1,087 matches
-
bazinul Jiul de Vest, alături de arin. Locurile mai adăpostite dau naștere unei vegetații cu caracter termofil : sânziene, bărbișoara, trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec cu brad și molid. La altitudini mai mari de 1700 de metri întâlnim tufărișuri de jneapăn, smardar, afin, merișor, ienupăr pitic, ghințura. Etajul alpin cuprinde specii de păiuș, păiușca uriașă, rogoz, țăpoșica, clocotiș, coacăza, iarbă vântului. La fel de bogată și diversă că floră este și fauna parcului Retezat. Parcul National Retezat adăpostește 55 de specii
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
tânără, Frica - într-o peșteră întunecată, Minciună - în spatele curcubeului (iarăși o minciună... Era totuși la fundul oceanului...), chiar și pe Neatenție, care a uitat pur și simplu de joacă. Numai Dragostea nu putea fi găsită. Nebunia o căutase în fiecare tufăriș, fiecare râuleț, pe piscurile munților, si, când era aproape gata să renunțe, a zărit tufa de trandafiri înfloriți... Cu un tepus ea a început să îndepărteze crenguțele ghimpoase, cănd deodată auzi un strigăt ascuțit: spinii au împuns ochii Dragostei. Nebunia
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
viscolite de soldații lui Viscorilă. Peisajul era dezolant. Parcă nici nu trecuseră pe acolo vestitorii Primăverii, iar covorul de iarbă era un vis uitat de toți, inclusiv de păsările care sosiseră cu vestitorii, ciufulite, zburlite și îngrozite, ascunse fiecare în tufărișuri, lăstărișuri sau spărturi de stâncă. Primăvara se cutremură când văzu din înaltul cerului cum arăta țara lui Mărțișor: - Nu m-așteptam, zise ea, să fiu primită cu urale sau strigăte de bucurie, dar ce-au făcut vestitorii mei? Ce s-
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
de căprioară, de toată frumusețea! Era numai bun pentru ce-i trebuia lui Artemie. Ascuns după un copac, luă arcul de pe umăr, luă o săgeată din tolbă, o potrivi în arc, apoi întinse arcul spre vătui. În acel moment, dinspre tufăriș, sări sprintenă căprioara, mama vătuiului, proptindu-se drept în fața puiului ei, să-și apere cu trupul ei odrasla de săgeată! Biata mamă simțise primejdia venind de la arcul întins, și nu pregetă să-și dea viața, ca să-și scape puiul! Și
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
verzi; În salturi se-azvârleau jivine Prin iarba-naltă din livezi. Sub poala largă de pădure La singuraticul izvor Se adăpau câteva ciute Alături de un căprior. În diminețile mijite Mă abăteam ca alte dăți, Unde știam lăstuni și rațe În tufărișul de pe bălți. Când ciocârlia-nălța imnuri Sub soarele dogoritor, Tăiam la pas livada-n două; Pe urme îmi călca Azor. Nu mai știam de oboseală; Vânătoarea-i boală dulce - Transmisibilă migrenă- Pentru cine-o poate duce. Vântul purta o boare
HOINĂREALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352259_a_353588]
-
nescrise...; demiurg .... XVI. ELOGIU CLEPSIDREI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011. ELOGIU CLEPSIDREI S-au ascuns, pe furiș, unul după altul, melcii în cochilii, doar șerpii de casă mai veghează la marginea tărậmului - pe sub tufărișuri, în amurg, si aricii caută sfậrșitul drumului, iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zi despre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca, iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
spune ultimu-mi dor, la clepsidra în care nisipu’ a uitat, etern, să se cearnă. Citește mai mult ELOGIU CLEPSIDREIS-au ascuns, pe furiș, unul după altul, melcii în cochilii,doar șerpii de casă mai veghează la marginea tărậmului -pe sub tufărișuri, în amurg, si aricii caută sfậrșitul drumului,iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zidespre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca,iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ELOGIU CLEPSIDREI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLEPSIDREI S-au ascuns, pe furiș, unul după altul, melcii în cochilii, doar șerpii de casă mai veghează la marginea tărậmului - pe sub tufărișuri, în amurg, si aricii caută sfậrșitul drumului, iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zi despre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca, iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de
ELOGIU CLEPSIDREI de ION MARZAC în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356258_a_357587]
-
n-a vrut să frâneze, că n-o lovea, dacă frâna. Îl știu eu, că lucrează la fermă. Îl cunosc și îi cunosc și mașina. Îl pândesc și îi sparg farurile... Trebuie să mă ascund după tufanu’ ăla mare, în tufăriș, că dacă mă vede... Mă bate și el și tata! Nu-i spun mamii nimic... Dacă tata nu mi-a făcut dreptate, nici mama nu-mi face. Am văzut eu că ține mai mult la deșteptu’ de frati-meu. Dar
