1,978 matches
-
Drăghiceanu, lucru pe care îl făcea metodic cu o perversă știință a delațiunii și astfel mai în fiecare săptămână sosea de la Târgoviște tovarășul Ioviță, „instructor” ce oblăduia între alte comune și Nucetul, se instala în biroul nostru ca un pașă, tușea astmatic, se scărpina la ceafă îndelung, își pregătea atacul cu minuțiozitatea unui animal de pradă ce așteaptă momentul optim în care să-și înșface victima, scotea apoi o hârtiuță din veston (purta vestimentație stalinistă deși trecuse moda) și își începea
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
adus acasă, avea mațele peste el și mașina nu mai voia să pornească. de când mă știu, aceste grâne se coc numai în amurg. la seceriș, tulpinile lor sunt vinete, iar spicul e bolnav și mistic. ai zice că prin boabe tușește un tuberculos, într-atât sunt de tumefiate. pâinea însă e gustoasă, iar copiii o înfulecă iute. până la doisprezece ani, n-am văzut la ei vreun simptom. după doisprezece însă, o paloare pe care o păstrează până înspre douăzeci pare să
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
rău, mămică. Rău, rău, am crezut că mor. - Hai, mă, mamă, pe bune? - Pe bune. - Când? - Săptămâna trecută, mamă. Mi-a fost un răăău. Rău, rău, uite-așa îmi curgeau mucii, râuri-râuri. Și eram înfundată-n nas și am și tușit o dată, poate chiar de două ori. - Ai avut febră sau ceva? - Cred că am avut, da’ nu mi-am măsurat-o. Mi s-a părut că ardeam, așa, puțintel pe la tâmple. În flăcări ardeam... Și mi-au și zvâcnit tâmplele
Mă vait by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21231_a_22556]
-
Claudiu Komartin E 4 dimineața și tătuca tușește neîncetat. De ore bune îl auzim horcăind, zbătându-se, cerșind o gură de aer în plus. Suntem sătui, deși nu așa cum ai crede, însă niciunul nu spune nimic. E 4 dimineața și tătuca nu lasă pe nimeni să doarmă - trupul
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
rostul tehnic al curățeniei noastre lăuntrice, să vă istorisesc fabula, bogată în adâncimi, care se intitulează Abnegația mielului. Se duse și mielul odată undeva. Era ceva mai mărunt și purta în lână o fasole (boabă). Boaba zise: Eu bob. Mielul tuși. Mai zise boaba: Eu culeg toate boabele altora, căci și eu sunt boabă. Și înțelese mielul atunci că idealurile lui cele mai scumpe se tociseră pentru totdeauna. Și, luând o vargă, începu să se flageleze, până când se isprăvi și fabula
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
colaboratorii lui, cei care-i aduseseră o captură de lux. Imediat ce scăpă de martori, fostul vistiernic se învârti în jurul ei, ca și cum nu știa de unde să-și înceapă prada. își duse mâinile la spate, aplecă fruntea asemenea celor împovărați de gânduri, tuși artificial, după care-i veni în respirație. - O astfel de vizită trebuie sărbătorită! Whisky, ceai, o gustărică? Gilda Tudor nu părea câtuși de puțin temătoare, cum ar fi dorit el. îl privea ca pe un individ oarecare, ajuns incapabil să
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
două mici fiare de-o muțenie ucigătoare mi-ar plăcea să adulmec mirosul de parfum bărbătesc un obraz proaspăt bărbierit numai dimineața bărbatul miroase a mirt când se întoarce acasă are privirea obosită rece o vreme stă la fereastră fumează tușește din piept i se desprind cercuri fumurii fruntea i se încrețește de gânduri Ar trebui anume să-ți vorbesc ca un copil care și-a încheiat un arest în camera ne-ndurător de strâmtă ar trebui să-ți spun că-mi
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
pansamente uzate drojdie ideologie fezandată repetă: ia-ți adio și pleacă în ciuda faptului că nu vei ajunge nicio dată Sfaturi metafizice Fii atent trăiești în provincie într-un orășel ghidat după codul bunelor maniere și după rit mul în care tușesc bătrânele bigote sărută mâna doamnei proaspăt coafate salută fanfara crescătorilor de porumbei călători fii ceremonios în fața autorităților autocrate sau blânde sau amețite de somn fii atent ce cravată îți pui în ce partid te înscrii dă dovadă de patriotism înfășurat
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
