172 matches
-
nr. 33A, 35, str. A. Imbroane, Aleea Pădurea Verde, C. Buziașului (p)), Moravița (p), Ivanda (p), Cărpiniș (p), Cenad (p), Sânnicolau Mare - străzile Șaguna, Gh. Doja; Giarmata (p), Fibiș (p), Remetea Mică (p). MARȚI: Timișoara (străzile Buftea, Medicinei, E. Murgu, Tulnicului, Pepinierei nr. 2, 5, 6, C. Dorobanților (p), Uzinei (p), Mătăsarilor (p), Viorelelor, C. Aradului (p), Cugir (p), Felix (p), Demetriade (p), Frigului, Copernic, Albinelor, Stuparilor, Pisa, Lucerna, Babadag (p), Goethe (p), Orăștiei, Ștrandului (p), Palmierilor (p), Turda (p), Glinka
Agenda2005-08-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283420_a_284749]
-
din zonele (străzile) care, potrivit programului, ar trebui ridicate luni, 2 mai, a doua zi de Paște l Zona Tipografilor (străzile: Tapia, Titan, Zimbrului, Al. Golescu, Baader, Înfrățirii, Aida, M. Kogălniceanu - nr. impare, Virtuții, Drăgășani, Take Ionescu - nr. impare, Buftea, Tulnicului, Reg. 13 Călărași, Heine, Medicinei, Hector) l Circumvalațiunii (Cetății - nr. impare, Labirint, Dropiei) l Aradului Vest (Textiliștilor, Aleea Scurtă, Sitarului, Boemia, Liniștei) l Constantin cel Mare (Borzești/ I.I. de la Brad), Holdelor, Blocuri (A), Borzești - nr. impare, I.I. de la Brad l
Agenda2005-18-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283635_a_284964]
-
rugăciune Împlinim și cele bune Sfinții noștrii păzitori Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească. Moșii noștrii sunt de pază, La hotar încă veghează Tulnicul răsună-n munți Au ajuns cu toți cărunți Cuza, domnul cel mai drept A dus țara chiar în piept, Cu ocaua lui cea mică Ne-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună ... Citește mai mult Frați români de
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
PLEACĂ PĂDURILE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1186 din 31 martie 2014 Toate Articolele Autorului 31 Martie 2014 Pleacă pădurile Moților mei, Pleacă pădurile, cele de-Acasă, Rănitul meu suflet, acolo pe stei Își frânge durerea în tulnice arsă... Mă simt de-o tristețe amară cuprins, Parcă și Cerul pe gânduri m-apasă, Pleacă pădurile, de freamătul stins Mai marilor vremii nici nu le pasă! Pleacă pădurile și-n urmă rămâne Setea strămoșilor plânsă-n izvoare, Pleacă pădurile
PLEACĂ PĂDURILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383447_a_384776]
-
Prin care noaptea-și suie la tâmple lilieci. Lumina se ascunde grăbită-ntre unghere Și noaptea își mânjește capcanele cu miere. Prin căi crepusculare, un suflet de omidă Se întrupează-n flutur în cuib de crisalidă. Prin zariști carpatine sub tulnice de vânt Se-aude frunza-n codru pe ramuri tremurând. Pe-aici își duse turma, desaga de poveri Spre Tara Românească, străbunii mei, oieri. Din vale urcă luna pe dealuri și poeni Și soarele apune în Munții Apuseni. Oprește să
AMURG ḮN APUSENI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382900_a_384229]
-
Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să traducă „Divina Comedie”, „la care va lucra timp de peste douăzeci de ani”. Între 1886-1887, Coșbuc traduce, la „Tribuna”, peste 480 de poezii „din 92 de autori greci
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
scriu, m-a tot frământat ideea să scriu un ciclu de poeme cu subiectele luate din poveștile poporului și să le leg, astfel, ca să le dau unitate și extensiune de epopee, ca și la «Nunta Zamfirei», «Moartea lui Fulger», «Fulger», «Tulnic» și «Lioara», «Craiul din cetini», «Laur bolnav», «Patru portărei» (...) Am părăsit ideea din pricină că am făcut greșeala să încep a scrie poemele în două feluri de metre - unele în versuri de 14 silabe, altele în versuri de 8 silabe”. În 1896
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ASCULTĂ IUBITO... Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului Ascultă iubito seara cum cade La fel ca și frunza-n păduri, Tulnicul sună, inima-mi arde, Aburi de ceață se-ntind pe măguri. Astăzi spre tine fac calea întoarsă Destul am umblat spre nicăieri Inima-n piept de dragoste-i arsă Fericit m-aș întoarce la clipa de ieri. Doamne, ascultă, tulnicul
ASCULTĂ IUBITO... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361541_a_362870]
-
