195 matches
-
ei de orice altă noimă decît "conștiința scriiturii", decît "textuarea" care ar fi "singurul conținut de comunicat în poezie", rod al unui "actant scriptural", vidare ce e urmărită pe linie diacronică precum o mișcare evolutivă, o "perfecționare" în trepte, uneori trudnice, impure a materiei lirice. Discursul critic astfel orientat are ca fond o certitudine inebranlabilă, o imensă autosatisfacție ce emite muzica de fanfară a triumfului permanent. Urcat într-o tribună a conștiinței d-sale directoare, Marin Mincu asistă la defilarea marilor
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
adevărul uman, de a însămânța strălucire, și astfel "bucuria și slava dau în flăcări". Sensul suprem al omului: Crește asemenea pomului tânăr, liberă, virtutea,/ În curăția picăturilor de rouă, prin dreapta/ Înțelepciune și se ridică / Spre umedul Eter"; " În preajma încercării trudnice se dovedesc cele înalte". Scopul oricărui înțeles trebuie "să dea în floare pe înălțimile înțelepciunii". Și acest extraordinar adevăr ce se impune poetului: "O, de-ar găsi luntrea gândurilor un avânt mai puternic decât harul vorbelor"; deci gândurile trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
orgolios-teribilist "Sunt tânăr, Doamnă". Volumul lui Emil Brumaru debutează cu poemul de-aici începe cântecul: "De-aici începe cântecul. Sunt pur/ Cristal înfipt în propria mea carne./ Degeaba mlaștini pâlpâie-mprejur/ Făptura zvelt țâșnită să-mi răstoarne./ Mă adâncesc în trudnicul murmur.// (...) Încrezător, cu sufletul inform,/ M-arunc din turnul unui 'nalt poem,/ Fără să știu, fără să vreau să-mi chem/ Imaginile care-n mine dorm,/ De care uneori mă tem." Alex Ștefănescu observa cu justețe în Istoria literaturii române
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
de mare folos. Simona primea cu indiferență flatările. Voia să demonstreze prin atitudinea ei impasibilă, că ceea ce făcuse era un demers de rutină, chiar dacă pentru unii termeni medicali fusese nevoită să răscolească mai multe dicționare de specialitate. Totuși, această muncă trudnică se dovedi a fi o terapie eficace. Cu fiecare zi ce trecea, Simona făcea pași spre normalitate, chiar dacă aceasta mai purta amprenta relativității. Unii medici găsiră că aplicarea acestei metode este de reținut în unele cazuri. În consecință, se pronunțară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să modeleze, să aducă În lumină frumosul imaginar. Arta, frumosul artistic sunt generate de spiritul creator. Fumusețea, ca operă a spiritului, nu s-a Înfăptuit de la sine, a fost nevoie de exercițiu, sacrificiu și ardere. Arta este rezultatul Încercărilor repetate, trudnice, de depășire a limitelor realității imediate și transcederea În metafizic, acolo unde spațiile pure, neviciate ascund comori nebănuite. (Despre artă și poezie, Hegel) Opera de artă nu poate atinge perfecțiunea, fără talentul, imaginația, fantezia, dăruirea și, nu În ultimul rând
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
în locuința unuia dintre caguliști. Desfăcut cu înfrigurare. Când au dat capacul deoparte, de emoție, i-a atacat, pe toți, transpirația. O transpirație fierbinte, care le curgea în șiroaie, pe fețe, și de-a lungul trupului. Dar ce au găsit, trudnicii căutători, în acel tron de legendă.Câte patru rânduri de prosoape; câte patru rânduri de broboade; câte patru rânduri de încălțări; câte patru rânduri de chiloți; câte patru rânduri de papuci de odae; patru furouri; patru sutiene; patru piepteni de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cartea asta n-are nimic de-a face cu cea pe care o începuseși. Numai unele nume proprii sunt identice, amănunt firește foarte straniu, dar asupra căruia nu te oprești să meditezi, căci, puțin câte puțin, din traducerea improvizată și trudnică a lui Uzzi-Tuzii se conturează schema unei întâmplări; din descifrarea gâfâită de cuvinte amestecate se naște o narațiune amplă. Ițindu-se de pe coasta abruptă Încerc să mă conving că lumea vrea să-mi comunice ceva, să-mi transmită mesaje, avertismente, semnale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
său, Malhus, se va deștepta primul, dintr‑odată, ca pălit de adierea timpului și a cugetului. Mai Întâi va auzi susurul apei din bolta grotei, mai Întâi va simți ghimpele din inima sa. Scăldat În tihnă, cugetul său de adormit trudnic, cugetul său cufundat În bezna jilavă a grotei nu se putea dezmetici numaidecât, căci trupul i se vlăguise de atâta tihneală, iar sufletul Îi era bântuit de vedenii. Chemă În sinea sa numele Domnului și chemă În sinea sa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mai impor-tante decît Someșul cel așa de subțiratic. E, în totul, un univers mic, al deriziunii, pe care harul poetic nu are cum să-l înalțe pînă la stratosfera unui interes mai general. Și apoi citesc cu oarecare dezagrement încercărle trudnice, precum și aceasta de față, de a face compuneri poetice în metru antic. Prozodia veche, cu versuri avînd silabe în numere fixe și accente ce cad la intervale prestabilite și invariabile, ca și cea de mai tîrziu, avîndu-și originile în Evul
