103 matches
-
migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
legați de fenomen, în frunte cu amabilul prorector Adrian LUNGU. S-a păstrat un moment de reculegere pentru cei destui de mulți plecați din ''familie'', la îndemnul mereu tânărului ex-organizator de competiții JIPIRESCU, ba chiar au fost prezenți dansatorii greci tulceni și o parte din fosta galerie, din rândul căreia nu putea lipsi RENATO din Vadul Ungurului sau umbra în timp a lui IEPURAȘ. ''Fundația Zaharia'' este un xemplu de prelungire a vieții dincolo de gazon, iar mentorul ei, PETRE MARINESCU, coleg
MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366602_a_367931]
-
dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi. Foarte interesantă este și prezența motivelor baladești cum ar fi acesta, cules de pe meleaguri tulcene: Sus în vărful muntelui E castelul Domnului. Domnul are o fetiță, O fetiță-garofiță. De frumoasă ce era Ilenuța o chema. Într-o zi de sărbătoare Veniră turcii călare: -Bună ziua jupâneasă! Unde-i fata cea frumoasă? E-ngropată după casă. Dacă
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei, formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha de fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
idolii gazonului plecat spre ceruri, unde orice blat este exclus, nu sunt arbitrii, iar singurul judecător este Dumnezeu. Petre l-a suplinit la un meci cu Gloria Buzău chiar pe antrenorul Ion ZAHARIA, onoare nerepetată pentru cel mai titrat fotbalist tulcean din istorie, dar care a fost curtat de PAOK Salonic sau de Pananthinaikos. A preferat să stea lângă cei șase copii și trei nepoți pe care i-a ajutat prin sfaturi și conduită să se școlească, să devină oameni adevărați
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
Carsochie- Bibliotecă parazit /p. 62 Lucia Patachi - O seară la Casa Löwendal/ p. 65 George Stria - Portret de artist: Mihai Cătrună : Artă că trăire între două bătăi de inimă/p. 69 Constantă Abălașei Donosă - Pagini de istorie/p. 72 Personalități tulcene - dr. Constantin Hahui/p. 73 Picturile din acest număr aparțin artiștilor: Mihai Cătrună/p.11, /p. 18 /p. 20, 28 ,36,39,41 Constantă Abălașei-Donosă/p. 22, 72, 73 Referință Bibliografica: Nomen Artis- Dincolo de tăcere, ăn ÎI, nr. 14 / Viorela
NOMEN ARTIS- DINCOLO DE TACERE, AN II, NR. 14 de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343876_a_345205]
-
membru al Asociației Scriitorilor „Aegyssus” Tulcea din anul 2009. Activitatea literară: Colaborează la diferite reviste literare din țară: Boema-Galați, Ex Poto-Constanța, Cronos-Constanța, Moldova literară-Iași, Amprentele sufletului-București, Popasuri culturale românești-Baia Mare, Noviodunum-Isaccea, Steaua Dobrogei-Tulcea, etc. Este redactor șef al revistei „Seniorii tulceni”. Este redactor al revistei „Steaua Dobrogei”, în colectivul redacțional al revistei „Amprentele sufletului” și colaborator permanent(de Tulcea) al revistei „Boema” din Galați. A publicat următoarele cărți: Altfel spuse - Fabule și fabulații, Ed. Harvia Tulcea - 2003 (poezie umoristică); Parodii Alternative
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
Noaptea curcubeielor lungi - coordonator A.S.P.R.A. Galați (proză); Petale lirice - coordonator A.S.P.R.A. Galați (poezie); Revanșa cuvintelor - coordonator A.S.P.R.A. Galați (proză); Primăvara metaforelor - coordonator A.S.P.R.A. Galați (proză). A participat la realizare volumului de versuri postum „Clipa” al poetului tulcean Ștefan Romeo Ghioc. A primit următoarele distincții: - în anii 2012 și în 2013 Premiul revistei „Boema” pentru„cel mai bun colaborator; - în anul 2013, Premiul revistei „Steaua Dobrogei” pentru proză. *Romanul “Timpul și răstimpul” , semnat de Tănase Carașca, este un
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Lucia Patachi - O seară la Casa Löwendal/ p. 67 Viorela Codreanu Tiron- Oboseală târzie /p. 70 George Stria - Portret de artist: „Mihai Cătrună Arta ca trăire între două bătăi de inimă“/p. 71 Colindând prin Delta Dunării /p. 74 Personalități tulcene - Interviu cu dl. dr. chirurg Constantin Hahui/p. 75 Din Delta Dunării pe Valea Oltului /p. 80 Cristian Ovidiu Dinică /p. 83 *„Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orânduielilor Gramaticii rumânești“ 225 ani de la apariție! Sumar /p. 83
DINCOLO DE TĂCERE AN II, NR. 14 de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343582_a_344911]
-
membru al Asociației Scriitorilor „Aegyssus” Tulcea din anul 2009. Activitatea literară: Colaborează la diferite reviste literare din țară: Boema-Galați, Ex Poto-Constanța, Cronos-Constanța, Moldova literară-Iași, Amprentele sufletului-București, Popasuri culturale românești-Baia Mare, Noviodunum-Isaccea, Steaua Dobrogei-Tulcea, etc. Este redactor șef al revistei „Seniorii tulceni”. Este redactor al revistei „Steaua Dobrogei”, în colectivul redacțional al revistei „Amprentele ... Citește mai mult TIMPUL SE ROSTOGOLEȘTE ÎN ALBII - CĂUTÂND DRUMUL SPRE NOI IZVOARE...*Tănase CARAȘCA s-a născut la 09.02.1950 în satul Telița din jud. Tulcea
