322 matches
-
greu în muzeu să stau mereu. Să și scriu! Boarea, fluturele, floarea, cerul cu zarea țintită, oglindită fac locul meu mișcător pe-o orbită neobișnuită perpendiculară pe cea solară, cu diametrul nemăsurabil, dar cu inima, palpabil. Sunt poemul alternanțelor, al tumbelor. Tu ești al umbrelor. Nu ne-am fi de folos. - Bine, dar m-am obișnuit cu tine, de când mă știu vorbesc numai cu mine patină am prins, fum și cenușă și zgură-mălură. Am să mor respirând după tine. Rămâi mai
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
de acord. Am ajuns acasă și cum Rex că întotdeauna mi-a sărit în brațe, am scos lesă și i-am prinso la gât,m-a privit cumintel, s-a învârtit de câteva ori în cerc după care au început tumbele, a luat-o la fugă prin grădină culcând totul la pământ, eu de teama scandalului l-am chemat urgent la mine. A ajuns cu limba căzută într-o parte, lesă însă, nu mai era. M-am supărat, l-am certat
DACA N-AR FI FOST EL!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Daca_n_ar_fi_fost_el_florentina_craciun_1363549450.html [Corola-blog/BlogPost/342186_a_343515]
-
-nchipuiți așadar ce mare era veselia și ușurarea când dădea unul dintre noi semnalul că ar fi găsit poiana visată. Hulpavi ne repezeam la ghiocei, culegând în frenezie, alergându-ne printre pomi, cățărându-ne pe crengi, zburdând ca mieii, făcând tumbe și chiuind mai abitir decât jivinele pădurii. Cred că dacă n-am fi știut că ghioceii sunt otrăvitori, de bună seamă am fi mușcat cu mare poftă din ei! Întotdeauna m-am întrebat cum făcea mama când simțea diferența dintre
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1424686207.html [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
un suspin i se strecoară din pieptul palpitând abea... De gheață fu până mai ieri, când la hotarul dinspre sud văzu sărind din floare-n floare zeul Amor gingaș și nud. De-atunci îl vede și-l tot vede cum tumbe face-n văi și lunci, iar inima i-a prins a bate mai altfel ca și pân-atunci. Un dor de soare o cuprinde, dor de verdeață și căldură, de dragoste mistuitoare cu-aromă dulce de-aventură, încât scârbită ea
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
România și știe câteva cuvinte românești: Bună dimineața; Mulțumesc; Cu plăcere. Am avut un an zbuciumat (2015). Cu multe călătorii. Cu prietenii și dușmănii. Cu noi articole și cărți publicate avansând în cercetare. De-o parte a vaporului, delfini, făcând tumbe în apă. Numai oameni de știință și personalul ajutător sunt lăsați să locuiască în Antarctica. * Bioxidul de carbon (CO2) influențează temperatura atmosferică: crește concentrația de CO2, crește temperatura. * 26 de țări pe vapor: echipajul, personajul (chelneri, bucătari, oameni de serviciu
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1463532180.html [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
chihoti bucuros și se aruncă în pârâu sorbind cu nesaț și spălându-și fața cu apa sa limpede. Mărțișor strigă la el: - Stai, Noroace, că noi nu trebuie să uităm grijile și necazurile! Dar Norocel începu să alerge, să facă tumbe și să cânte: - Tra lai la, la lai la! Văzând Mărțișor că Norocel a căpiat de atâta fericire, alergă după el disperat și începu să-l pălmuiască. Dar acesta: - Tra lai la, la lai la! Atunci începu să-i dea
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
spre palatul fermecat. Ajunseră în fața palatului, unde, pe treptele de marmură azurie, se revărsau continuu din văzduh uriașe coșuri cu flori în mii de nuanțe. Păsări, fluturi și albine zburau în stoluri agitate. Cântecele se întețiră, băieței și fetițe făceau tumbe și alergau printre pomii înfloriți, care începură să spulbere în jur petale, astfel că, în jur, se așternu un covor uriaș de petale multicolore. Deodată, apărură din palat berze, rândunele, cocori și mii de alte păsări care umplură văzduhul cu
