540 matches
-
încă foarte grav. Boala începu printr-un accident. Lui Conțescu i se făceau injecții cu calciu, după recomandarea medicului, și cu această împrejurare, deși totul decurgea ireproșabil din punct de vedere antiseptic, se produse un edem, care la rîndu-i provocă tumefacția întregului braț. Temperatura crescu îngrijorător, câteva zile viața lui Conțescu atârna, după credința doctorilor, de un fir de ață, deoarece se credea că va face septicemie. . - Cum se află bietul Conțescu? Întrebă Gaittany peGonzalv, care ședea aproape toată ziua la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
țină în curent. . - Ce este de sperat oare, domnule Gaittany, de la un om bolnav dinainte, care a făcut septicemie? Este chestie de ore. - Țț, țț, țț! făcea din buze Gaittany cu o falsitate evidentă. Totuși septicemia nu se declară, căci tumefacția brațului dădu înapoi și edemul dispăru aproape complet, lăsând locul fără inflamație acută. Prin urmare nu putea fi vorba de infecție. Temperatura, cu toate acestea, nu scăzuse decât relativ, păstrîndu-se statornic la un nivel destul de ridicat. În schimb, un obraz
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
evitarea băuturilor alcoolice și a condimentelor; evitarea expunerii la frig. Epididimita și orhita Definiție Epididimita reprezintă inflamația epididimului, care se manifestă prin durere și mărirea de volum a organului unilateral. Orhita este inflamația unui testicul ce se manifestă prin durere, tumefacție și înroșirea scrotului. Se poate asocia cu inflamația epididimului rezultând orihiepididimita, care poate afecta unul sau ambele testicule. Etiologie: - Flora microbiană urinară comună; - Bacterii cu transmitere sexuală la bărbați activi sexual < 35 ani; - Orhita urliană provocată de virusul urlian, agentul
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
o inflamație a mucoaselor nasului, dar și a sinusurilor oaselor frontale, maxilare etc. Poate fi acută sau cronică, purulentă sau nepurulentă catarală. De obicei este o complicație a gripei, guturaiului, rujeolei sau scarlatinei. Se manifestă prin: cefalee dureri frontale, uneori tumefacția pleoapelor superioare, dureri maxilare, ale obrazului, odontalgii, obstruarea nasului cu secreții mucoase sau purulente (din nara corespunzătoare de partea sinusului bolnav). Uneori apare febră și stare generală alterată. Flores Chamomillae (flori de mușețel). Se bea 2-3 ceaiuri pe zi dintr-
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
organelor prin lovire cu păstrarea continuității pielei. Se prezintă sub trei aspecte: a) echimoza sau infiltrația cu sânge a țesutului conjunctiv lax vizibilă la nivelul tegumentelor sub forma unor pete de culoare albastră închisă; b) bosa sanguină sau constituirea unei tumefacții bine delimitate, ce conține cheaguri și care se întâlnește mai frecvent în contuziile capului (cucui); c) revărsatul seros datorita acumulării de plasmă sau limfă local. 10.8. DEGERĂTURILE Sunt tulburări locale și generale produse prin acțiunea frigului. Degerăturile sunt grave
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
și la frig). Zonele MacKensie sunt reprezentate de regiuni musculare care, datorită legăturii cu un anumit organ afectat, pot fi sedii ale unor hipertonii. Zonele Dicke sunt zone la nivelul țesutului celular subcutanat, care pot prezenta tensiune crescută, retracții sau tumefacții, ca urmare a reacțiilor la semnalele transmise de organele afectate cu care sunt ̀ n legătură, durerea fiind mai mult sau mai puțin difuză. Dacă viscerele bolnave pot determina producerea unor manifestări cutanate, subcutanate și musculare la distanță, este de la
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
la o mișcare bruscă, adesea ca urmare a lipsei de ̀ ncălzire, sau pe finalul efortului ca urmare a proastei eliminări a toxinelor din mu șchi; se caracterizează prin durere violentă, impotență funcțională, hiperestezie locală (ceea ce face palparea aproape imposibilă), tumefacție datorată formării hematomului, apariția rapidă a unei echimoze, la palpare percepându-se o contractură profundă, înconjurată de edem local. Recomandări: se va evita mersul, mișcarea în general; repaus de efort; se vor folosi aplicații de gheață, precoce și repetat; se
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
semnificative, este contraindicată în prezența inflamațiilor acute sau stărilor febrile. Rumeyn este un unguent cu extract de rădăcină de Phytolacca americana, care pe lângă efectele antiinflamatoare favorizează și epitelizarea, motiv pentru care este folosit nu numai pentru calmarea durerilor și reducerea tumefacțiilor din afecțiunile reumatismale inflamatorii și degenerative, dar și ca analgezic și regenerativ pentru masajul pe cicatrici. Are efect analgezic și în cazul afecțiunilor abarticulare (mialgii, tendinite, tenosinovite) sau al crampelor musculare. Extractul de Phytolacca americana poate fi folosit pe cale topică
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