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
membru al Asociației Scriitorilor „Aegyssus” Tulcea din anul 2009.Activitatea literară: Colaborează la diferite reviste literare din țară: Boema-Galați, Ex Poto-Constanța, Cronos-Constanța, Moldova literară-Iași, Amprentele sufletului-București, Popasuri culturale românești-Baia Mare, Noviodunum-Isaccea, Steaua Dobrogei-Tulcea, etc.Este redactor șef al revistei „Seniorii tulceni”.Este redactor al revistei „Steaua Dobrogei”, în colectivul redacțional al revistei „Amprentele ... XXIX. EU TE CUNOSC, VALENTINA..., de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015. Când nimănui nu-i va păsa de tine Valentina revino în
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
I de fel din Galați, am coborât de pe nava aflată cum am spus pe docul plutitor și ne-am urcat pe altă navă de același tip sosită de la baza militară din Tulcea pentru reparații capitale, legată de doc. Un soldat tulcean o păzea, dar nu era nicio problemă. Gălățeanul s-a dezbrăcat, a trecut dincolo de balustradă și a sărit direct în apa adâncă de peste 10 - 15 m. Eu mai firoscos , nu fac ce a făcut el ci, caut o scândură, o
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
și mă scufund în apa rece. Aceasta a fost șansa mea că nu m-am lovit mai sus în tâmplă să-mi pierd cunoștința, ci doar mi s-a retezat nasul, care a fost împins total în interior. Cu ajutorul soldatului tulcean am ieșit din mare pe punte, am luat repede pantalonii pe mine și fugi la capătul docului unde m-am băgat în inconștiența mea sub un jet de apă de la instalația de incendiu, să fiu ud peste tot. Și așa
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
din Buzău (1986-1991), de unde revine iarăși la Horia. Este doctor în filologie cu teza Poezia colindelor - imagine a vechii culturi românești (1983). Colaborează la „Peuce” (Tulcea) și la „Revista de etnografie și folclor”. M. își aduce contribuția la cunoașterea folclorului tulcean, prezentat în cele mai semnificative componente ale lui: poezia obiceiurilor tradiționale prin culegerea La fântâna de sub deal (1971), colindele, doinele, cântecele și jocurile prin textele reunite în La dalba cetate (1975) și Aho, aho, copii și frați (1978), iar folclorul
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
Dobrogeanu menționează că pentru scurte perioade de timp, județul "s-a împărțit în șase plăși", celor 4 menționate adăugându-li-se plășile: Isaccea, cu reședința la Isaccea, și Istrul, cu reședința la Cogealac 716. În perioada decembrie 1885-ianuarie 1886 săptămânalul tulcean "Dunărea de Jos" a publicat în serial expunerea situației județului Tulcea realizată de prefect pentru consiliul județean Tulcea 717. În cuprinsul acesteia se specifica faptul că "județul (...) în acest an după cum este cunoscut, era să fie pradă nu a secetei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cetățeni (...) că va prezenta un proiect de lege în sesiunea actuală pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor"1731. Experiența nu foarte promițătoare a memoriilor prezentate guvernelor anterioare îi determină pe redactorii articolului citat să-ți încheie relatarea cu urarea ca "delegațiunea tulceană din acest an să fie mai norocoasă decât au fost până acum delegațiile și memoriile trimise din Constanța"1732. La 17 iunie 1893, în preajma alegerilor pentru desemnarea membrilor consiliului comunal al orașului Tulcea, publicația locală Deșteptarea Dobrogei, "în a cărei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
discuție "cestiunea bună sau rea a vechiului consiliu și lista ce se propune în contra listei vechi"1734. Publicația Deșteptarea Dobrogei a apărut la Tulcea, pentru scurt timp, în perioada 9 noiembrie 1892 august 18931735. Încă de la începutul articolului menționat jurnaliștii tulceni atrăgeau atenția cititorilor asupra importanței alegerilor pentru consiliul comunal al orașului, precizând că: "O zi ne desparte de însemnatul moment pentru viața orașului nostru, căci însemnat moment trebuie să fie pentru un oraș (...) alegerea noului consiliu comunal"1736. Referindu-se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
alegerilor pentru consiliul comunal al orașului, precizând că: "O zi ne desparte de însemnatul moment pentru viața orașului nostru, căci însemnat moment trebuie să fie pentru un oraș (...) alegerea noului consiliu comunal"1736. Referindu-se la fostul consiliu comunal, jurnaliștii tulceni apreciau că "de cinci ani aproape fostul consiliu comunal, cu Sotirescu și Peiuff în frunte, a condus destinele orașului. Să închidem ochii și să ne întrebăm care sunt îmbunătățirile pe care ni le-a hărăzit nouă orășenilor? Ce pavaje s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]