Să nu poți face absolut nimic fără să nu fii însoțit de durere, să nu respiri fără să te doară, să nu te miști cât de puțin, fără să nu înțepenești de durere, să nu încerci să strănuți sau să tușești, să nu mănânci sau să bei ceva și Ea (durerea) să nu fie acolo, să încerci să dormi iar durerea să nu fie acolo cuibărită în tine în toate structurile tale. La un moment dat nici nu mai poți localiza
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
gândul că m-am lăsat la timp, înainte să înceapă marea persecuție împotriva fumătorilor, acei incurabili vicioși, paria ai societății ce înaintează în formație strânsă spre țarcurile unde-și vor sfârși zilele între nori de fum și maldăre de mucuri, tușind, expectorând... Un patron care refuză angajarea unui petent pe motive de culoare a pielii sau anumite preferințe sexuale este numaidecât sancționat, rușinea prin care trece îl va urmări toată viața, va pierde licența odată cu obrazul. Dar dacă un fumător se
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
49 de ani - de inimă. Tot atât fuma străbunicul meu patern, doctorul Mihai Millotianu, medicul primar al orașului Turnu Severin. La ieșirea din cabinet a unui pacient aprindea o țigare, pe care o atingea - incomplet - de cum intra următorul. Dacă pacientul tușea - Turnul Severin era orașul cu cea mai ridicată cotă de tuberculoși din Vechiul Regat - era cu severitate consiliat să se lase de fumat. Zeci de țigări fumegânde se adunau într-o încăpătoare scrumieră din care se ridica gros fumul lor
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
schimbă, dragul meu, decât cum e mai bine să se jupoaie unii pă alții... Sigur, îi dădea mâna! încolo, ...Diogene, care fusese profesor de Naturale, susținea că pomana, cerșitul sunt cele mai vechi ocupații omenești, ...ca și cealaltă, știți, - și tușise, cu înțeles. Și că, lăsând la o parte Rațiunea, asta ne și separă de tot regnul animal. Firește, ar mai fi și libertatea, dar el crede,... adică Diogene crede, că ea derivă de fapt din ideea de pomană, ori invers
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții Raiului” (“Sus la poarta Raiului” - metaforă incipitului de volum, însemnând perspectiva normalității sacrale, de dincolo de “tușea muscăleasca” - cf. Taximetrie, p. 7 - “taxiul” fiind “vehicolul provizoriu” poetic, precum “luntrea lui Charon” pentru dobândirea PERSPECTIVEI ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de interdicțiile adevărului istoric se “scuipa adevăruri” (“alte versuri negre și parșive
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
învăluie și din fața căruia n-avea unde să se retragă. Curând, ceața verzuie lăptoasa îl cuprinse în miezul ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții Raiului” (“Sus la poarta Raiului” - metaforă incipitului de volum, însemnând perspectiva normalității sacrale, de dincolo de “tușea muscăleasca” - cf. Taximetrie, p. 7 - “taxiul” fiind “vehicolul provizoriu” poetic, precum “luntrea lui Charon” pentru dobândirea PERSPECTIVEI ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de interdicțiile adevărului istoric se “scuipa adevăruri” (“alte versuri negre și parșive
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
învăluie și din fața căruia n-avea unde să se retragă. Curând, ceața verzuie lăptoasa îl cuprinse în miezul ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu se știe, trec împodobiți cu brad și cântând în uralele mulțimii adunate pe peron. După un timp îndelungat, bieții copii, Mărioara și cu Babi sunt copleșiți de somn, mai ales că amândoi au căpătat în ultimul timptuse convulsivă și tușesc fără încetare. Vidi se ține bine, ca un cercetaș voinic! Am uitat încă o persoană: servitoarea unguroaică plină de teamă, cu un coș mare cu pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cazuri, cu 195 de internări). De la șefa Compartimentului de epidemiologie doamna dr. Eugenia Dumitrescu, am aflat că virozele respiratorii premerg, de regulă, gripa, boală foarte contagioasă, transmițându-se prin salivă și secreții respiratorii pe care bolnavul le elimină când vorbește, tușește, strănută etc. Simptomele apar după 2-3 zile de la infectare, se instalează brusc și sunt însoțite de o alterare marcată a stării generale: febră (39-40 °C), frisoane, dureri articulare, tuse uscată, lipsă de poftă de mâncare, nasul înfundat; simptomele durează între