Tulnicul sună, inima-mi arde, Aburi de ceață se-ntind pe măguri. Astăzi spre tine fac calea întoarsă Destul am umblat spre nicăieri Inima-n piept de dragoste-i arsă Fericit m-aș întoarce la clipa de ieri. Doamne, ascultă, tulnicul sună, O șansă mai am să mai sper în iertare, E noapte târzie, sub clarul de lună Răspunsul aș vrea să-i dau la chemare. Azi toate îmi vin proaspete-n minte, Crângul, izvorul, privirea-i albastră, Obrazul cel fraged
ASCULTĂ IUBITO... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361541_a_362870]
-
albastră, Obrazul cel fraged, gura fierbinte Păcatul trădării pe suflet m-apasă. Am rătăcit, dar la ea azi mă-ntorc, Spre fericire găsit-am cărare, Lumi am umblat visând la noroc Când norocul-mi ieșise în cale. Ascultă cum sună tulnicul, lung, Iubirea ei o simt cum mă cheamă, Doamne, mă lasă în creste s-ajung, Viața mea ți-o las apoi vamă. Nu-ți cer să-mi îndrepți greșelile toate, Nu-ți cer nici arvună vreo zi să-mi mai
ASCULTĂ IUBITO... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361541_a_362870]
-
cum mă cheamă, Doamne, mă lasă în creste s-ajung, Viața mea ți-o las apoi vamă. Nu-ți cer să-mi îndrepți greșelile toate, Nu-ți cer nici arvună vreo zi să-mi mai dai, Mă lasă s-ajung , tulnicul sună, Doar o clipă Doamne răbdare mai ai . Ce am pierdut n-am să-aduc înapoi Chiar dacă în suflet simt astăzi obida, O clipă doar Doamne, o clipă mai voi, Să apuc să îmi strâng în brațe iubita. Chemarea din tulnic
ASCULTĂ IUBITO... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361541_a_362870]
-
tulnicul sună, Doar o clipă Doamne răbdare mai ai . Ce am pierdut n-am să-aduc înapoi Chiar dacă în suflet simt astăzi obida, O clipă doar Doamne, o clipă mai voi, Să apuc să îmi strâng în brațe iubita. Chemarea din tulnic nu lăsa să se stingă, Doamne e ultimul lucru ce-ți cer, Din lacrima ei ,iertare-a m-atingă Să-mi lumineze drumul la Tine spre la cer. Referință Bibliografică: Ascultă iubito... / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ASCULTĂ IUBITO... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361541_a_362870]
-
zelul sacrificiului înnoirii Omului ca Dumnezeu. Alintat de natura hărăzită de Creator, Vetrei Neamului său Poetul-Profet a urzit nădejdea generației sale pe aura Străbunilor care au ctitorit veșnicia luminii geto-dace. Murmurul liturgic al legiunilor de Brazi s-a propagat prin tulnicele Doinelor, înălțându-se prin psalmii de foc ai lacrimilor sale spre Catedrala Cerului, spre Cerdacul Maicii Domnului. Frumusețea trăirii românești se contemplă în inima poetului mistic ca o veșnicie transmisă de sufletul comuniune al Neamului Dacoromân în cerul Sfințiilor și
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
în: Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului iubitule n-ai auzit glasul iubirii ca o toacă ce te chema în anotimpul culorilor arse de soare în care mâinile mai bâjbâiau după o simplă-mbrățișare? sau ecoul tulnicului de peste deal ce jelea o doină de dragoste neîmplinită? te anunț că în curând pentru mine vei rămâne pur și simplu așezat într-un tablou în imagini frânte pe care nu știu dacă să-l arunc să ardă pe rugul
ELEGIE PENTRU IERTARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363307_a_364636]
-
Roua de la Sohodol, De-o sete sfântă gura mea e arsă! Mă fură gândul, ce sublim obol, Spre Apusenii cei rămași Acasă. Când sorb din ea lumina cu nesaț Aud cum curge-n mine o poveste, Prin Munții mei cu tulnicul la braț Mă văd copchilul Moților pe creste. Și-acolo, într-o peșteră cu nume Ce mi-a fost dat să-mi fie de mireasă, Să îmi ascund tăcerile din lume Și Dorul din Poemul ce m-apasă. E-atâta
ROUA APUSENILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362349_a_363678]
-
Vulcănescu, Ianolide, Gafencu, Crainic, Felea, Gyr și toți ceilalți îngeri din temnițele comuniste, pentru nisipul, valurile înspumate și pescărușii Pontului Euxin și pentru sârba oltenească și poarta de lemn maramureșană, Pentru graiul dulce, românesc, pentru higegea cu goarnă a Bihorului, tulnicele Apusenilor și lacrimile văduvelor de război și ale copiilor așteptându-și soții și tații ce nu aveau să se mai întoarcă, pentru crivățul moldovenesc și Sfântul Calinic de la Cernica, pentru Peștera Urșilor și pentru înmormântările, parastasele, colivele, lumânările și pomelnicele
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Tamaș Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cântec de-acasă Din bătătura palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă gura moaței sărutul de plecare Care iubirea
