69 matches
-
trîmbiță în țară!" "Strigați în gura mare și ziceți: "Strîngeți-vă și haidem în cetățile întărite! 6. "Înălțați un steag spre Sion, fugiți și nu vă opriți! Căci de la miază-noapte aduc nenorocirea și un mare prăpăd. 7. Leul se aruncă din tufarul său, nimicitorul neamurilor a pornit, și-a părăsit locul, ca să-ți pustiască țara, să-ți dărîme cetățile, și nimeni să nu mai locuiască în ele. 8. De aceea, acoperiți-vă cu saci, plîngeți și gemeți; căci mînia aprinsă a Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Hai, băieti, cî tata o făcut cali liberă”. Așa a făcut de fiecare dată când întâlneau un troian mai mare. Greul greului l-au întâlnit în momentul când au ajuns la Crâșma din drum. Acolo era câmp liber, dar niște tufari aflați împotriva vântului au făcut ca zăpada să troienească răscrucea drumului peste măsură. Bătrânul a pornit să facă pârtie. După un timp, însă, a simțit că nu mai are putere. „Sî ai rabdari, flăcăule, cî tata s-a hodini oleacî
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
doar oi întâlni vreo creangă sau o rădăcină ceva... Nici vorbă să mă agăț de vreun vreasc. Norocul meu a fost că pârâul, care curgea năuc, făcea un cot și m-a aruncat împreună cu niște bucăți de pod între niște tufari... M-am prins cu amândouă mâinile de ce s-a nimerit și cu mare greu am reușit să ies din apă... În bezna aceea m-am căznit multă vreme până am ajuns pe mal. Curgea apa de pe mine ca din găleată
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pace ca în ceruri, înseamnă că m-a urmărit cineva de unul singur... Cine-i? Să văd, însă, mai întâi de rana mea”. Cu acest gând în minte s-a dezlipit de copac și tiptil a ajuns la bordei. Din spatele tufarilor a mai cercetat locul din jurul bârlogului. Nici o urmă. Nici un zgomot... Cu măturoiul de lângă ușă a acoperit urmele de sânge din omăt și a intrat... A tras țolul peste ferestruica din ușă și a aprins felinarul. S-a dezbrăcat și cu ajutorul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dacă pe întuneric, cu teama în spate și durerea din braț, le-a încărcat bine. Le-a înfipt apoi în chimir. Pe urmă a luat durda, a încărcat-o cum se cuvine și, cu ea în mână, a ieșit... Din spatele tufarilor a cercetat în toate părțile, să vadă dacă nu-i nimeni pe aproape... A simțit frigul de afară. „Asta înseamnă că am pierdut sânge mult”... Apoi, cu pas de jivină, a pornit spre locul cu pricina... La fiecare pas se
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fîntînă pecetluită. 13. Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri și nard; 14. nard și șofran, trestie mirositoare și scorțișoară, cu tot felul de tufari de tămîie, smirnă și aloe, cu cele mai alese miresme. 15. O fîntînă din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban. 16. Scoală-te, crivățule! Vino, vîntule de miază-zi! Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
să iee Fata - mpăratului Roș. Se gătiră omenește cu ițari și cu cojoc, Cu chimirul plin de galbeni, încinși bine la mijloc Și pe drumuri părăsite ei se iau și se pornesc 580Și trecând pintr-o pădure din ținutu - mpărătesc, Din tufari cu crenge grele el s-apucă să adune În basmaua pistruită ca o mână de alune. Iată că ajunși la poartă - auzir-un vuet mare, Chiuiri, halaiu de nuntă, veselii de masă mare. 585Cînd în poartă - văd o babă de-ale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-l putea pătrunde. Aplecat peste fereastră, ascultând misterioasele zvonuri ale nopții, cu gândul la suferințele tăinuite ale sufletelor umile care luptă, fără să se plângă, pe toată întinderea pământului, uită de sine și de suferințele proprii. De jos, dintr-un tufar, un greier rupse tăcerea scâncind subțire și tremurat, ca un răspuns, parcă, la tremurul stelelor de pe cer. Iorgu îl asculta ca vrăjit... Apoi, tăcu... totul se liniști. Și acum, ca și în liniștea nopților trecute, i-au venit în amintire
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
In jur se lăsă o tăcere adâncă, că viața parcă s-ar fi oprit în loc... Tăcerea aceea purta în ea ceva neobișnuit, cu un rost adânc și întunecos, pe care sufletul lui nu-l putea pătrunde. De jos, dintr-un tufar, un greiraș rupse tăcerea scâncind subțire și tremurat... ”cri-cri... cricri”, ca un răspuns parcă, la tremurul stelelor de pe cer. Drept în creștet, o stea a tras o vrâstă albă, pe răbojul cerului și s-a stins la o margine de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mai amintim pe C. Buraga, N. Zaharia, Em. Zaharia (1956-1957;1960-1961) pentru Bereasa-Dănești (punctele La Răvnic și La Șipot) și pe M. Petrescu-Dîmbovița, Em. Zaharia, N. Zaharia (1956-1958) pentru cercetările de la Dănești (punctele La Islaz, Iazul