77 matches
-
camion, brigada de agitație a unui regiment constituia punctul de atracție: un gradat pe mutra căruia înțepenise o expresie de „Ia priviți ce șmecher sunt !” debita snoave răsuflate. Prestația n-a fost pe placul asistenței formată din niște babe cu tulpane negre, ținând o palmă subsuoară și alta la gură. Deodată răsună un ordin sec. Pe scenă, un ostaș țâșni din rând și călcă pe un capăt de scândură; instantaneu, aceasta săltă ca o cumpănă de fântână. În aceeași clipă întreg
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
încape trei paturi, dar care fiind asfaltată pe josu ține frig și e greu de încălzit earna". Starea materială a acestui ospiciu era deplorabilă din mai toate punctele de vedere: "nici până acum nu s-au dat papucii, colțunii și tulpanele", iar alimentația se făcea sui generis: "zilnic gardianul însărcinat cu aceasta e obligat să se ducă la D-l Intendent al Primăriei ca acesta să-i deie paralele alocate pe ace zi, pentru nutrimentul alienaților și apoi să se ducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lână în casă, prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de nevestele noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și prelucrarea inului și a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și pui, vezi niște cămăși încrețite și lucrate fără gust. Pentru fuste și polcuțe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înăduși puii în ouă. Cînd ai să pui cloșcă, duci ouăle la cuibar în căciulă și le răstorni deodată, ca să iasă puii cușmă-n cuib și să iasă cucuieți*; de vrei să fie și bogheți*, să te legi cu un tulpan* la gît. Dacă ouăle ce se pun la o cloșcă se pun cu căciula, vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în oglindă, că îmbătrînești. Sara nu e bine să te uiți în oglindă, căci urît lumii te vei face. Nu-i bine să pui oglinda în păretele de la răsărit. Oglinda din casa unde este așezat mortul se acopere cu un tulpan negru, ca să nu mai urmeze alți morți în acea casă. Femeia născută să nu se uite în oglindă, că e rău de răsăreală*. Nu e bine ca femeia ce a născut de curînd să se uite în oglindă, că face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pași a făcut. Se crede că nu e bine a umbla numai cu un picior încălțat, căci va umbla și în viață fără pă reche, adică va rămînea văduv sau nu se va putea însura. Femeia care-și va drege tulpanul din cap va rămîne văduvă. Cînd unei femei măritate i se rupe cămașa în spate e semn că-i va muri bărbatul. Dacă vezi în fîntînă, spre Sf. Vasile ori înviere, un om, și lîngă el o scîndură ieșind, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și purtând o pălărie naltă, pe care o ținea în mână, pe ceasuri de căldură" (Gorovei, 1930, p. 103). Un portret asemănător întâlnim la Dimitrie Anghel și Ștefan Octavian Iosif: "Pe picioarele lui lungi, cu redingota lui pătată, a cărei tulpane fâlfîiau fantastic în urma lui, cu capul în piept, cu dungi pe fruntea largă, el străbătea salonul, rostind din când în când numele lui Ribot, Charcot sau al cine știe cărui savant ce făcea vârvă pe vremea aceea" (Anghel, Iosif, 1910, pp. 23-24
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ora 16.00 și până acum. „Multe oficialități, nu a mers rândul, parcă abia acum și-a mai dat drumul.” Traversez Bulevardul Regina Maria și mă apropii de o vânzătoare de semințe. Are cam 60 de ani, fuste largi, un tulpan colorat pe cap, este chiar vânzătoare de semințe tipică pentru orașul București. Femeia stă rezemată pe bordura lată a zidului unei case de secol XIX din zonă, lăsată intenționat să se ruineze și să se distrugă, așa cum se întâmplă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