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
toate grijile deoparte, Dar mai ales cei ostoiți de dor, Ce n-aveți încă viețile legate, Să vă luați de mână-ncetișor Pe cărări tot mai întortocheate... De-aceea, să plecați cât mai devreme, Popasurile fie cât mai dese, Duminica din tulnic să vă cheme, Cu ochii mistuiți după mirese... Și-acolo, lângă Crucea celui care Ne-a vindecat o clipă de nevoi, Ca un semn de binecuvântare, Din cer să cadă roua peste voi; Să „târguiți” tot ce-i frumos și
NE PREGĂTIM SĂ MERGEM LA GĂINA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367518_a_368847]
-
Toate Articolele Autorului EU DESPRE ȚARA IANCULUI CÂND SCRIU... Nicicând nu plec la drum fără merinde, Eu despre Țara Iancului când spun Hotarele abia mă pot cuprinde De la Albac, la Țebea sub gorun Pe Arieș, pe Crișuri, Someș, Mureș, Din tulnice, din fluierele toate Curg dorurile-n mine ca un iureș Cu toți prefecții lor în libertate! Prin Țara asta când îmi port aleanu' Să mi-l astâmpăr nu-l mai pot deloc, Mi-s martori Iancu, Balint și Buteanu Cu
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
arsă Și brazii murmurând în sinea lor- Copchilul Avrămuț e dus Acasă, Se naște iar la Vidra în pridvor... Sunt fericit, precum e o poveste- „ Hai la cireșe negre și amare!” Se-aud cum strigă Moții lui pe creste Și tulnicele ard în depărtare... Din volumul în curs...Golgota Apusenilor Referință Bibliografică: AVRĂMUȚ... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 158, Anul I, 07 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AVRĂMUŢ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367210_a_368539]
-
de o istorie încoace și înapoia ei, dincolo și dincoace de Prut, între un capăt de Moldovă și o inimă a ei, dincolo și dincoace de Carpați, și în lungul lor, până la marginea de sus a Bucovinei unde urcă plânsul tulnicelor de la Dacia până la Regat, apoi în vremile de-acum și înspre ziua de mâine...! Dacă moldovencele și bucovinencele nu au a recupera cântec pentru că nu l-au vândut, nici n-au a și-l restaura pentru că l-au păstrat și
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
auzit dinspre lumină- „Măi, Nicule-ai vinit acasă?” Da, am venit, chemat de cine Nici nu mai știu de-atâta treabă, În jur doar zumzet de albine Și coasa fulgerând prin iarbă. Pe văi fuioare lungi de ceață Și-un tulnic lăcrima în zare Când m-am trezit spre dimineață Cu fruntea arsă de sudoare... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Pastel... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae
PASTEL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348579_a_349908]
-
fata era invitată la joc și apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Moții aveau credința că cele târguite pe culmea Găinii aduceau noroc. Femeile cântau din bucium chemând oaspeții, anunțând începerea sărbătorii, fiindcă tulnicele se foloseau, în general, pentru semnale, chemări. Un loc - simbol a fost și a rămas, acest munte supranumit și Muntele dragostei, prilej de bucurie, de cântec, de dans. Tulnicele - vechi instrumente muzicale de suflat, sunt obiecte de lemn confecționate din
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
noroc. Femeile cântau din bucium chemând oaspeții, anunțând începerea sărbătorii, fiindcă tulnicele se foloseau, în general, pentru semnale, chemări. Un loc - simbol a fost și a rămas, acest munte supranumit și Muntele dragostei, prilej de bucurie, de cântec, de dans. Tulnicele - vechi instrumente muzicale de suflat, sunt obiecte de lemn confecționate din trunchiuri de molid fără noduri, scobite înăuntru și apoi legate cu cercuri de lemn, iar între cercuri au diferite desene populare. Șlefuite de mâinile țăra¬nilor, cu lucrătură minuți
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
din lemn, lucrată și ea cu măiestrie, care folosea și la îmbăiat. A fost cândva, dar astăzi nu mai este ... Pe-aici, mi-s niște ani rămași cu câteva amintiri răzlețe, dar frumoase, din acele locuri minunate. Un astfel de tulnic a stat sprijinit în colțul unui perete din casa noastră, tot până când spațiul de locuit al familiei noastre a fost restrâns. Mă uitam uneori la lucrăturile delicate, colorate în culoarea cojii arborilor și mi se părea că seamănă cu o
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]