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
în cristale cu o conexiune nesfârșita, pentru că ruperile de ritm nu trebuie să distrugă unitatea poemelor. S-ar putea să nu fiu prea clar, știu că-s împrăștiat de ieri." (p. 222). E totuși destul de clar. Mai încâlcite, incoerențe și trudnice că exprimare sunt epistolele celuilalt, uneori salvate de frumoase fulgurații ("noi măsurăm cu măsuri uriașe emoții mici", "se pierde entuziasm cum se pierde căldură", "mi-e dor și de mama și de ceva copilărie văzută în secret"), cel mai adesea
Doi poeți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7593_a_8918]
-
medievale, s-a ivit și pe meleagurile noastre sub chipul unor snoave, "povești" ce nu ocolesc licențiosul sau chiar în epopeice cadențe. Satira lui Mircea Petean e copios inventivă, de-o veselie mohorîtă, cu un mers ce mimează o notă trudnică, vîrtos ațîțată de contrarietăți: "păduchele de apă ca un deget / apăsat pe o piele destinsă / sparge suprafața lacului - / creții apei sînt mustața primarului Ťîn furculițăť // bortă cu miresme de timp suspendat / lunecă prin dreptul porților închise popa / cu masca de
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
preocupat de stil. Libertățile stilistice devin tot mai îndrăznețe, experimentele se fac la lumina zilei, fraza ia turnuri retorice cam înalte pentru gustul nostru de astăzi, ca în aceste rânduri, din 1982, despre Vasile Pârvan: "Prezență austeră, aureolată de ritmul trudnic al meditațiilor profunde, Vasile Pârvan trebuie căutat în zonele de altitudine ale culturii noastre naționale, în spațiile ei trainice în care trăiesc - oneste, încăpățânate și nezgomotoase - ideile și atitudinile cele mari, greu de obligat la genuflexiuni imperative" (p. 35). Pe
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
asemenea, că dezavuarea de către ea a unor aspecte ale politicii guvernului israelian de la începutul anilor '60 ar fi echivalat cu o atitudine antisionistă. Restabilirea adevăratelor proporții ale devierii ei de la modul de a judeca al majorității, reabilitarea ei, au fost trudnice și nicidecum depline Străina din altă țară este, în măsură covârșitoare, o pledoarie în apărarea bunei credințe a Hannei Arendt. Martin Heidegger și controversata relație dintre ei rămân, pentru prima oară, în plan secund.
Pledoarie pentru Hannah Arendt by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6364_a_7689]
-
misterioasă, alunecoasă, ubicuă”. La Ștefan Manasia, echilibrul lumii mici, „subcelulare”, poate fi contrapunctul simfonic al golului („istoric”): „creierul se umpluse de noapte / ca o amforă veche”. La Doina Ioanid, Poemele de trecere povestesc simplu și poticnit întâlnirea cu moartea și trudnica ei învățare. La Medeea Iancu, moartea medicalizată e tradusă în delicate metafore ale copilăriei (vezi Divina tragedie): „moartea-i doar o păpușă de lemn / pe care fetițele și băiețeii o lustruiesc mângâind-o / târâș- grăpiș trece moartea / cu nasul lung
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
natural, ai fi spus, încrezător, vernisajului pe care-l oficiam. Nu era corbul lui Poe, croncănind fatidic Nevermore; era, din cerul bibliotecii ideale, chezășuită de Flaubert, pecetea unei prietenii care trebuie să ne onoreze neabătut: între simplitatea umanului și gloria trudnică, însă nicicînd vană, închipuită de slujitorii artei. ... Ca un imbold mereu ardent, urmărindu-ne destinul. Variațiuni tematice Arta s-a simțit, nu o dată, familiar atrasă de lumea păsărilor, a le înțelege graiul a fost, în felurite tradiții legendare, semn de
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Iași (ca o continuatoare a revistei „Iașul literar”), având redactori pe: Dumitru Ignea, Corneliu ștefanache, Corneliu Sturzu, Alexandru Dobrescu; iar În „seria nouă”, Începând din 1996, sub direcția poetului Cassian Maria Spiridon. În istoricul revistei „Convorbiri literare” merită a reține trudnicul efort al slujitorilor condeiului românesc, responsabili coordonatori fiind: Iacob Negruzzi (1867-1885, 1885-1895), Simion Mehedinți (1907-1923), Al. Tzigara Samur caș (1924-1938) și I. E. Torouțiu (1939-1944). La fiecare schimbare de ștafetă, sunt consemnate câteva gânduri memorabile, În momentul În care o „altă
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
care descoperă în Mateiu, cu care s-a certat toată viața, un scriitor: „Nenorocitul, spunea tata, cât i-am spus să nu se apuce de literatură! L-am sfătuit să facă orice meserie, numai pe asta nu; e cea mai trudnică. Dar acum s-a molipsit și nu mai pot să-l scap!” (p. 144). Ioan D. Gherea, crescut într-o familie în care se cita din Caragiale (nici mai mult, nici mai puțin!), evocă întâmplări de la concerte și frica lui