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
șofer n‑a vrut să frâneze, că n‑o lovea dacă frâna. Îl știu eu, că lucrează la fermă. Îl cunosc și știu și mașina. Îl pândesc și‑i sparg farurile. Trebuie să mă ascund după tufanu’ ăla mare, în tufăriș, că dacă mă vede... mă bate și el și tata. Nu‑i spun mamii nimic. Dacă tata nu mi‑a făcut dreptate, nici mama nu‑mi face. Am văzut eu că ține mai mult la deșteptu’ de frati‑meu. Dar
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
44.13 și 44.2, cuprinde doar cenozele edificate de sălciile cu frunze mici/înguste (Salix alba, Salix elaeagnos, Salix purpurea, Salix viminalis), sălcetele riverane dominate de sălciile cu frunze mari (e.g. Salix aurita, Salix cinerea, Salix pentandra) fiind încadrate în unitatea F9.1 (tufărișuri riverane de sălcii cu frunze mari, de exemplu Salix aurita, Salix cinerea, Salix pentandra, dar și galeriile de Alnus spp. și de sălcii cu frunze înguste, de exemplu Salix elaeagnos, când sunt mai puțin înalte de 5m; tufărișurile ripicole de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
unitatea F9.1 (tufărișuri riverane de sălcii cu frunze mari, de exemplu Salix aurita, Salix cinerea, Salix pentandra, dar și galeriile de Alnus spp. și de sălcii cu frunze înguste, de exemplu Salix elaeagnos, când sunt mai puțin înalte de 5m; tufărișurile ripicole de Hippophae rhamnoides și Myricaria germanica) (LOUVEL et al., 2013, pp. 169, 182). Aceste formațiuni de vegetație apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic, cel puțin o dată pe an, însă altfel bine drenate
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Anexa nr. 2 Fotografii Anexa nr. 2.1. ROSCI Săcueni - Galerie de sălcii de-a lungul văii Sânnicolau Anexa nr. 2.2. Habitatul 91E0*, pe valea Lacu Cicastău, spre Lacul Olosig (se observă ca o bandă de arin și sălcii, imediat după tufărișurile scunde, neexcluzându-le pe acestea; în spate, plantație de nuc american) Anexa nr. 2.3. Habitatul 91E0*, dominant în RN Lacul Cicoș Anexa nr. 2.4. Habitatul 91F0 (pădurea seculară de stejar de luncă, găzduind și colonia de stârci cenușii, reprezintă habitatul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate vizate de Planul de management Principalele valori naturale din Parcul Natural Văcărești sunt legate de ecosistemele acvatice și umede, totodată, datorită succesiunii, a început instalarea unor comunități de pajiști și tufărișuri, respectiv a început formarea unor comunități lemnoase ripariene. a) tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată și cele nou-observate (care nu sunt menționate în formularul standard sau în fisa rezervației), în procesul de fundamentare a Planului
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
Larus ridibundus, Lanius collurio, Remiz pendulinus Tringa glareola R Afectează toate speciile de plante din Parcul Natural Văcărești, nu numai cele de interes conservativ, precum și speciile de pești și de herpetofaună. Localizare: Toate lacurile și stufărișurile, bălțile, arboretele și tufărișurile din Parcul Natural Văcărești I01 Specii invazive non- native (alogene) Utricularia vulgaris, Wolffia arrhiza, Fraxinus angustifolia subsp. oxycarpa, Nasturtium officinale, Nuphar lutea, Rumex thyrsiflorus, Typha laxmannii, Emys orbicularis, Rhodeus amarus, Carassius carassius, Misgurnus fossilis R Afectează toate speciile de plante
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
Remiz pendulinus Dendrocopos syriacus, Sterna hirundo, Tringa glareola, Phalacrocorax pygmaeus Mustela nivalis, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusii, Nyctalus noctula R Afectează toată suprafața Parcului Natural Văcărești, nu numai habitatele speciilor protejate. Localizare: malul lacurilor, stufărișurile și păpurișurile pajiștile și tufărișurile din sudul și estul parcului. K01.02 Colmatare Utricularia vulgar is, Wolffia arrhiza, Nuphar lutea, Typha laxmannii Rhodeus amarus Misgurnus foss ilis Carassius carassius Emys orbicularis Alcedo atthis, Aythya nyroca, Aythya ferina, Chlidonias hybridus, Nycticorax nycticorax, Ardea alba, Egretta garzetta, Himantopus
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
numele acceptat este Phyteuma ovatum Honck. Este specie caracteristică pentru Elyno- Seslerietea, Phyteumo-Trisetion, Asplenietea, adică pentru cenoze de stâncării, saxicole ale etajului alpin, cenoze de margine de pădure de fag și molid, cenoze de pajiști xerofile pe roci calcaroase însorite, tufărișuri alpine și nu pentru fânețe montane -Arrhenatheretalia. Noi considerăm că aceste suprafețe de luminișuri, margini de pădure, margini de drumuri nu se încadrează în habitatul 6520 Fânețe montane. Mai mult, în prezent, aceste suprafețe sunt împădurite - împădurire naturală abundentă. Se