Buragăi, La Meri, La Tufari și Zlătărești I), unele dintre ele semnalate inițial de C. Buraga. Cercetările lui N. Zaharia, din 1958, de la Bârlad (punctul Parcul de odihnă) au fost continuate și completate în anii 1960-1961, 1970-1971, de către D. Gh. Teodor și V. Spinei la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare C. Buraga, 1955; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 320-321; Coman 1980c, p. 101, nota 10; Teodor 1997c, p. 78. c) La Tufari: la circa 700m nord de sat, pe partea stângă a văii Fundătura, pe malul Pârâului Fereștilor, s-au găsit fragmente de vase modelate la mână și la roată, din veacurile V-VI și VI-VII. Cercetare C. Buraga, 1952 și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amândouă mînile de spata bancei și-l sărută, cu ochii pe jumătate închiși, de nenumărate ori. El nu simțea nimic... asemenea unui copil amețit de somn pe care mama îl dezmiardă. {EminescuOpVII 129} S-auzi o foșnire în frunzele unui tufari. "D-zeul meu! - gândi ea speriată - dacă m-ar fi văzut cineva? - Poate Castelmare. Sărmanul copil! Cum se va întoarce el acasă? Acest om poate să-l pândească ". Ea-l lăsă un moment să se trezească din această beție... apoi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
săruta, cu ochii semiînchiși, de nenumărate ori. El nu simțea nimic... asemenea unui copil somnoros pe care mama îl dezmiardă... era o apatie, o lipsă de simțire, o lîngezire a vieței * asemenea somnoroșiei. S-auzi o foșnire în frunzele unui tufari. D-zeul meu! gândi ea speriată, dacă m-ar fi văzut cineva?... El era tot ca leșinat... Poate Castelmare... Sărmanul copil, cum se va întoarce acasă, poate c-acest om să-l pândească. Ea-l lăsă un moment să se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ținu cu amândouă mînile de spata băncei și-l sărută cu ochii pe jumătate închiși de nenumărate ori. El nu simțea nimic... asemenea unui copil amețit de somn pe care mama îl desmiardă. S-auzi o foșnire în frunzele unui tufari. D-zeule! gândi ea speriată. Dacă m-ar fi văzut cineva? Poate Castelmare. Sărmanul copil! Cum se va întoarce el acasă? Acest om poate să-l pândească. Ea-l lăsă un moment să se trezească... apoi îl întrebă lin, ca și când n-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ținu cu amândouă mînile de spata bancei și-l sărută cu ochii pe jumătate închiși de nenumărate ori. El nu simțea nimic... asemenea unui copil amețit de somn pe care mama îl desmiardă. S-auzi o foșnire în frunzele unui tufari. D-zeul meu! - [D-zeule! ] gândi ea speriată - dacă m-ar fi văzut cineva? - Poate Castelmare. Sărmanul copil! Cum se va întoarce el acasă? Acest om poate să-l pândească. Ea-l lăsă un moment să se trezească din această beție
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Nodé, fazan fript În pene, pește În lapte etc. La țară organizează bal cu masce, jocuri d-artifiție. O rachetă (sic), aruncată de pe balcon, aprinde aria cu grîne. Dama la modă pune, În fine, să fie scoasă livada străbună și comandă tufari de Anglia. Abate un rîu prin grădină și, sub un vechi platan, ridică un chioșc unde să se poată retrage pentru a visa... Conachi Însuși tună și fulgeră Împotriva femeii care Își unge fața cu ghileală, Își muruiește obrazul cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
așezarea de la Dănești are o vechime mult mai mare, datînd de peste șapte mii de ani. Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme ale culturii materiale a locuitorilor acestor meleaguri, cele mai importante sînt: La Islaz, La Tufari, La Meri, Șipotul lui Mantu, La Cimitir, Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
iar din perioada prefeudală (sec. V-X) cîteva resturi de borcane. Perioada feudalismului timpuriu (sec. XI -XII) este reprezentată prin resturi de cazane din lut ca și prin resturi de vase cu marginile subțiate și evazate, lucrate la roată; La Tufari. Pe partea stîngă a văii pîrîului Fundăturii, la cca. 700 m. nord de sat, pe proprietatea lui N. Didilescu în marginea pădurii, a fost descoperită o necropolă din sec. III-V e.n. în unul din morminte sa găsit în stare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu porozități. începutul migarției popoarelor este reprezentat prin resturi de vase lucrate din pastă cenușie negricioasă sau roșctă fin nisipoasă. Alte resturi aparțin sfîrșitului sec. IV și începutul sec.V. precum și prefeudalul tîrziu (sec. IX-X); Fundătura. în apropierea punctului La Tufari, pe locul numit Fundătura, au fost găsite mai multe fragmente ceramice din L Tene-ul II, precum și un celt din bronz, o săgeată din fier cu două aripioare și un toporciocan fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m.