compoziției osoase. La sugari intoxicația cronică, pe lângă afectări ale sistemului nervos central (cefalee, nervozitate, exoftalmie datorată hidrocefaliei), dermatologice (prurit și afecțiuni cutanate nespecifice), digestive (anorexie, hepatosplenomegalie), se poate solda cu modificări ale sistemului osos (decalcifieri ale craniului și coloanei vertebrale, tumefacții dureroase ale oaselor lungi, hiperostoză). Vitamina B1 este esențială pentru menținerea unui tonus muscular normal și buna funcționare a sistemului nervos central, dozele farmacologice fiind utilizate în clinică printre altele în caz de insuficiență cardiacă, miocardită, distrofie musculară, nevrite periferice
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
a febrei tifoide, cu un caracter mai grav. S-a constatat însă o scădere a holerei și dizenteriei, numărul cazurilor împuținîndu-se din februarie. La Turtucaia și pe canalul Sf. Gheorghe au apărut însă cazuri mai frecvente de febră intermitentă, cu tumefacții nodulare ale ganglionilor. În general, turcii au pierdut aproape 50% din personal, în timp ce la ruși o zecime din efective și o altă mare parte se aflau în spitale 381. În numărul 20 al revistei s-a publicat o corespondență din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ale unui os. Ele apar foarte frecvent în cazul accidentelor rutiere, în cazurile de altercații când agresorii folosesc obiecte contondente sau în cazurile determinate de starea vremii (ghețuș, polei etc.) Fracturile sunt caracterizate prin dureri puternice în zona de ruptură, tumefacții (învinețiri), suprapunerea fragmentelor osoase, răsuciri în direcții opuse etc., impotența funcțională a osului rupt ca urmare a lipsei de continuitate a pârghiei osoase. De asemenea trebuie cunoscut că fracturile pot fi închise sau deschise. În cazul celor din urmă, mai
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
timp dintre producerea traumatismului și prezentarea la medic, evoluția locală (de obicei, după durerea de intensitate variabilă datorată direct agentului vulnerant, la 24 48 ore durerea tinde să se accentueze, căpătând caracter de arsură sau tensiune; concomitent apar: roșeața tegumentelor, tumefacția, căldura locală, limitarea mișcărilor clasicele „dolor, rubor, calor, tumor, functio laesa”-), tratamente efectuate, boli asociate etc. Semnele generale: Frisonul și febra sunt consecința bacteriemiilor și/sau endotoxinemiilor tranzitorii. Febra poate atinge valori de 39-40˚C cu caracter de supurație. Odată cu
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
iradiere spre antebraț, braț și axilă; răspunsul la tratament. Este puțin influențată de analgetice și diminuă după fistulizare. Examenul obiectiv aduce informații specifice fiecărei forme clinice. Examinarea va urma etapele cunoscute: inspecția se vor consemna: aspectul tegumentelor, prezența și dimensiunile tumefacției, atitudinea segmentului afectat, amplitudinea mișcărilor, prezența orificiilor fistuloase, aspectul secrețiilor, existența treneelor de limfangită. palparea se face cu deosebită blândețe constatându-se zonele de fluctuență, edemul, temperatura crescută a tegumentelor; în cazul existenței orificiilor fistuloase, la exprimarea în anumite zone
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
ca un corp străin perpetuând infecția [3]. De asemenea, infecția se poate propaga de la un panarițiu subunghial. Există și infecții cronice determinate de fungi, necesitând tratamente de lungă durată. Clinic, paronichia acută se prezintă cu durere locală vie, congestie și tumefacție la nivelul repliului unghial; după un interval de timp poate apărea o flictenă cu conținut purulent. Tratamentul este chirurgical în majoritatea cazurilor (Fig.10.5) și constă în decolarea tegumentului de pe unghie cu sau fără extirparea bazei unghiale sub anestezie
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
2.2. PANARITII SUBCUTANATE 10.2.2.1. Panarițiul pulpar Reprezintă infecția pulpei degetului. Septurile conjunctive dintre derm și periost limitează parțial extinderea inflamației, dar creează, prin inextensibilitatea lor, tensiuni mari cu riscul apariției necrozei ischemice. Clinic se manifestă prin tumefacție locală, durere vie, pulsatilă; tegumentele sunt congestive sau palid cianotice (ischemia). Frecvent se asociază limfangită și adenopatie satelită. Evoluția spontană este fie spre fistulizare, cu remiterea parțială a simptomatologiei, fie spre osteită falangiană. Tratamentul este conservator până la apariția puroiului cu
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
practicându-se incizie și drenaj. Se vor evita inciziile și exciziile mari, delabrante care se soldează cu pierderea sensibilității („deget orb”). Îngrijirile postoperatorii sunt cele descrise în partea generală. 10.2.2.2. Panarițiul falangei mijlocii Se manifestă prin congestie, tumefacție, indurație, durere spontană și la palpare la nivelul celei de-a doua falange. Necesită o examinare atentă pentru a fi diferențiat de panarițiile profunde cu care de altfel se poate complica; evoluția poate fi și spre fistulizare. Tratamentul chirurgical constă
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat deget în „cârlig”, în „croșet”, cu tumefacție, congestie. Durerea este vie, iar tentativa de extensie determină exacerbarea acesteia mergând până la sincopă. La palpare, un semn important este durerea la apăsarea fundului de sac sinovial palmar proximal și iradierea spre vârful degetului. Starea generală este alterată, cu frison