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
ce bem Inainte de moarte, Madeleine? De privesc în sus, nu se vede Nici un duh, cine poate, mai crede, Cine nu, se întoarce cu fața La perete, în geamăt. Și-ngheață. *** Pe pernă trec valuri și valuri coșmaruri, In aer grifonii fac tumbe, se strîmbă, Iar timpul petrece la alte petreceri Și nici nu ești sigur c-alungi pân-la zece. Prietenii-s umbrele altor prieteni, Iubitele multe trîiesc doar din rente, Scrii versuri, un prin cerșetor de atenții, In mers te lovesc bețivanii
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Autorului m-aș hârjoni cu iarna asta, și, Doamne, ce-aș mai tăvăli-o, dar teamă mi-e că-mi rupe coasta, din care te-ai născut, Mario! și ce-aș călca-o în picioare, m-aș da de-a tumba pe alei, topit ă -n lacrimi de fecioare, m-aș îmbăta la glezna ei. aș chiui pe ulicioară, pe-o sanie cu clopoței, dar bate-un vânt de primăvară și mă gândesc la... ghiocei. m-aș hârjoni cu iarna asta
M-AŞ HÂRJONI CU IARNA ASTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/M_as_harjoni_cu_iarna_asta_george_safir_1357716575.html [Corola-blog/BlogPost/348723_a_350052]
-
personaje, joaca la comanda ursarilor, tineri chipeși, îmbrăcați în vesminte colorate, care imprimă ritmul jocului cu ajutorul unor tobe (ciururi). După executarea numerelor din timpul dansului, urșii se mișcă independent, simulând viața lor liberă în mijlocul naturii, se iau la trânta, fac tumbe, simulează chiar atacul asupra persoanelor din asistență. Datorită popularității sale, în ultimii ani au început să apară în sate, alături de cete precis constituite, și grupuri mai mici de urși (3-6 personaje), care se bucură de multă admirație și contribuie la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > SALTIMBANC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului saltimbanc Trec seara prin pădure saltimbancii și tumbe fac pe ostenite-alei, vânt roșu se abate înfiorându-mi macii, iar flautele nopții se-anină printre tei. Furiile turbate își zdrăngănesc trompete, la malul nebuniei ne-am adunat acum și-n danțul tămâierii durerilor proclete ne ardem în feștile de
SALTIMBANC de LEONID IACOB în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Saltimbanc.html [Corola-blog/BlogPost/355552_a_356881]
-
care să îmi culc cognițiile curgânde. Alteori, aplic mofturoasă pentru sălbaticile cuiburi în care se multiplică genetic năzuințele. Privesc însetată liedurile berzelor. Ignoră păsăresc cateringul psihic navetist. Consumatorii umani virusează cu picanterii lingvistice și mentale, frumosul universal! Trist! Norii fac tumbe...Câte topogane de vată, Doamne! Unghile mele zgârie zidurile reci. Inima mea le absoarbe recele arhaic ca un must magic. Olfactivul sfârâie precum un xilofon de jucărie. Vizualul se cuplează incognito cu auditivul, într-un Piña Colada perfect. Oare și
MEMORII PE VATĂ SELENARĂ de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1491682890.html [Corola-blog/BlogPost/372389_a_373718]
-
desigur, nu este ca-n pădure, Acolo nu e iarbă, ci doar parchete dure. Nici biberonul moale, nu este ca o țâță, Dar se lupta cu viața, sărmana de ieduță. Și a crescut fetița..., iar drept recunoștință, Făcea câte o tumbă. Simțeam c-are dorință, Cumva să mulțumească. Voia să zburde-n soare, Căci casa devenise un fel de închisoare. Ajunsă-ntr-o grădină, tot verdele l-a ros. Stăpânul în cea toamnă, recoltă n-a mai scos. Apoi, într-un