brâie de cele mai multe ori în tricolor, cu bondițe de miel bogat garnisite cu blănițe tot de miel negru sau brumării, iar fetele purtau la cămăși altițe și pe talie catrințe bogat ornate, femeile mai în vârstă șpihnițe, iar pe cap tulpane. Eram mândri că ne păstram limba, portul și datinile. Unele din aceste amintiri sufletești sunt mai șterse, altele mai vii, dar toate se trezesc și le retrăiesc puternic, emoționândumă prin farmecul, duioșia și chiar aspectul copilăresc și sentimental. Nu voi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
care au avut prilejul să cunoască multele slăbiciuni sau ciudățenii ale bărbaților, și după o anume blazare provenită din practica tuturor viciilor infame, deveneau, cum le numeam noi, băieții, dame particulare „cu pălărie“, spre deosebire de fetele din bordel care purtau numai tulpanul. Aveau cameră mobi lată În oraș și drept de vizită medicală nu la dispensarul comun celorlalte consore pe care le vedeai, În fiecare săptămână, parcurgând În convoi străzile, Înghesuite buluc În birji, de unde zâmbeau prostește la trecători cu fețele lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pâclă". Și bunicu a zis: "hai, hai, babă hăi, hai hai". Și pe atunci femeile înainte de a se îmbrobodi purtau un feli de ciucitor pe cap cum poartă azi ungurancele din satele din jurul orașului Roman și apoi se îmbrobodeau cu tulpanul 7. Și tulpanu ședea mai sus pe cap. Și dintr-o dată moșu a băgat amândouă mânele pe sub tulpan și a prins pe bunica de cap de cozi. Ea a țipat și cei 3 ficiori au pus mânele pe mânele bunicului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
îmbrobodi purtau un feli de ciucitor pe cap cum poartă azi ungurancele din satele din jurul orașului Roman și apoi se îmbrobodeau cu tulpanul 7. Și tulpanu ședea mai sus pe cap. Și dintr-o dată moșu a băgat amândouă mânele pe sub tulpan și a prins pe bunica de cap de cozi. Ea a țipat și cei 3 ficiori au pus mânele pe mânele bunicului, bătându-se și țipând au eșit în tindă și apoi afară. În vremea asta eu am luat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pisticoșii din cele 9 sate duceau o existență izolată de greci și turci limitându-se la relații comerciale sau cele ce decurg din obligațiile față de autorități. Îmbrăcămintea lor este specifică. Poartă opinci (țeruli) cioreci și calțe, femeile poartă pe cap tulpan (măndil) de culoare galbenă sau roșie ca și macedonenii, brâu (zuna) roșu sau verde, fetele asează pe cap un fes mic (curuna) de care se prind panglici multicolore și monede ornamentale. Poartă fustane cu pestelcă iar bătrânele nu se despart
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câți pași a făcut”; „Se crede că nu e bine a umbla numai cu un picior încălțat, căci va umbla și în viață fără pereche, adică va rămâne văduv sau nu se va putea însura”; „Femeia care-și va drege tulpanul din cap va rămâne văduvă. Când unei femei măritate i se rupe cămașa în spate, e semn că-i va muri bărbatul”; „Dacă vezi în fântână, spre Sf. Vasile, ori înviere, un om, și lângă el o scândură ieșind, să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu ne ducem la grădina zoologică sau la circ, să ne gândim de două ori cum sunt crescute și sacrificate animalele de fermă și să fim conștienți că toate acestea sunt ființe care au dreptul la viață.”, a declarat Veronica Tulpan, coordonator de campanii Vier Pfoten România.
