301 matches
-
-i belesc de-o să mă țină minte vindicta bonum și-o să mă întorc să zidesc piramide și o să zidesc temple pînă o să mă satur"; în tabăra etiopienilor se creează panică ("Hauăleu, ce-o vrea ăsta de la sărăcia noastră" se întreabă tuciuria Aso, "Și nu mi-e de neatîrnare. Da s-alege praful de cultura noastră, ne asimilează cît ai zice "cruce-n sîn" o completează Amonaraso), Osiris cîștigă bătălia ("Domnișoarelor, Doamnelor și Domnilor, v-am mai spus eu că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
parte șeful sacagiilor, șeful pietrarilor, șeful barcagiilor, șeful grăjdarilor, șeful harabagiilor... Într-o paranteză (deschisă, ca să fie și ea translucidă) ar fi de subliniat și caracterul "protocronic" al textului, mai ales dacă ne gîndim la pactul dintre fiul mazilit și tuciurii ("Aso: Ham încercat și noi, mîncați-aș gura, da' dacă nu s-a putut... Molimă, răscoale... Horus: Și noi avem greutăți! Nu mai pot să mă înțeleg cu nimeni. Ce-o fi asta?". Cealaltă piesă mai "specială" este Mephisto, publicată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pricopsise cu un sifilis de la țigăncile pe care le frecventa ca vajnic soldat al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și nurii fura de la cantina regimentului pâine și pături, și se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor, rupți de foame și gata să vândă păturile armatei române la piață, fără nici un complex. Așa că nici vorbă de „fobia podurilor“, fiindcă, În afară de sifilis, bietul de el venea din adolescență cu o malarie nemiloasă, cadou
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cînd vibrația lăuntrică l-a copleșit și cînd obrăznicia și vulgaritatea celor din jur au impus-o irepresibil, el a știut să-și acordeze și lira pentru timpanele delicate, dar și să-și aștearnă loviturile biciului pe spinările solzoase și tuciurii ale celor care l-au transformat pe Brâncuși fie într-un SRL cu aspirații internaționale, fie într-un furnizor neobosit de pietre postume, una mai caraghiosă decît alta. Ca poet, Barbu Brezianu vine direct din ambianța literară a lui Ion
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
peltică/ de asistentă, e ŤMicul prințť; ea cade-n șpagat sub bătător,/ să ne uimească, iar soarele-i umblă prin păr/ cu picioroange moi, aurii; doctorul de la parter e ghidul/ ŤCum să ajungi miliardarť comentat de Hagi Tudose; Rizo cel tuciuriu e ŤTom Sawyerť, insul cu sabia ninja/ coboară direct din Murakami sau Fane Spoitoru,/ iar bătrâna Doucement înoată-n muslinul fumuriu/ al lui ŤForsyte saga.ť cât despre grasul sforăind/ de-ndată ce pune capul pe perne, nu e om
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
limbajul fiind cel al cotidianului și al străzii, alert și eficient. Numai că la un moment dat în structurile viguros realiste intervine o fisură prin care se strecoară, ca la Dino Buzzati, măștile diavolului; a se vedea vizita straniului personaj tuciuriu făcută titularului unui birou de avocatură; adresându-i-se cu avocado, spre a-i aminti numele său codificat de informator, reușește să-i spulbere siguranța și stima de sine. Naratorul-protagonist, recognoscibil de la un text la altul, apare în diverse medii
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
al unui școlar de clasa întâi! Cine are nevoie de vise, te-ntreb eu? Cui îi trebuie Freud? Rose Franzblau de la New York Post e suficient de isteață ca să reușească să-l analizeze pe unul ca mine! — Ovreiu’ dracu’! urlă ea. Tuciuriule! Nici măcar nu ești în stare să termini dacă nu-ți iei singur zgârciul în mână, jidan găozar de ultimă speță ce-mi ești! Ei, gata, ajunge, chiar n-are pic de înțelegere? — Ochiu’ meeeu! și mă reped la bucătărie, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fiindcă erau și ei băieți tineri, iar duminică dimineața urma după sâmbătă noaptea, când se făceau praștie, pulbere, mangă sau pilaf pe la tot felul de nunți, botezuri, chermeze, onomastici și cârciumi. Atunci era jale. Jale mare. Mii de bărbați, cei mai mulți tuciurii (mai tuciurii decât plăvanul ăla, Damaschin, care avea pielea de cacao), se simțeau deodată înșelați de iubita lor cu nume băiețos, Rapid, și începeau să fluiere, să înjure, să huiduie, să amenințe și să blesteme, încât mă temeam (eu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și ei băieți tineri, iar duminică dimineața urma după sâmbătă noaptea, când se făceau praștie, pulbere, mangă sau pilaf pe la tot felul de nunți, botezuri, chermeze, onomastici și cârciumi. Atunci era jale. Jale mare. Mii de bărbați, cei mai mulți tuciurii (mai tuciurii decât plăvanul ăla, Damaschin, care avea pielea de cacao), se simțeau deodată înșelați de iubita lor cu nume băiețos, Rapid, și începeau să fluiere, să înjure, să huiduie, să amenințe și să blesteme, încât mă temeam (eu, nu și tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