Caragiale și lumea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3013_a_4338]
-
pe dirijorul german, iar aceasta în ce privește raporturile dintre idea și trăirea artistică, aspect condiționat de conținutul versurilor Odei... lui Friedrich Schiller. Aspecte ale dramatismului în teatru și în muzică, diferențierile specifice observate în ambele direcții, revelații și considerații privind drumul trudnic al cunoașterii în muzică și în artă în general, implicarea factorului timp, considerații asupra stilului... Un semnificativ, un veritabil tezaur de valori spirituale îl reprezintă pentru Furtwaengler complexul lecturilor, alegerea, comentarea acestora... de la Homer la Shakespeare, de la Goethe la Thomas
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
Ana Selejan Este titlul memoriilor lui Miron Radu Paraschivescu, tipărite în 1994 (Editura Dacia), după ce ediția princeps apăruse la Paris, în 1976, cu titlul Journal d'un hérétique. Eram pe atunci în plină documentare (mai mult decât trudnică) și elaborare a celui de-al doilea volum din Literatura în totalitarism, în care investighez fenomenul realist-socialist din anii 1952 și 1953; apăruse primul volum (în 1994), apăruse, de asemenea, și cartea Reeducare și prigoană (1993) în care radiografiam, printre
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
și căutarea ,în nesiguranță" mi se par perfect integrate în cuprinsul poemelor lui mari, în care cuvintele potrivite, forțând sintaxa și reformând vocabularul, reconfigurează în mod excepțional imaginarul saturat de atâtea și atâtea reprezentări anterioare. Ineditele traiectorii deschise și drumul trudnic parcurs de autor își găsesc împlinirea nu într-un merit al încercării propriu-zise, ci în bijuteriile realizate cu migală de poet. Care se considera, cum știm, un simplu meșteșugar al cuvântului. E una dintre puținele obiecții de fond ce pot
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
cele două volume în cauză sunt dedicate vieții în societatea românească după căderea comunismului. Ele au ca temă pe canavaua unor întâmplări zilnice - întâlniri, călătorii, probleme ale creației scriitoricești, ale sănătății - în primul rând destinul scriitorului național în anii lungi, trudnici și doar în parte încheiați ai tranziției. Sunt note scurte, dar nu eliptice, riguros articulate ale unei conștiințe treze care nu se scaldă în apele compromisului, dar nici nu-și nutrește existența pe schelăria evenimentelor politice, al căror substrat însă
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
ce mai contează? Ce dacă!? (vorbă ce des se aude pe-aici) adică si ce mai contează o viată de om mai mult sau chiar mai putin. Nu-i lucru prea mare să iei de la unul la altul: banul cel trudnic, viteaua, purcica, lumina din cer, nevasta, iubita, nici viata nu-i mare scofală s-o iei, de la unul la altul. Totul e clar de la bun început: nimic nu-i al tău si nimic nu poate să fie al cuiva altul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-mi fii aproape!/Madonei mele cere-i îndurare!/ Pe unde-mi ești? Absența ei mă doare!/ Strecoară-i-te-n sânge și în pleoape!/ Tu, sol al vieții mele trecătoare,/ Cu trupul minții foșnitor pe ape,/ Dă jos armura genelor, să scape/De trudnica ivire călătoare!/ Umil și fericit prăsesc cuvinte,/ Împerechez fiorul cu cinstirea,/ Ecoul gândului o ia ’nainte.../ Și tot așa, până ce istovirea/ Apleacă tuiul inimii, fierbinte,/ Ea să maștepte-n prag! Prinos? Iubirea!” - cf. Sonetul CLII. Expresivitatea Logos-ului, ca Ordine Dumnezeiesc
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
permit să mă lase să aștept. Aș pune să fie spânzurați cu toții, dacă ar exista un călău. Izbutise să fie primit doar folosindu-se de autoritatea lui, Însă anticamera devenea umilitoare. Într-o jumătate de ceas, văzuse negustori corpolenți, oameni trudnici și alți indivizi de nimic trecând Înaintea lui. Simțea cum Îi sporește ura față de mârlanii aceia Îmbogățiți, acum umflată de dorința de răzbunare. Din pricina unora ca ei, devenise Florența ceea ce devenise. Un oraș care ar fi putut fi noua Romă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sau ele Însele nu sînt decît proiecția În trecut a imaginilor de acum. Te afli Între două ficțiuni, Între două desene pe care le crezi identice, Încerci să le suprapui, prea multe linii tremurate, nu se mai potrivește nimic. Această trudnică lucrare de reconstituire. Chipurile, vocile, detaliile, lumina de atunci - cine e această umbră atît de blîndă acum În declinarea timpului, altădată tiranică În incandescența ei orgolioasă și aceste mișcări tandre, docile, care-ți Împresoară fruntea, rapacitatea lor de atunci, Încărcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]