1,393 matches
-
moment dat (p. 128). Călugărul alb are funcția unei referințe simbolice, ca aspirație, pentru cel care nu e o fire religioasă. Are disponibilitatea de a-și analiza marile păcate, de a le dramatiza și de a le converti în calități. Trufia este alimentată de mândria culturală de oltean și european, în același timp, care se revendică mai mult de la Brâncuși decât de la Arghezi. Dar trufia este și o chestiune de onoare, de ofensivă benefică pentru afirmarea sinelui: „De fapt, într-o
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
a-și analiza marile păcate, de a le dramatiza și de a le converti în calități. Trufia este alimentată de mândria culturală de oltean și european, în același timp, care se revendică mai mult de la Brâncuși decât de la Arghezi. Dar trufia este și o chestiune de onoare, de ofensivă benefică pentru afirmarea sinelui: „De fapt, într-o oblomoviadă generală, într-o puturoșenie valahă seculară, nu cumva trufia este ferment de ameliorare, de aerisire și de creație?” - se întreabă confesorul sfidător și
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
în același timp, care se revendică mai mult de la Brâncuși decât de la Arghezi. Dar trufia este și o chestiune de onoare, de ofensivă benefică pentru afirmarea sinelui: „De fapt, într-o oblomoviadă generală, într-o puturoșenie valahă seculară, nu cumva trufia este ferment de ameliorare, de aerisire și de creație?” - se întreabă confesorul sfidător și semeț (p. 13). A doua mare problemă din rândul păcatelor capitale e imposibilitatea credinței. Îndoiala îi apare ca insolubilă: „aș vrea să cred, dar nu pot
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
morală d-lui Ciprianșiulea, față de a cărui "propunere" de a se redresa Uniunea Scriitorilor prin desființare Cronicarul a exprimat unele rezerve și nedumeriri. (v. "R. lit.", nr. 45/2004). D-l Stănescu îl socotește pe Cronicar "atins binișor" de boala trufiei ("trufia monitorizării"), atunci când "îl trage de urechi (...) nu pe un repetent oarecare ce se chinuie să treacă o clasă ci pe un premiant strălucit". Nu avem sentimentul să ne fi purtat astfel cu d-l Șiulea, dar problema nici nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
d-lui Ciprianșiulea, față de a cărui "propunere" de a se redresa Uniunea Scriitorilor prin desființare Cronicarul a exprimat unele rezerve și nedumeriri. (v. "R. lit.", nr. 45/2004). D-l Stănescu îl socotește pe Cronicar "atins binișor" de boala trufiei ("trufia monitorizării"), atunci când "îl trage de urechi (...) nu pe un repetent oarecare ce se chinuie să treacă o clasă ci pe un premiant strălucit". Nu avem sentimentul să ne fi purtat astfel cu d-l Șiulea, dar problema nici nu este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
face astfel cu o estetizare a hierofaniei. Menționăm că aci opiniile teologilor sînt împărțite. Dacă unii se arată dispuși a vedea în artist un ins ce imită paradigma divină inclusiv, sub raportul capacității sale creatoare, alții îl suspectează de o trufie cu luciferice tangențe. Ultimii se pot bizui și pe următoarea glosă a Fericitului Augustin: "Dumnezeu nu ne-a spus: învățați de la Mine cum au fost făcute cerul și pămîntul, cum au fost create toate cele văzute și nevăzute, cum se
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
făcută între dumnezeul celorlalte neamuri scris cu literă mică și Dumnezeul iudaic, scris cu majusculă. Unul din motivele ce au dus la prigoana etnică fără precedent. Evreii, se spune, și-ar fi făcut-o cu mâna lor. Observație cinică. Nici o trufie, oricât de acerbă, dacă este îndreptățită, nu poate fi expusă unor represalii rasiale crunte... Lăsând la o parte numele atâtor oameni de știință de prim rang... Dramă ascunsă într-o autoapreciere excesivă. Tactul nu merge cu orice perspectivă... * 8. Sau
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
trei povestiri ale lui Cehov, așa cum scrie în caietul program. Eu am recunoscut doar Vioara lui Rotschild, baza scenariului. Lamentația "viorii" este preluată aici și de alte cîteva instrumente ce cîntă live, un violoncel ce geme neputința și păcatul omenesc, trufia și indiferența, și un cîntec interpretat de Keren Hadar tot live, dumnezeiește, care mi-a adus aminte de Ghetoul lui Victor Ioan Frunză. Lume multă la Sibiu. Pe străzi, peste tot, un du-te vino parcă fără încetare. Valuri care
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