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464944620.html [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
invadase orașul./ Un făguș silvatica/ își rezema coatele de Intercontinental./ Păsările dirijau autobuzele.../ Din cinematografe ieșeau/ păduri tinere de mesteceni,/ alimentarele erau pline/ de fructe sălbatice/ și ouă de dropii/ ... iar pe covoarele fermecate/ ale poienilor plutitoare/ iepurii albi/ făceau tumbe//” (Vis și tumbe, pag. 337). Apelând la simbolistică, putem afirma că arborii fac legătura între cer și pământ, semnificând aspirația spre o ascensiune luminoasă. Binomul om-natură oferă cadrul ideal pentru apropierea omului de esența sa sacră, precum și modalitatea de a
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1448089871.html [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
făguș silvatica/ își rezema coatele de Intercontinental./ Păsările dirijau autobuzele.../ Din cinematografe ieșeau/ păduri tinere de mesteceni,/ alimentarele erau pline/ de fructe sălbatice/ și ouă de dropii/ ... iar pe covoarele fermecate/ ale poienilor plutitoare/ iepurii albi/ făceau tumbe//” (Vis și tumbe, pag. 337). Apelând la simbolistică, putem afirma că arborii fac legătura între cer și pământ, semnificând aspirația spre o ascensiune luminoasă. Binomul om-natură oferă cadrul ideal pentru apropierea omului de esența sa sacră, precum și modalitatea de a ajunge la conștiința
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1448089871.html [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
minciog. Dădusem, se vede treaba, peste un pește tare îndărătnic, iar eu aș fi preferat unul docil, care să mă asculte și să mă înțeleagă, că nu sunt un mare specialist, ci doar pescar de weekend! Când a făcut ultima tumbă prin apă, Gică a aruncat cu minciogul, l-a capturat dinspre coadă și a ridicat minciogul în sus! Nu reușea să-l scoată din apă. Era enorm pentru noi, mai ales pentru mine, care nu mai prinsesem vreun pește mai
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
îl ia la rost: „Am pierdut cam mult cu drumul, am ajuns taman în post!” De prin sate,-n hărmălaie, vin femei, soți și copii, Vin bătrâni și bunicuțe să danseze pe câmpii. Și încing acum o horă, fac și tumbe, chiuind, Iar la mijloc e prințesa ce dansează șerpuind. În iarna asta, alteță, mi-a pierit cheful de toate; De mai zăboveai o țâră, culegeam cireșe coapte! Am tăiat pădurea toată, lemne ude-am pus pe foc, Murăturile sunt gata
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Printesa_primaverii_george_safir_1330592154.html [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]
-
și periculosul Dans al Cuțitelor de Foc. Vibrația tinereții este însuflețită de alertul Power-Track, o demonstrație genială de coregrafie sincronizată și sărituri la trambulină, ce apare ca prin magie de sub podeaua scenei. În Barele Rusești, artiștii zboară prin aer, cu tumbe spectaculoase și răsuciri la jumătatea parcursului, pentru a ateriza pe barele de aproximativ 10 cm de pe umerii robuști ai colegilor lor. Alegría este mai mult decât un spectacol... este o experiență unică și emoționantă care va captiva spectatorii de toate
Cirque du Soleil, din nou la Bucureşti cu Alegria! by http://www.zilesinopti.ro/articole/4178/cirque-du-soleil-din-nou-la-bucuresti-cu-alegria [Corola-blog/BlogPost/97516_a_98808]
-
gura flămîndă a sobei, cînd nu este bine să vină să te vadă sub forma nimănui nici în decembrie, cînd toți sunt fericiți, uită și iartă, sar în luna ianuarie ca într-un cearceaf plin cu îngeri de vată, făcînd tumbe pînă în februarie, cînd totul este posibil în fața unei căni cu vin fiert, tăcut și stingher ca un plop pus în doliu de ciori - niciodată nu este bine să vină, dar niciodată pentru ea este tot timpul, și atunci sari