La mulți ani, dragi prieteni! () [Corola-journal/Journalistic/65692_a_67017]
-
președintele executiv al echipei Rapid, care au totalizat 12, respectiv 9 voturi. Noua componență a Comitetului Executiv al F.R.F.: Mircea Sandu, Dumitru Dragomir, Corneliu Costinescu, Adalbert Kassai, Vasile Filimon, Ion Crăciunescu, Cornel Dinu (Divizia A), Ioan Becali (Divizia A), Dan Tulpan (Divizia B), Ioan Mandoca (Divizia C), Dan Teban (fotbal în sală), Daniel Robe (fotbal feminin) și Paul Costaș (juniori). Mircea Sandu, președintele Federației Române de Fotbal, a precizat că în viitor Comitetul Executiv al F.R.F. nu va mai fi ultima
Agenda2004-12-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282214_a_283543]
-
la prima expediție românească pe vârful Everest, cel mai înalt din lume - 8 850 m. Evenimentul, prilejuit de împlinirea a trei ani de la succesul realizat de alpiniștii români este organizat de către Teleuniversitatea și se va bucura de participarea lui Teodor Tulpan, Lucian Bogdan ambii din Sibiu și a caransebeșeanului Cornel Galescu. Publicul dornic să trăiască aventura expediției prin intermediul povestirilor și al imaginilor prezentate chiar de protagoniști beneficiază de intrare liberă. „Va fi o prezentare în Power Point, comentată live de membrii
Agenda2006-20-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284954_a_286283]
-
spre dulap și-și scoase din el o rochie de lână și jacheta ei de blană. "Și cizmele, își spuse ea, lepădându-și pantofii de casă. Să-mi iau și șalul". Căută în scrin lenjerie groasă. Și mai ce? Un tulpan pentru cap. La nunta lui Șeindl, maică-sa i-a dăruit o brățară. Era acolo. Cerceii îi purta. Făcea ea, într-adevăr, toate aceste lucruri? Nu era doar o amăgire? Teama i se risipi și începu să se simtă aproape
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
a dânsei. Putem face apel la Legea pentru protecția animalelor și la sancțiunile pentru nerespectarea condițiilor în care trăiesc animalele, privarea de libertate, rele tratamente, pentru că găina nu va sta niciodată cu pampers în mediul ei natural", a afirmat Veronica Tulpan coordonatoarea programelor naționale ale organizației pentru protecția animalelor Vier Pfoten.
Ce spun ONG-iștii despre plimbatul găinii de către Iulia Albu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72802_a_74127]
-
Agrimon a avut la dispoziție 12 ani ca să se pregătească. În schimb a folosit fonduri UE în 2006 ca sa-si doteze fermele cu cuști neîmbunătățite. Știm că în prezent nu există nicio bază legală pentru amânarea interdicției”, a declarat Veronica Tulpan, coordonator de programe naționale VIER PFOTEN România. În prezent, VIER PFOTEN investighează cazuri similare de non-conformare în mai multe state membre UE. Potrivit celui mai recent raport al UE, 47 de milioane de găini ouătoare suferă în continuare din cauza condițiilor
Vezi cum sunt torturate găinile în România. Material filmat de Vier Pfoten () [Corola-journal/Journalistic/23606_a_24931]
-
Pagină realizată de LUCIAN SAVA Cronica unei expediții unice: primul român care a cucerit Vârful K2 Medicul stomatolog timișorean Horia Colibășanu a dedicat victoria sa alpinismului bănățean În dimineața zilei de vineri, 23 mai 2003, sibianul Fane Teodor Tulpan avea să devină primul român care a escaladat Everestul, vârf înalt de 8 850 de metri, cel mai aproape de cer din lume. L-au urmat îndeaproape Marius Gane și Bogdan Lucian. Tinerii făceau parte din prima echipă oficială românească ce
Agenda2004-33-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282756_a_284085]
-
de metri înalțime) din lume: K2. Președintele Clubului Sportiv Alternative Timișoara, Andrei Simu, postează anunțul pe site-ul www. xsports. ro: „Pe data de 1 iunie 2004, dacă totul decurge conform planului, Horia Colibășanu de la C.S. Alternative Timișoara și Teodor Tulpan (Fane) de la Salvamont Sibiu vor pleca spre Pakistan, având ca obiectiv Vârful K2. Ei se vor alătura acolo unei expediții internaționale conduse de Gică Dijmărescu, care încearcă anul acesta, alături de soția sa, o dublă, și anume Everestul și K2 în
Agenda2004-33-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282756_a_284085]
-
care a adoptat deja de câțiva ani această interdicție. Cele două țări au făcut acest lucru fără să existe vreo presiune legislativă europeană. Dorim ca autoritățile române să dovedească mai multă ințiativă în astfel de schimbări legislative”, a declarat Veronica Tulpan, coordonator de programe naționale al Vier Pfoten România. În opinia celor de la Fundație, ”animalele sălbatice suferă cel mai mult de pe urma lipsei acute de mișcare, din cauza schimbării permanente a mediului și din cauza transportului pe distanțe lungi. În total, 14 țări membre
Vier Pfoten solicită interzicerea exploatării animalelor în circuri sau spectacole în România () [Corola-journal/Journalistic/23683_a_25008]