este reconfortant să vezi că, măcar, autorul nu le face cititorilor ploconeli oportuniste și flatante, foarte la modă și azi, la fel ca ieri, pentru a-i cîștiga prin prefăcătorie: "Această zeitate, cititorul, a înnebunit de mult de propria-i trufie. El vrea literatură pornografică - și scriitorul, chiar dacă nu este pornograf, sacrifică măcar două, trei pagini pentru plăcerea de-a se hrăni cu murdărie a zeului său. Vrea să doarmă cu apă de roze - și scriitorul îi face și acest hatîr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
măsurat în tot ce scrie, într-un fel, dacă vreți, deasupra existenței cotidiene, atemporal în sensul că nici zdruncinăturile istoriei, nici sosurile picante sau grețoase ale întâmplărilor de tot soiul, nimic din mizeriile ideologicale nu reușiseră a-l atinge, nici trufiile literare, curente, academice, ori nu, printre oamenii de cultură obișnuiți; nici acel miticism voios, slugarnic, de bodegă, tipic dâmbovițean; ...ci o gravitate măsurată, naturală, o știință de carte temeinică, o cunoaștere trainică, un simț al proporțiilor, firescului, un bun-simț, pe
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
de ieșire din impas. Referindu-se sincer la îndoială sau la eșec în destinul lor profesional cei doi nu se socoteau degradați, între ei nu mai funcționau demoni ai răului, amorul propriu sau gelozia. Ce exemplu încurajator de pierdere a trufiei în relații de breaslă! Goethe a atins o etate a senectuții acoperit de glorie, era permanent în centrul atenției publice, fiecare cuvânt pe care îl rostea umbla din gură în gură, interpretat ca un mesaj al unui oracol. Cineva s-
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
cel privind "năravurile moldovenilor", Dimitrie Cantemir spunea că "vorba duel încă nu le este cunoscută". Deci, nu numai practica duelului nu era cunoscută în Moldova începutului de secol XVIII, dar nici măcar termenul care o desemna. Cantemir încearcă să explice situația: "Trufia și semeția sînt muma și sora lor. Dacă moldoveanul are un cal de soi bun și arme mai bune, atunci el gîndește că nimeni nu-l întrece și nu s-ar da în lături să se ia la harță chiar
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de larma turiștilor. Disting aproape câteva glasuri germane care ironizează în mod evident în limba clasică a poetului ofițer Schiller, Franța războinică, orgolioasa, La France guérričre... Și nu fără motiv. Franța, care, de la Napoleon încoace, a pierdut toate războaiele, în ciuda trufiei, - și noroc cu America... Prințul de Joinville s-a achitat cum trebuie de misiunea încredințată de Louis Philippe. Aducând în Franța, la Cherbourg, din Insula Sfânta Elena, pe corabia La belle poule, cu pânze albe probabil, înfoiată sub vânt ca
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
XXVII. Altceva ne trebuie ! Am șters-o în goană din dragostea asta cumplită ca și de dragostea de sine, de altfel. Dar de când lumea-i lume n-am jucat cum mi s-a cântat și hohotu-mi de plâns plin de trufie era și mersul meu din rău în mai rău mă făcea nebun de bucurie sub bolta cerului pur. XXVIII. De la Ana la Caiafa Pe măsură ce otrava ori aghiasma își face efectul cel bun îți spun fără vlagă sau cu ardoare cucernică
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
prin diferite ispite<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Am greși dacă am crede că toate ispitele care ne asaltează prin simțuri sunt manevrele diavolului; dezechilibrul creat prin păcatul originar la nivelul întreitei pofte a trupului, a ochilor și trufia vieții despre care vorbește Sfântul Ioan Evanghelistul, dezechilibru augmentat și întreținut de obișnuințele rele care slăbesc și mai mult voința, este suficient spre a explica un mare număr de ispite și căderi în păcat. Sfântul Iacob, în epistola sa, ne
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
voii noastre, ca să ne silim să le lucrăm neîncetat. Că dormind noi întru trândăvia lenevirii, vine vrăjmașul sufletelor și seamănă mulțime de neghină. Și seamănă în cei credincioși eresuri, în cei drepți, păcate, în cei blânzi, prigoniri, în cei smeriți, trufie, în cei înfrânați, beție, în cei săraci, furtișaguri, în cei nevoitori, slavă deșartă, în cei luptători, trândăvie. Și a semănat în toate Țarinile: în cea a inimii, mânie; pe buze, minciuni și grăiri de rău; în ochi, pizmă; în mâini
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
