220 matches
-
cu uimire, vreo trei camere la stradă, în care nu locuia nimeni, pentru că ei îi plăceau cămăruțele ridicate în jurul bucătăriei de iarnă, iar alături, afară, era terasa acoperită, unde se gătea ziua, pentru că era deja cald, avea o sobă de tuci care afuma oalele, dar cui îi păsa, pentru că de vase se ocupa Cezar Dunăreanu, de gătit la fel, ea doar aducea fața de masă, albă, imaculată, și aranja scăunelele pentru copii, le turna lapte în căni și le punea mîncarea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
lângă el,îl trec și-l văd pe bunicul lucrând un cojoc sau vreo căciulă din blană de oaie, căci printre multe altele era și meșter cojocar...., mă uit peste gard și văd pe vecina Vasilica cum încingea tigaia de tuci cu trei picioare, în care făcea jumări din două ouă și o strachină de terci , jumări din care ....sătura mai mult sau mai puțin..... șapte inși ( unul dintre inși... fiind eu) . Era un fel de a mânca mămăligă prăjită cu
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494871438.html [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
se plătea - de 7 bani la sticlă. În vara anului 1903, Slavici avea la Bușteni, în urma cumpărărilor succesive de loturi, o suprafață de 4000 m2. Făcuse garduri împrejmuitoare, canalizări, puse țevi smălțuite, instală o cadă de marmură și două de tuci. Societatea lui Slavici figura în Almanahul Industriei și Comerțului, care a apărut din anul 1908 la București. Concomitent cu stabilimentul balnear, I. Slavici a construit la Bușteni o vilă, unde vara, prin rotație, veneau toate elevele de la Institutul Oteteleșanu, de la
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1459836953.html [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
prin salcâmi, bărbați încercând să vorbească cu el, felcerul satului, domnu’ Neagu încerca să se apropie, nea Gică ținea în mâna stângă toporul ca pe o halebardă, în mâna dreaptă avea o bâtă zdravănă cu care pocnea o oală de tuci pusă în vârful unui par de la gard, strigând: - Gheorghiu-Dej, da? Na! și pooc, cu bâta! - Comuniști, da? Na! pooc! Tot milițianul l-a calmat, nea Gică avea teamă sau respect pentru uniforma albastră. A fost urcat în camion și iarăși
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1412014559.html [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
ne certăm, mai bine spune-mi ce ai pregătit de mâncare și să mergem la masă. După plecarea Mihaelei, Lăzărica a zăvorât portița, apoi a continuat să măture prin fața casei. Era sâmbătă, făcuse focul sub pirostria pe care pusese un tuci mare plin cu apă, voia să-și facă baie, se umpluse de praf cât robotise toată ziua. Își construise o baie dar nu era gata, mai avea puțin de lucru la instalația de scurgere, până atunci se va spăla tot
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1487402408.html [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
jgheaburi de scurgere a apei, apoi niște compartimente pentru mâncare și băut apă, prinse în beton. Îi pregatise un așternut din paie într-un colț să-i fie cald iar mama i-a pregătit ceva de mâncare caldă, într-un tuci; un amestec de tărâțe de grâu și mălai. Toată lumea era pe lângă porc, ca pe lângă un Făt-Frumos. După ce și-a revenit din „moarte”, Ghiță a mâncat puțin din ce i-a preparat mama și l-am lăsat să se odihnească. Fiecare
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Purcelusul_ghita.html [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
tărâțe, pun puțin ulei și mănâncă de rup nu altceva. Mi-a fost rușine, pentru că el spunea adevărul. A fost o vreme când și eu aveam patru câini, încercam tot felul de rețete și venind pe la mine, mă văzuse cu tuciul cu tărâțe pus la fiert. Bieții câini: tărâțe băgau prin față, tărâțe scoteau prin spate. Mâncarea asta nu era deloc consistentă. Cum puteau ei să supraviețuiască numai cu vagi urme de ulei? Neavând altceva la îndemână, unul din ei fusese
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_11_.html [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
numai prin baruri, cartea la noroc. la vânătoare nu să ai mare curaj, ci un brac german. năprasnicul ger presupune căldură - mintea din urmă. dându-și concursul de-a prosti, a câștigat televizorul. mami ne-a lăsat la mămăliga din tuci, ea papă la turci. grea despărțirea, cei dragi rămân pe peron - lacrimi amare. a urât cartea ca pe propria-i viață; legat în lesă. soare, flori, berze, fluturi, țăranii pe câmp - e primăvară ! prin obiceiuri, cultură, sport - știută azi România
