40 matches
-
pătarea brună a frunzelor și fructelor sunt bune și pentru această ciupercă. 8.3.8. Alternarioza vinetelor Alternaria dauci Boala este frecvent întâlnită pe vinetele cultivate în spații protejate. Simptome. Ciuperca atacă plantele încă din faza de răsad când, pe tulpinițe apar pete brune, de formă neregulată, de 1-2 mm în diametru, situate în special în apropierea solului. Când zonele afectate devin circulare, răsadul se ofilește și se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mari, de 4-24 mm, circulare, brune, pe suprafața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultivatoare, unde sunt îndeplinite condițiile de temperatură și umiditate necesare infecțiilor, în primele stadii de vegetație. Simptome. Imediat după răsărirea plantulelor, pe baza tulpinii apar pete mici, de culoare verde-închis a căror suprafețe se extind repede. Zona atacată se brunifică, tulpinița se subțiază și după câteva zile plantele se ofilesc, cad pe sol și putrezesc. Chiar și rădăcinile se brunifică și dispar. Dacă solul este foarte umed, la baza tulpinii, zona brunificată se acoperă cu un mucegai fin, alb. Pe fructe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toate țările cultivatoare și din 1932, este semnalată anual și în România pe castraveți, pepeni galbeni, pepeni verzi și dovlecei. Simptome. Atacul ciupercii poate fi semnalat încă din stadiul de 2 frunzulițe și până la maturarea fructelor. Pe primele frunzulițe și tulpinițe apar pete transparente, apoi brune de câțiva milimetri în diametru. Pe frunzele mari, atacul se observă sub forma unor pete circulare sau colțuroase, verzui, apoi cenușii, mărginite de un inel galben. Țesuturile atacate se brunifică, se usucă și se desprind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brassicae Această boală este frecvent întâlnită în răsadnițe și sere înmulțitor, în cazul în care pământul nu a fost corect dezinfectat. Simptome. În primele stadii de vegetație a răsadurilor (2-3 frunze) apare o înnegrire urmată de putrezirea răsadurilor și a tulpinițelor în dreptul bazei plantei (fig. 121). Plantele putrezesc și cad la pământ, atacul putând fi confundat cu cel produs de Pythium. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe primele 2 frunzulițe, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele mai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dacă există condiții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează la generația I, la culturile de fasole și castraveți, care pot fi compromise. Măsuri de prevenire și combatere. Se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
nu știe nimic, ori și-a îngropat adânc în minte orice informație și îmi spune că voi avea ocazia să conversez cu Carlos, amicul lui șaman. Îmi arată o grădiniță cu plante medicinale, cunoaște o grămadă de informații despre fiecare tulpiniță și îmi spune cum se gândește să combine programul turistic cu cursuri despre acțiunile farmacologice ale plantelor și chiar să structureze un program de educat elevii din școală despre proprietățile curative ale plantelor din junglă. Pădurea este imensă, turul complet
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele- lăcustele ("Tettigonia veridissima"), cosașii , greierii grași
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
ars, valoarea sa este dintre cele mai bune. Frunzele variază de la un soi la altul, dar puțin. Acestea sunt alternante, dințate, cu vinișoare ca o pană, cu codiță. Apar în perechi, dar nodul de inserție al pețiolului frunzelor formează mici tulpinițe laterale, care se vor transforma în crengi. Florile sunt monoice (flori femele și flori mascule, separat), deschizându-se în același timp sau cu puțin timp înainte de apariția frunzelor, și sunt formate din grupe de câte trei flori femele, amenți (mâțișori
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
apariția frunzelor, și sunt formate din grupe de câte trei flori femele, amenți (mâțișori), prinse la baza mâțișorilor masculi. Amenții purtători de stamine pot atârna sau nu. Aceștia sunt localizați la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpinițelor formate anul trecut. Se formează în toamnă și stau peste iarnă, acoperiți de o coajă fină dar rezistentă. Solzii amenților, la maturitate, sunt ovali, rotunjiți la capăt; către mijloc sunt galbeni sau oranj, iar la capăt maro închis Fiecare solz
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
caliciu sesil, membranos, cu doi lobi. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celulă a samarei sau două filamente, care se vor transforma în cele două aripioare ale fructului. Pistilul poate atârna sau fi erect, solitar, prins de tulpinițele apărute în anul precedent. Solzii pistilului sunt alungiți, cu trei lobi, de culoare verde stins sau puțin roșietici, fiecare floare devenind maro la maturitate. Acești solzi poartă două sau trei flori fertile, fiecare floare fiind alcătuită dintr-un ovar. Ovarul
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
care străbat anterozoizii până la oosferă pe care unul singur din ei o va fecunda. Oosfera în urma fecundației, devine oul ferigii. Oul nutrit de protal se dezvoltă într-un embrion. Cu timpul embrionul devine o plantulă, constituită dintr-o rădăciniță, o tulpiniță și o frunzișoară verde. La început planta este prinsă, ca și embrionul plantelor cu sămânță de protal, adică de țesutul nutritiv, dar curând după înverzire formându-și frunze și rădăcină, trăiește independentă, iar protalul piere. Prin urmare sporofitul acestei plante
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
Cupă ("Gențiana acaulis" -, "Gențiana kochiana" - ) este o plantă montană cu flori din familia Gentianaceae. Cupă este o plantă scunda, cu o tulpiniță scurtă. Frunzele de la bază tulpinii sunt oval eliptice, groase, întinse pe pământ și prinse într-o rozeta. Tulpina se termină cu o singură floare mare, îndreptată în sus. Floarea are forma de cupă lunguiața, de culoare albăstrie-azurie, întunecată. Corola la
Cupă (plantă) () [Corola-website/Science/323406_a_324735]
-
mai numeroasă primăvara. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora truncata, Phyllophora truncata f. brodiaei . Talul este multiaxial, lamelar, ramificat, în structura căruia există o zonă mediană cu celule dispuse în șiruri compacte și o zonă corticală din celule mici, dispuse radial. De pe “tulpiniță” principala scurta se desfac ramuri laterale late care au la capete mai multe lame mici, plane sau ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Se reproduce între lunile iunie și noiembrie. Habitatul tipic este “Câmpul lui Zernov”, o arie din nord-vestul
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
sunt încrețite, iar median au un fel de “nervură”. Atinge lungimea de până la 50 cm. Trăiește fixată pe stânci la adâncimi de 15-50 m. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora membranifolia. Este o algă roșie la care de pe discul adeziv porneste o “tulpiniță” scurtă, de pe care se desfac ramuri laterale, cuneiforme, care au la capăt mai multe lame mici plane sau ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Trăiește liberă, nefixată, în zona sublitorală. Încadrare taxonomică: Sinonime: Hutchinsia biasolettoana, Hutchinsia variegata, Polysiphonia leptura, Polysiphonia
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]