altele asemenea acestora; în urechi, auzire de cele spurcate; în gâtlej, iubire de bunătăți cu îndulcire. În toate lucrurile a semănat neghină: în nașterea fecioriei, curvie; în vremea morții, deznădăjduire; în viețuire, urâciune; în cumpărare și vânzare, înșelăciune; în stăpânire, trufie; în supunere, neascultare; în judecăți, nedreptate. În toate a semănat neghină. La arătare, facere de răutăți. Neghină a semănat în veselia cea multă; întru întristarea cea pentru păcate, deznădăjduire. Pe acestea toate le-a semănat vrăjmașul, pentru ca prin mulțimea neghinelor
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
pentru că vin direct de la diavolul și fiecare își dă ușor seama de cursele celui viclean. 4. Din partea dreaptă ne ispitesc diavolii prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit, cum sunt: mândria, trufia, părerea de sine, slava deșartă, osândirea altora, răzvrătirea minții, neascultarea, egoismul, eresurile, sectele, încrederea prea mare în mila lui Dumnezeu, cugetarea înaltă, hula, îndoiala, necredința, visurile, vedeniile, vrăjitoria etc. Aceste patimi, având la temelie mândria din care a căzut Lucifer
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt gânduri ale răutății, am ajunge la trei: iubirea de arginți, iubirea de plăcere și iubirea de mărire: „pentru că tot ceea ce este din lume, adică pofta trupului, pofta ochilor și trufia vieții, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume”, după cum spune Sfântul Ioan Teologul în întâia sa epistolă (I Ioan 2, 16). Împotriva acestor trei păcate luptă virtuțile, care constituie votul monahal, și anume: legământul sărăciei, al castității și al
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu vocația Cuvântului care zidește (nu a celui care năruiește!), personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii adevărurilor din acest ,,secol de demonism și de trufie luciferică” (după cum ar afirma criticul și istoricul literar Ovidiu Ghidirmic, director al revistei LAMURA, editată la Craiova) -, Doina Cernica și Maria Toacă, membre ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrează, concomitent, rectitudine morală și civică, conștiință și demnitate națională. Ele
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a Răstignirii pe cruce și, apoi, a Învierii Fiului Domnului, în egală măsură Fiul Omului. Viața lui EMINESCU a fost una jertfelnică. Moartea sa o putem asemui cu aceea a primilor creștini - prigoniți, torturați, uciși de împărați romani orbiți de trufia puterii, precum Dioclețian sau Nero. Martirică moarte - în numele adevărurilor fundamentale perpetuate peste milenii de istoria stră-românilor și a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice și biserici rupestre
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
distrugere a fibrei poporului român. Mulți chiar afirmă cu argumente concrete acest lucru. Ateiii, liber-cugetătorii, vor ca locul celor șapte virtuți: credința, cumpătarea, speranța, dreptatea, tăria, milostenia, prudența, promovate cotidian de Biserică, să fie luat de cele șapte păcate: invidia, trufia, desfrâul, lăcomia, avariția, lenea, mânia. O fac prin toate mijloacele, majoritatea televiziunilor promovând, non stop, astfel de mesaje nocive și apocaliptice. Doamne ajută ! Sergiu Gabureac
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
lor e asemenea trâmbițelor Ierihonului și că turma își urmează oarbă profeții când iese la păscut din deșertul roșu și așa mai departe până la capătul lumii... Creier spălat Creierul spălat, regulamentar și inert se obține cu săpunul cazon, Fluierăm cu trufie arcada spartă a marelui nostru pluton, Târâm și târâm gamela prin glod, foamea pândește-n deșert. Soldat! Ascultă comanda la mine, astăzi avem marmelăzi la desert. Ieri ai scris o carte poștală acasă, mâine învățăm idealul de nap. V-am
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
telefonice între pârâtorii orașului; parcă trezit din anestezie pe un pat de spital începe purificarea prin vomă, curând ne vor ține de urât mucenicii. Va să zică posteritatea ți-a rezemat bicicleta de gard, va să zică viermii-s mai grași decât hoitul. Cu trufie și moliciune dom sergent admite să traversăm firul de praf. Donatorii de sânge Voci rupte de voci zdrențuite dau buzna spre luminișul momentului, Statul e pretutindeni precum CO2 în respirația spălătoresei de morți, Statul ocrotește dezvoltă și valorifică donatorii de
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]