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
muștar; naivitate; nedezvoltat; neghiniță; neimportant; neobservat; nepoată; nepot; neputință; nevăzut; nisip; obraznic; un ou; pețit; piatră; picnic; pierdut; pinguin; pisică; pom; pricăjit; prieten; prunc; puncte; puști; redus; scaun; sensibil; simpatic; simplu; singur; sora; sprinten; strîmb; supărare; șoareci; telefon; timp; tot; tufar; uriaș; urîcios; urît; ușor; verișori; veselie; viermișor; vise; zar; zgîrcit (1); 793/195/58/137/0 miel: Paște(211); oaie(109); animal(61); carne (30); blînd(28); sacrificiu(15); mic(13); lînă(12); blîndețe(9); gingaș(9); ied(9); mîncare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
au mai zis, bucăți pătrate de 2 palme, în depărtare de 6-10 palme una de alta, și pământul scos așa să se așeze peste locurile săpate, încât să le facă umbră. Iar la locuri de pădure pe care se află tufari sau copaci singuratici, sămănătura să se facă la umbra acelor tufari sau copaci aproape de a<le> lor rădăcini, pentru că în acest chip sămânța mai lesne răsare și mai bine crește. Deși natura, prin sămănarea de la sine, ni dă cea bună
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
6-10 palme una de alta, și pământul scos așa să se așeze peste locurile săpate, încât să le facă umbră. Iar la locuri de pădure pe care se află tufari sau copaci singuratici, sămănătura să se facă la umbra acelor tufari sau copaci aproape de a<le> lor rădăcini, pentru că în acest chip sămânța mai lesne răsare și mai bine crește. Deși natura, prin sămănarea de la sine, ni dă cea bună povățuire, când are a se face sămănătura, totuși această regulă la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ei, bătrânul Toma. Drumul spre cimitir cotește mereu, pe coastă, căutând pante mai blânde. Pe partea dreaptă, se cască o vale care pornește de sus de pe coamă și se lățește treptat până în vale, în șes. O pasăre zvâcni dintr-un tufar de cătină, fâlfâind aerul cu aripile într-un șuierat ascuțit, și se afundă în crâng. Tufișuri și hățișuri, clătinându-se de vietăți, mărginesc drumeagul până sus. De departe, acolo sus se vede pâlcul de salcâmi înalți... Acolo îi cimitirul. Satul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-i-se toată fața. - Sî trăiești, fata moșului... da‟ ci faci pe‟ici, Anuca?!.. Dintr-un lan de păpușoi, o păsărică cu pași mărunți se repezi în drum și se opri dând glas: „Pitpalac ..pitpalac!“, și dispăru, îndată, într-un tufar de cătină de pe marginea șanțului repetând: „Pitpalac... pitpalac!“ - Când ai s-o vez‟ mamî... să știi că‟i „găinușa Domnului“..! i-a spus mătușa Domnica, într-un rând. Urcând coasta, trecu pe lângă o stână, adăpostită într-o văiugă. Ciobanul, un
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
drepți și înalți până la cer, plantați la nașterea lui și a fraților săi, Alexandru și Vlăduț, unde bătrânii lui părinți trebăluiau, „supravegheați”, zi și noapte, de milițieni înțesați prin șură, cotețe și șoproane, poate pun mâna pe „bandit”. Când..un tufar, la marginea pădurii, se mișcă și, un moșneag ca din cărțile de povești cu poze, din copilărie se ivi urcând, cu fereală, în inima pădurii. Era un bătrân venerabil, cu barbă și mustăți albe, lungi, încins peste mijlocul încă drept
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]