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
sitului: culturi - teren arabil: 24,84%; pășuni: 21,71%; habitate de păduri - păduri în tranziție: 7,75% și alte terenuri arabile - 45,70%. Situl a fost desemnat pentru protecția și conservarea a 3 habitate de interes comunitar: – 6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia); ... – 6240* - Pajiști stepice subpanonice; ... – 62C0* - Stepe ponto-sarmatice. ... Notă: În legislație și literatura de specialitate habitatul 6210 poate fi întâlnit sub diferite denumiri, după cum urmează: – "6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia); ... – 6240* - Pajiști stepice subpanonice; ... – 62C0* - Stepe ponto-sarmatice. ... Notă: În legislație și literatura de specialitate habitatul 6210 poate fi întâlnit sub diferite denumiri, după cum urmează: – "6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)" - siturile cu orhidee sunt prioritare - conform Anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate. ... – "6210 Pajiști xerofile seminaturale și facies cu
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ Starea de conservare (F/NI/NR) Presiune (P) / Amenințare (A) Măsuri de conservare ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud 6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia) F A02.03, A04.02.01, A04.02.02, A06.01.01, A11, B01.02, D01.01, E04.01, H05.01, I01, I02, J01.01 1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4, 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11 6240* - Pajiști stepice subpanonice; F A04.02.01, A04.02.02, A06.01.01, D01.01, E04.01, H05.01, I01
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
în special din perspectiva menținerii unui regim hidric optim, care să corespundă cerințelor acestora. Totodată, modelarea în timp geologic a stratelor a favorizat dezvoltarea habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000, respectiv 6210* - Pajiști xerofile seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros, Festuco-Brometalia, sau 62C0* - Stepe ponto- sarmatice, ambele tipuri de habitate fiind dependente de prezența rocilor calcaroase pentru a se dezvolta. Harta geologică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.5 . la Planul de management. ... ... 2.2. Hidrografie
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
de tip suprafețe cvasistructurale - lungi, domoli și bine conservați, contrastează puternic cu versanții opuși de tip cueste, puternic degradați de procesele de eroziune - cu covor vegetal puțin consistent și cu valoare economică scăzută, mai ales în zonele cu expoziție însorită - tufărișuri, ierburi xerofile, conform Șoneriu și Grecu, 1987. Râul Visa are o lungime de 44 km, o suprafață de 555 kmp și debit 0,8 mc/s, cu o vale largă, confluează cu Târnava Mare la Copșa Mică. Râul Visa străbate localitatea Șeica
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele Pe zona studiului există 6 categorii de ecosisteme identificate în baza claselor de vegetație specifică regiunii continentale. Cele bine reprezentate ca distribuție spațială sunt pajiștile stepice silicole și pășunile, urmate de ecosistemele de tufărișuri de foioase de altitudine joasă, terenuri arabile, iar ca suprafețe restrânse și cu distribuție punctuală se regăsesc ecosistemele de păduri de foioase și plantații de salcâmi sau alte foioase alohtone. Harta ecosistemelor ariei naturale protejate se regăsește în anexa 3.10
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
comunitar. Tabelul nr. 9. Habitatele de interes comunitar din situl ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud Habitat Natura 2000 Aria naturală protejată Suprafața habitatului Natura 2000 (ha) Acoperire conform Formularului standard (ha) 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) ROSCI0431 - Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud 76,82 5 6240* Pajiști stepice subpanonice ROSCI0431 - Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud 46,46 10 62C0* Stepe ponto - sarmatice ROSCI0431 - Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud 4,31 5 Tipurile
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat. ... B. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate. ... 3.2.1.1. Habitatul 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia) Tabelul nr. 10. A. Date generale ale tipului de habitat Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 6210* 3. Denumire habitat
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]