Agenda2003-45-03-45-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281677_a_283006]
-
Atunci să mâncăm. (Apare Militarul, care se postează tăcut în colțul scenei. Nu are armă.) Aerul ăsta îți face o poftă!... (Ia un sandviș și îl duce la gură, dar tocmai atunci îl vede pe Militar și, șocat, începe să tușească.) BEN (ascultând la copaci): Ce e asta?... O pitulice sau un scatiu? MAMA: N-are importanță; totul, de fapt, este că aici poți să asculți nestingherit toate drăcoveniile astea... Duce sandvișul la gură, dar tocmai atunci îl vede pe Militar
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
copaci): Ce e asta?... O pitulice sau un scatiu? MAMA: N-are importanță; totul, de fapt, este că aici poți să asculți nestingherit toate drăcoveniile astea... Duce sandvișul la gură, dar tocmai atunci îl vede pe Militar și începe să tușească. Lui Max.) Ai văzut?::: MAX: Am văzut. MAMA: Și?... MAX: Nimic... Mănâncă mai departe... MAMA (încearcă să mănânce, dar nici ea nu mai poate): Nu pot... Parcă mi-ar număra fiece îmbucătură... MAX (părând curajos): Ei, la dracu'!... Nu-ți
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
munte, la mare, terenuri de golf, de vînătoare... La fiecare din aceste întrebări făceam semn cu mîna a lehamite, că ce voia el să știe, adică, n-ar fi fost nimic... Atunci, să zic o dată, ce posedam?! Am tăcut. Am tușit. Am privit în jos. Am stins căpețelul de trabuc într-o scrumiera grea de bronz care trona pe-o măsuța alături. M-am uitat mai întîi la Peter, ca și cum l-aș fi luat drept martor. Pe urma l-am privit
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
la șase. * * * Un activist bătrîn fumînd, trăgînd din țigară înfipta într-un țigaret de lemn de vișin, cireș?..."Un scriitor, - spusese el rar și pufăind, - trebuie să fie și în cer și pe pămînt și pe linie" și aici rîsese tușind, suferea de astm... * * * Întîlnire cu actorul Vasile Nițulescu pe stradă, iarna. Înfofolit în ursonul lui și părînd foarte băut, se oprise înaintea mea. Clătinîndu-se ușor, încerca să-mi spună ceva și nu reușea; apoi, dînd din mină a lehamite, plecase
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
si gîndi, si rosti!... Misterul. L-am somat în cele din urmă pe domnul Georges să-mi relateze, așa, de suvenir, măcar una din stricatele aventuri petrecute prin 1932 în elegantul sau stabiliment denumit la "Surorile Levitki"... Domnul Georges a tușit, și-a netezit barbă lui de social-democrat de pe la 1910, cu mustață îngălbenita de tutun, si a început să-mi spună cum, la vizorul sau din cabina de probă amintită, tapetata cu trandafiri roz, într-o zi, prin 1936, - era prin
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
prin mine, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. pe gânduri lunecau schiori, în păr zăpada își torcea fuiorul, Azi, sub mâna ta, cădelnițând fiori. sprijinit în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri Tușea înghețul în genunchii lunii, și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , cu un sărut te-am colindat, scârțâi într-un cântec din tine căzut. tulpina ierbii se făcuse țurțur, O emoție de sânge sunt, pe-ale zilelor diguri, la
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
nostalgia emoției cu înc-un vers plecarea mi-o amân. întârziate pe fluturii, umblând târâș, prin gândul aerului ațipit în pupila cerului. Ploua imens pe caldarâmul toamnei că aeru-și lovea în picuri dinții, Numai banca din parcul împotmolit statuia-n parc, tușind a dimineață, în plictiseală, umbla în pumni cu noi, îndrăgostiții. îți înrăma zarea trupului ca pe o fotografie cu umerii tatuați de foșnetul sărutului strănutat SĂRISE DIMINEAȚA de harpa vântului. Sărise dimineața din pat X.și plecase desculță prin trifoiul
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]