HAIKU-URI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1455180644.html [Corola-blog/BlogPost/342942_a_344271]
-
de zăvozi. Vreun sat, oare?! Auzite numai de sine, vorbele îi făcură inima să bată mai tare. Deși neplecat de mult de-acasă, îl fura gândul luminii unei lămpi ori ale unei vetre, unde s-atârne de lanțul coșului un tuci bolborosindu-și păsatul, speriind cu stropii înălțați grămăjoara mălaiului pus deasupra, gata să-ngroașe fiertura. Și parcă o și văzu pe mamă-sa pe-un scăunel sprijinind ceaunul între tălpile goale ale picioarelor, având apărătoare numai doi coceni de porumb
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Hai că pleacă vaca la deal și mai sunt porumbiști pe aici.Hai!... XII. AMELY P2.. FRAGMENT, de Florin Ciprian Ispas, publicat în Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012. Pe masa de sub umbrar a pus repede o tigaie de tuci cu roșii fierte și aburinde, pâine scoasă din cuptor și o ulcică cu ciorbă de fasole: -Buni’boacă mi-ai făcut? -E pe vatră.Vezi să nu te arzi! Boaca era o bucată rotundă de pâine în care bunica punea
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
acasă? Eu nu vin până la 8 seara.O să plângi?. Dacă vine Stoican și ne bate? -E rău? Am mai auzit de el că rupe copii pe genunchi! Citește mai mult Pe masa de sub umbrar a pus repede o tigaie de tuci cu roșii fierte și aburinde, pâine scoasă din cuptor și o ulcică cu ciorbă de fasole:-Buni ’boacă mi-ai făcut?-E pe vatră.Vezi să nu te arzi!Boaca era o bucată rotundă de pâine în care bunica punea
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
zarzavat. Câteva zile mă mai poți întreba, ce nu ai înțeles, dar după această perioadă să nu-ți mai aud glasul, ai să vorbești, doar dacă te întreb. Niciodată, dar niciodată, să nu-mi întorci vorba. Acum să mâncăm, pune tuciul și fă mămăligă. După ce mâncăm, să dai tu la câine, să se învețe cu tine. - Ce s-a întâmplat, de ce țipi Petre? Ion și-a plimbat privirea vulturească asupra copiilor. -Care l-ați lovit? -El, spuse băiatul cel mare, arătând
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1483528893.html [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
căraruia-ngustă pășește, parcă zboară, să fie oare-un om ori poate-i doar năluca. și râset de copii cuprinde locul și râsul vălurind îmi iese iute-n cale miroase-a fan cosit și-a lapte din șuștare și mama-n tuciul vechi doar întețește focul. și cruce-și face-ntâi, privirea-i se aprinde Și lacrimi curg parau la piept când mă cuprinde. Citește mai mult: Citește mai mult: Viața că un poem pagina 16 Referință Bibliografica: căsuța de pe deal / Valeria
CĂSUŢA DE PE DEAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Casuta_de_pe_deal_valeria_iacob_tamas_1326708166.html [Corola-blog/BlogPost/362069_a_363398]
-
tărâțe, pun puțin ulei și mănâncă de rup nu altceva. Mi-a fost rușine, pentru că el spunea adevărul. A fost o vreme când și eu aveam patru câini, încercam tot felul de rețete și venind pe la mine, mă văzuse cu tuciul cu tărâțe pus la fiert. Bieții câini: tărâțe băgau prin față, tărâțe scoteau prin spate. Mâncarea asta nu era deloc consistentă. Cum puteau ei să supraviețuiască numai cu vagi urme de ulei? Neavând altceva la îndemână, unul din ei fusese
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_0.html [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
zbor anii. Radule, Radule!” (Radu Gyr) Altfel spus, “Abia după ce ai trecut prin iad poți vedea lumina și bunătatea lui Dumnezeu!”, scrie autorul. Dumnezeu S-a milostivit de blândul deținut Nicolae și l-a scos din Pitești, această “beznă de tuci” (Radu Gyr), pentru a-l duce la Canal. Câte n-a văzut și-acolo! A lucrat la o carieră de piatră. Și-a atenționat camarazii să aibă grijă ce vorbesc cu studenții informatori. De la Cernavodă până la Capul Midia vedea cruce
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_nicolae_purcarea_stelian_gombos_1362657099.html [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
răsunetul tălăngilor și al doinelor păstorilor, rostuite din fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu făcălețul mămăliga galbenă din mălaiul măcinat la moara cu pietre a lui Nae Ionescu, primarul. O noapte de pomină. Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Autorului CU PERUCI Mulți caduci. Sunt uituci Cu peruci! Fără peruci. Care puseră De-un puci! Să îi doară, În papuci! Stăteau unii la răscruci, Pe largile alei cu nuci, Cu cântec de guguștiuci, Printre înaltele uluci, Cătrănite ca de tuci, Îndemnându-te la cruci, Adevărate matracuci! Dar e bine să te duci, La culesul de lăptuci, Sau la pescuit de știuci, Cu scaunul de butuci, Dar să ai albii papuci! Nu încerca să îi seduci, Pe naivii politruci, Care sunt