veselă, nu în cea în care un gâscan bătrân și înfoiat (Dobrin, ajuns la Oțelul Târgoviște) a prins șarpele vișiniu în cioc și a dat cu el de pământ, în alta, când tata era puțin răcit, unul dintre bărbații ăia tuciurii, trădat de iubita lui (într-un meci amărât cu I.P.A. Aluminiul Slatina), a aruncat o bară de fier înspre teren, dar n-a nimerit până acolo, ci a lovit un om de pe rândurile de jos, unul ca toți ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Rowe, se pregăti să precizeze Hilfe. Prezentările continuară, cu o politețe afectată. Rowe se Întreba ce căuta domnul Cost aici, lîngă doctorul Forester, cu fața lui distinsă și buzele-i subțiri; lîngă domnișoara Pantil - o femeie Între două vîrste, cam tuciurie, cu obrajii plini de coșuri și cu ochii holbați; lîngă domnul Newey - „domnul Frederick Newey“, subliniase doamna Bellairs, apăsînd pe primul nume - un individ cu părul cărunt, Încălțat cu sandale, fără ciorapi; lîngă domnul Maude, un tinerel miop, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
sud-american care ridică un proaspăt botezat dintr-o cristelniță cu sânge de miel. Un șofer de poliție fără pălărie ținea de-un capăt al tărgii, cu maxilarul pătrățos împins aproape de coapsa ei stângă. Între cele două coapse se vedea triunghiul tuciuriu al pubisului. Urmau numeroase alte pagini dedicate mașinii sport accidentate, depozitate în curtea dezmembrărilor auto, prim-planuri cu petele de sânge uscat de pe scaunele șoferului și pasagerului. În una dintre aceste poze apărea chiar și Vaughan, uitându-se la mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
uită de unde plecase. Peste noapte își schimbă frizura și culoarea părului, începu să-și dea unghiile cu ojă și dimineața petrecea minute în șir în fața oglinzii, încercând să scoată un machiaj din cel mai priceput. Rezulta o mască uleioasă și tuciurie, străfulgerată de luciri verzi-albastre în jurul ochilor. Printre altele, făcu modificări și în modul de a se îmbrăca. Unde până atunci, vară, iarnă, nu ieșea din materiale înflorate, ce-ți împrăștiau privirile pe tot felul de câmpuri multicolore, Nuța trecu acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai trezise atât de târziu. În drum spre toaletă Îi trecu prin cap că Începea să devină o impozantă gospodină vârstnică de rasă albă. și-ar fi dorit un clopoțel pe care să-l scuture și să apară un tânăr tuciuriu, Îmbrăcat doar pe jumătate, cu două aspirine pe o tavă de argint. Adormise În fotoliul de ratan din salon și rămăsese acolo ceva timp, până când se trezise cu gâtul țeapăn. Găsise În ea doar atâta putere cât să ajungă Împleticindu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ciudatul, inefabilul îl scoteam din obscurantism în cea mai luminoasă renaștere. Obraznică prin expunere, îndrăzneață prin comportament. Altfel, n-aș fi colaborat cu lumea. Și n-aș fi trecut încântător prin vremea searbădă a tinereții. Și deși capul iubitei mele tuciurii era gol ca un electron, mă străduiam să-i nemuresc nimicul transformându-l în enigmă. Creându-mi astfel scopul de a munci pentru a-l decodifica. Efortul depus îmi umplea timpul care și așa trecea degeaba. Deși convins, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Fuioagă, vărul drept al lui Victor, și În timp ce bărbații Își Împărțeau o sticlă de vin de țară, Va Își lăsa privirea să cutreiere peste șesul Vasluiului, verde și Întins de nu-l putea cuprinde cu privirea, peste locurile și oamenii tuciurii ai Rediului, peste câmpurile cu porumb, vii și livezi care străjuiesc de-a parte și de alta șoseaua Vaslui-Bacău, a tresărit la revederea pădurii dinspre Ceresteie, apoi satul Pușcași situat pe dealurile joase și râpele care-i sporesc frumusețea, Fântâna
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