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
tendoanele și debridarea fundurilor de sac. 10.3.2. FLEGMOANELE PROFUNDE 10.3.2.1. Flegmonul lojei tenare (flegmonul Dalbeau) Se dezvoltă înaintea fasciculului intern al scurtului abductor al policelui și în primul spațiu comisural. Clinic se constată congestia și tumefacția limitate de pliul de opoziție al policelui; edemul poate difuza dorsal. Durerea se accentuează la mobilizarea policelui. Tratamentul constă în incizie situată lateral de pliul de opoziție al policelui, paralel cu acesta. Dacă colecția este prezentă și în spațiul comisural
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
flegmonul mediopalmar pretendinos se dezvoltă între aponevroza palmară superficială și tendoanele flexorilor. Poate fuza retrotendinos, de aici riscul colecțiilor restante după explorarea incompletă. flegmonul retrotendinos se dezvoltă înapoia tendoanelor și determină compresiuni nervoase. Ambele forme se manifestă prin congestie și tumefacție mediopalmară cu durere spontană, exacerbată de tentativa de extensie a degetelor. Degetele sunt în semiflexie; poate apărea edem dorsal. Există riscul de difuziune spre pielea palmară (abces în „buton de cămașă”), loja tenară (pe traiectul ramului tenarian al nervului median
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
psoas (fig. 7.1). Simptomatologie: Ca tip, vom descrie abcesul rece al țesutului celular subcutanat. Abcesul rece evoluează în două faze: o fază de cruditate și o fază de cazeificare (ramolisment). Astfel el debutează în faza de cruditate printr-o tumefacție de consistență fermă, omogenă, nedureroasă, care crește progresiv în volum, fără semne de inflamație acută. În faza de ramolire, tumefacția devine progresiv fluctuentă. în localizările profunde, abcesul rece va împrumuta simptomatologia organului afectat. Atât timp cât abcesul este închis, el nu va
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
faze: o fază de cruditate și o fază de cazeificare (ramolisment). Astfel el debutează în faza de cruditate printr-o tumefacție de consistență fermă, omogenă, nedureroasă, care crește progresiv în volum, fără semne de inflamație acută. În faza de ramolire, tumefacția devine progresiv fluctuentă. în localizările profunde, abcesul rece va împrumuta simptomatologia organului afectat. Atât timp cât abcesul este închis, el nu va prezenta semnele generale de inflamație. Evoluție: Odată constituit, abcesul rece poate avea două modalități evolutive: spre vindecare spontană, prin închistare
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
al feței. Descris prima dată de Bourgeois, edemul malign este caracterizat de absența escarei centrale tipice și a coroanei veziculare . Frecvent a fost observat ca plecând de la pleoape și extinzându-se la față, gât și chiar extremitatea superioară a toracelui. Tumefacția edematoasă este palidă, gelatiniformă, semitransparentă, galbenă sau uneori violacee cu deformarea trăsăturilor și imposibilitatea deschiderii pleoapelor. 9.4.4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Cărbunele se confundă adesea cu furunculul și mai ales cu furunculul antracoid, care este însă mai dureros, cu simptomatologie
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
și gangrenă legate strict de gradul alterării anatomice și funcționale a vasului, fără exteriorizarea sângelui. Semnele de contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă și tumefacția regiunii contuzionate. Pulsul este diminuat sau absent, datorită, de obicei, spasmului. Dacă persistă, apar fenomene de ischemie acută caracterizate prin dureri ce se accentuează și nu se calmează la medicația obișnuită, paloarea și răcirea tegumentelor situate sub leziune, colabarea rețelei
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
funcționale sunt reduse la început dar pe măsura creșterii în volum a anevrismului pot să apară dureri sub formă de claudicație intermitentă sau dureri nevrotice persistente, chinuitoare. Semnele obiective permit un diagnostic relativ ușor. La inspecție se constată prezența unei tumefacții pulsatile cu atât mai evidentă cu cât este mai superficială. Palparea atestă prezența unei formațiuni de consistență moale, parțial reductibilă care-și modifică volumul la fiecare sistolă, constituind semnul clinic cel mai caracteristic expansiunea. Uneori se constată tril. La ascultație
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
debutează refacerea vascularizației definitive și a limfaticelor, iar între zilele 14 și 21 începe refacerea fibrelor nervoase. 5.4. DIAGNOSTIC Semnele clasice locale ale inflamației sunt: tumor, rubor, calor, dolor și functio laesa. Roșeața pielii este dată de hiperemia intensă. Tumefacția însoțește infecțiile țesuturilor moi și este determinată de acumularea de lichide în interstițiu. Căldura locală rezultă din hiperemie și poate fi întâlnită și în cazurile în care roșeața lipsește. Durerea este semnul constant al infecției. Odată cu durerea apare și sensibilitatea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]