CU PERUCI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1397326502.html [Corola-blog/BlogPost/347792_a_349121]
-
mi plăcea cel mai mult, erau cele câteva linguri de lapte cafeniu cu coajă de mămăligă arsă, pe care fiecare verișor care rădea căldarea, mi le lăsa și mie la urmă de tot. Căci, în fiecare seară, în căldarea de tuci în care se făcea mămăliga, se fierbea și laptele, care era prea repede mâncat, ca și zama. Pe fundul căldării de mămăligă, mai era lăsat puțin lapte și în fiecare seară verișorii mei rădeau căldarea cu rândul, după un calendar
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
și cu imaginea cauciucată a lui John Lennon pe piept. Era încălțată într-o pereche de Drăgășani bleumarin și la mijloc avea o borsetă albastră care conținea un portofel, un pachet de țigări neînceput, o brichetă roșie, un rimel, un tuci și un ruj mov. Nu pleca niciodată de acasă fără ele. Părul negru și ondulat, lung până la mijloc și-l prinsese cu un elastic bleu. Își lăsase o șuviță de păr să-i cadă pe față, care îi dădea un
PRIMA PARTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_prima_parte_mihaela_mosneanu_1394457185.html [Corola-blog/BlogPost/353654_a_354983]
-
Eram când în cer, când pe pământ, când copil, când înțelept... Pas cu pas, ți-am fost alături în toate jocurile copilăriei, în datini și...Doamne! ce minunat m-am simțit mâncând cu tine din același vas mămăligă făcută în tuci pe pirostrii și "bucățile "din tigaie, mușchi și cârnați de porc puși la păstrat în garnițe de lut peste care uneori, câteva ouă întregea prânzul de la umbra pădurii, sau diminețile Crăciunului în care m-au întâmpinat aroma merelor și a
RĂDĂCINI -FLOAREA CĂRBUNE, RECENZIE-GABRIELA PETCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_radacini_floarea_carbune_recenzie_gabriela_petcu.html [Corola-blog/BlogPost/351192_a_352521]
-
iute rezolva buclucu' . Mâna pe ciocan îndată , la iuțeală-ți făcea lucru ! Chiar și la croitorie pricepută , cu arnici îți tivea la meserie orice doamna Găurici . Poarta scârțâie cam tare ?! Balamaua-i ruginită ! Ea pompa cu-ndemânare vaselina potrivită ! La tuci , la bucătărie își pusese șorțulețul mestecând „la meserie” mai să rupă făcălețul ! În grădină sau prin vie când efectua săpatul , veselă era , se știe când se îndesa aracul . Rezolva cu-ndemânare oricare problemă-n viață . Rușine de fată mare ?! Cine
TANTI GĂURICI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1484834773.html [Corola-blog/BlogPost/367062_a_368391]
-
Când mi-am luat puiul de la abator și l-am dus acasă, eram îngrijorător de confuză. Intenționasem să îl fac friptură, și nu oricum, ci în tava de tuci moștenită de la bunicul meu; urma să fie o masă în familie cu poveste și un final suculent pentru această poveste. Sau poate că, și vorba asta am moștenit-o de la bunicu’, mă băgasem unde nu-mi fierbe oala. Dar ce
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
mi spună, îngrijorat că cred și că vei crede că e traumatizant. Deși am înțeles. Dar moartea e întotdeauna greu de înghițit. Spuneam că am vrut, dinainte să îmi iau puiul de la abator, să îl fac friptură în tava de tuci moștenită de la bunicul meu. Dar abia mai târziu am înțeles de ce. După ce l‑am sărat și l‑am piperat și l‑am umplut cu mere, cum m‑a învățat bunicu’, și după ce l‑am copt și l‑am mâncat cu
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
bunicu’, și după ce l‑am copt și l‑am mâncat cu ai mei, în bucătăria în care bunicu’ m‑a crescut și m‑a învățat să mestec bine, să nu irosesc mâncarea și să fiu cumpătată. Doar în tava de tuci neagră și grea, cu smalțul alb pe care niciun detergent nu‑l poate spăla de generații de fripturi de pui, putea să încapă tot ce știam și ce nu știam despre un pui a cărui cronologie am urmat‑o, încă
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
și mai onorează acea dualitate: pentru ei, animalele sunt aici și acolo, hrană și mesageri. Ei le cresc și le sacrifică. Doar noi, cei care ne‑am despărțit de animale, citim în relația asta un conflict. Coaptă în tava de tuci, povestea puiului a devenit și despre oameni. Știu că puiul meu a trăit într‑o fermă în sistem intensiv, cu calculatoare și performanță și profit. Dar și că oameni au avut grijă „să fie sănătos și să crească frumos”, ca
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]