rămânem acolo pentru El și chiar și pentru oamenii despre care se spune că Dumnezeu i-a făcut după chipul și asemănarea Lui. Așa o fi, dar tare nu cred asta!" "Taci, nu huli! se încruntă un obsidian și, din tuciuriu ce era, se făcu și mai negru. Ce știi tu? Oamenii se pot sacrifica ei înșiși pentru cei pe care-i iubesc, sunt gata să moară pentru un gând de-al lor, atunci când gândul acela vine din inimă... și gândește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de clienți cu figuri smolite și cu capetele înfierbântate de băutura ieftină și proastă. Aici se părea că poetul de la filologie se simțea în largul său, fiindcă se apucă imediat sa declame versuri deșucheate sub ochii căscați de mirare ai tuciuriilor. Mai târziu el începu să lălăiască în cor cu prietenii săi și cu tuciuriii și o ținură așa până după ora închiderii, când chelnerii îi luară pe toți de guler și îi dădură claie peste grămadă afară pe trotuar. * La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Aici se părea că poetul de la filologie se simțea în largul său, fiindcă se apucă imediat sa declame versuri deșucheate sub ochii căscați de mirare ai tuciuriilor. Mai târziu el începu să lălăiască în cor cu prietenii săi și cu tuciuriii și o ținură așa până după ora închiderii, când chelnerii îi luară pe toți de guler și îi dădură claie peste grămadă afară pe trotuar. * La începutul semestrului al doilea, Victor se cufundă din nou în studiu, de teamă parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
noi în Soiuz. Dar, dacă la ei s-ar petrece asemenea anomalii, atunci să vezi dumneata luptă! Proteste de stradă! Mitinguri! Fie vorba chiar și numai pentru două-trei procente... Cred că nu le-a picat bine mesajul de pace al tuciuriului! Că adică cum vine asta ca niște corbi care se hrănesc numai din războaie distrugătoare să devină dintr-o dată adevărați mesageri ai păcii. Asta chiar că-i ceva de neînțeles, Serghei Ivanovici! Grigoriy Kuzmici! Dar trebușoara cu întrecerea pașnică între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Constantin Țoiu Nu știu de ce mă interesează pe mine godinul lui Sartre, aparatul lui celebru de încălzire de metafizician friguros, iarna... Mă uit și nu pot să-mi dau seama unde ar fi putut fi instalat obiectul tuciuriu; în cafeneaua veche a celor doi „urâți” dominând de sus încăperea, unul cu pălărie, celălalt cu tichie, prezenți acolo de atat amar de vreme, încă de pe când cafeneaua era un simplu magazin de marfuri exotice... Nu am pe cine să
O cruce ortodoxă pentru Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5743_a_7068]
-
Vatmanul unui tramvai bucureștean are parte de o zi de lucru banală până când își face intrarea în cabină un tip tuciuriu cu un pistol în mână care comandă scurt: - La Beirut ! După ce-și revine din șoc, vatmanul încearcă să-i explice agresorului: - Domnule, ăsta-i tramvai, nu avion, merge pe unde are șine. Doar nu credeți cu adevărat că pot
BANCUL ZILEI: Băsescu şi vatmanul () [Corola-journal/Journalistic/67467_a_68792]
-
Bratu Iulian Mecanicul unui metrou bucureștean are parte de o zi banală, până când în cabina lui își face apariția un tip tuciuriu cu un pistol în mână, care comandă scurt: - La Beirut! După ce-și revine din șoc, vatmanul încearcă să-i explice agresorului: - Domnule, ăsta-i metrou, nu avion, merge pe unde are șine. Doar nu credeți în realitate că pot
Băsescu are dreptate. Vezi ce banc circulă pe Internet by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/65423_a_66748]
-
după înălțime, la îndemână: - Șefu’..., șopti. Rușii ăia nu erau mai blonzi? Întrebarea nu era lipsită de temei, căci arătarea părea plămădită din funingine, cu părul ca niște ghemotoace negre de câlți, cu ochii negri, scăpărători, cu pomeții trași și tuciurii, sprijinindu- se pe două buze lăbărțate și vinete. Vocea, ca o drujbă îndesată în gâtlej, era pe măsură: - Kalo benga socares? Iadeș, care se ghemuise, făcându-se una cu moșu-su, nu-și putea lua ochii de la înfățișarea aceea despre
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
din trecut și, pe urmă, să se suprime. Sergiu zâmbi din nou; îi făgădui că �va studia chestiunea". Burdea ieși, în sfârșit, obidit, îndoit, ca și cum ar fi dus în spate destinul neamului întreg. Pe scară îl întâlni pe Ilarie, rotund, tuciuriu, cu un muc de țigară lipit de un colț al gurii, privind, ca de obicei, lateral. - Dragă Ilarie, suspină el extatic, aseară am avut una din cele mai puternice emoții; ședeam cufundat în meditațiile mele obișnuite, cu foaia de hârtie
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]