptor, același an al Domnului, 2010, apare următorul număr din revistă. Deci, luna în iulie 2010, se semnează actul de naștere
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
Crunt ger de dedesubt și groaznică zăpadă, legați în lanț de căsnicie, Un dans grozavnic începură. Și vînturile dimprejur pe steiuri 35 Ca niște lilieci se așezară fără număr, gata să zboare-n depărtări. Gemetele lui Enitharmon zdruncina cerurile, Pămîntul truditor, Pîn' ce din inima-i croindu-și cale, un groaznic prunc 130 sări nainte Prin tunete și sfara și mohorîte vîlvătăi, urlete, furie și sînge. Curînd după ce Ochii-i arzători fost-au deschiși peste Abis, 40 Ale adîncului îngrozitoare trîmbiți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ideile sunt valori în numele cărora se bucură sau suferă, pentru care îți poți risca existența, pentru care și-a pus viața drept gaj”, iar „degradarea lor pragmatică îl dezolează, îl doare” (Marta Petreu). „Martor fidel al timpului său” și „neobosit truditor” (Eugen Simion), profesorul „are tristețea energică și sănătoasă”, „generozitatea stângii luminate și cultura aristocratică a dreptei inteligente” (Radu Cosașu). Fertil în sugestii, deschis spre probleme acute și controversate, [volumul Dialectică și estetică] reprezintă o contribuție adesea personală, totdeauna sobră și
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
cu ecouri folclorice. Volumul următor, Pietre de râu (1966), este dedicat mai tinerilor confrați, cărora li se transmite, cu orgoliu grandilocvent, încrederea în noua poezie, ce va dăinui ca și „pietrele de râu”, imagine din care nu lipsește clișeul omului truditor: „Pietre de râu de o unică perfecțiune, / Cutii de rezonanță materiei tăcând, / Pietre de râu pe care în zori de zi să sune, / Spre muncă, pașii siguri ai omului de rând”. Cu un zel militant ce tinde să împrumute ceva
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
global”; o societate care tinde să înlocuiască realitatea cu hiperrealitatea; o societate în care nu se poate supraviețui decât prin învățare și creativitate; o lume pentru „cetățeanul mondial”, adică pentru acel kosmopolites din „noile vremuri eleniste”, reînviate uluitor de savanții truditori ai bibliotecilor alexandrine din veacul XX. Așadar, o lume primejdioasă în care nu poate supraviețui decât acest nou kosmopolites - care nu se naște, ca și cel antic, cu genele necesare pentru a supraviețui în acest univers halucinant, ci trebuie format
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Dan Deșliu Lazăr de la Rusca, unde eroul - activist de partid - visează mereu ziua de mâine În care exploatarea va fi complet desființată: «Lazăr cântă-n glas de strună calea nouă, viața bună: soare-n suflet, și-n ogoare arăminii truditoare, celor harnici fericire și chiaburilor pieire». Asupra proceselor sufletești pe care le trăiește omul nou s-au oprit câțiva dintre poeții noștri. Printre cele mai reușite poeme de acest fel vom nota Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii publicat de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aperceptivă, făcând apel la acele „senzații cu afinități mentale” (Șt. Odobleja), el reînvie cu har, în câteva tușe chiar, vremuri, locuri și oameni. Starea profundului acord memorie-copilărie iscă de la sine relevante și consistente evocări. Drept constantă a vieții și operei truditorului pedagog și scriitor o constituie cultul pentru muncă. În acest sens, mediile de viață optime și efigiile unor persoane cu caracter exemplar pot constitui mană cerească pentru semenii mai tineri (Educația la superlativ, Ora de dirigenție). Totodată în câmpul semantic
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
zilele noastre. Deci meritul nu a fost a lui Hristos, că suntem acum creștini, ci al marilor conducători a lumii de pe atunci, când au observat că noua doctrină religioasă, li se potrivește ca o mănușă pentru a încăleca definitiv poporul truditor, având acum cu ce să-l prostească la nesfârșit. Pe anul acesta, pomana porcului s-a dus, sarmalele au fost terminate, vinul băut, Salvarea, sunată. La ce vă mai așteptați? La mulți ani și cât mai multe pomeni ale porcului
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Sapșa. «N-am ascuns nimic», zic, «cum să ascund ce-mi aparține? Mi-am luat Înapoi, din biblioteca școlii, cărțile mele, cumpărate pe banii mei și-ai nevesti-mi, din salariile noas’...» «Salariile!», mă Întrerupe Sapșa. «Banii storși din sângele narodului truditor, din sudoarea proletariatului, a clasei muncitoare! Scoate și predă puterii sovietice liberatoare toate cărțile burgheze!» « Cum așa, burgheze?», fac eu. «Doar și tu ai citit burghezele acelea - și nu te-ai Îmburghezit, din contra! Le-au citit și mama ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
noștri - pe astea să le scoți și să le predai!» «Predau și traducerile din Gorki, tipărite cu... litere românești?» «Predai tot! Și nu mai discuți! Predai tot, le ducem la Orhei, vedem noi acolo, verificăm ce-i bun pentru narodul truditor și ce nu!» Tata aprinde altă țigară, cu mâini nesigure: Îl face să sufere amintirea... - Nu mai aveam scăpare. Trimisesem copiii acasă, În toată școala numai ei trei și cu mine... Sapșa cu Încă unul intră În casă - noroc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
inși, acolo, n-au făcut ceva-cumva Împotriva noastră, a maselor, a istoriei, a progresului - Într-un cuvânt: a bolșevismului? Dar au fost ei ceva-cumva-cineva? Cum așa? Nu vor fi fost - dar facem, noi, istoria făcută de masele largi de proletari truditori, să fi făcut ceva - Înainte; ori să facă, În prezent... - Și tu? Ce-ai făcut? - Eu n-am avut nevoie să chiar fac, doar să mă aflu, să mă trezesc aflat, uitat - În calea-facerii. Dacă auzeam trenul (venind) și aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]