Pustia by Gellu Dorian [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
ca pe un mort și te învia, o iubeai și murea lîngă tine ca un mormînt plin cu flori. căutai crucea și mîinile ei îți pliveau pleoapele în care creșteau femeile altor vise, nici nu se uita la ele, făcea tumbe, nu era arlechin, nici umbra ei nu era colorată, îmbrăcată în petice, era veselă ca și ea, eram trist ca și mine, se înțelege, nu venea de nicăieri, nicăieri se ducea și-ți lăsa sufletul vîndut, trupul crucificat în toate
Străina by Gellu Dorian [Corola-website/Imaginative/14439_a_15764]
-
ale noastre, cum am fi, oare, octopodici? Căci, vede-se cu ochiul liber, n-avem membre, ci numai cap (cu, uneori, papion sub el, - cum eu, acum, ca să fiu tras în poză!). În rest, ne deplasăm, ca în Banchetul, prin „tumbe", prin „rostogolire". R: Dar, pentru că vorbeați, de trasu-n poză, - de ce veți fi pozat atât de rar, de-a lungul vremii, marilor maeștri; sau pictorilor, cel puțin, de naturi moarte? C: „Naturi statice" ar fi un termen mai, pare-mi
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
venea să creadă, nu lipsise nici zece minute, și-n aceeași secundă puștiul îl izbi cu capul în stomac dezechilibrîndu-l și proiectîndu-l cît era de lung pe mașina de alături. Fugi zece metri pe culoarul dintre mașini și făcu o tumbă peste o capotă, aterizînd pe alt culoar. Nu mai avea decît cinci metri pînă să ajungă pe trotuar și să se piardă în aglomerație, cînd lunganul îi ieși în față și uite-l apropiindu-se cu brațele în lături, ca
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
tu ai fost odat' mormântul meu. De ce îmi e așa de teamă - mamă - / să părăsesc iar lumina?” (DIN ADÂNC). Madre - nada - "lo eterno! El temor a lo eterno/ noche tras noche tiembla en mi jardin./ Fuiste una vez, madre, mi tumba./ "Por que tanto temor - madre -/ a abandonar la luz de nuevo? (DESDE LO PROFUNDO). (Traducere: Andres Sánchez Robayna și Lilica Voicu-Brey). Eugen Dorcescu: “În clopot de-ntuneric luna bate./ E-un naos marea. Golul, dedesubt,/ Se-acoperă cu-un pod
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Voci_ale_poeziei_moderne.html [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
Și pașii-s grei prin bătătură. Obraji-s uzi, dar nu de ploaie Ci că sfântul nu se-ndură Să-i mai aducă în ogradă Feciorii rătăciți prin lume. Închide ochii că să-i vadă Cum se jucau și făceau tumbe... Și-i zboară gândul călător Când le cosea la toți cămașă... Mai știu ei de măicuța lor? Cum îi striga: „Veniți la masă!” Și parcă-l vede și pe tata, Intrând ca vântul în chiler Și, întrebând unde e fata
O MAMĂ, UNDEVA, DEPARTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/O_mama_undeva_departe_george_safir_1331191561.html [Corola-blog/BlogPost/346592_a_347921]
-
în arenă, întoarcerea în trecutul glorios este dirijată de biciul unui dresor - o apariție stranie, rece, impenetrabilă, o siluetă filiformă, neverosimil de înaltă. Regizorul radiografiază omul în luptă cu marile forțe elementare: Răul, Moartea, Iubirea. Printre ironii, priviri tandre, scamatorii, tumbe, acrobații, răzbat duhurile întunericului, monstrul latent din fiecare. Slăbiciunile firii căzute, egoismul, lăcomia, vanitatea, patimile și păcatele sunt mai puternice. Instinctele tiranice îi conduc pe eroi spre violență și crimă. Răgetul fiarei, dincolo de misterioasa ușă a circului la care bat
Spectacol de Top la TNB: Marele Bufon Caramitru și Clovnii lui Matei Vișniec by LUDMILA PATLANJOGLU () [Corola-website/Journalistic/105814_a_107106]