377 matches
-
la poalele dealului Toompea. Coasta modernă se află la o distanță de peste 1 km de Toompea și poalele dealului se află la 17-20 m deasupra nivelului mării. Dealul atinge circa 48 m altitudine. În mitologia estonă, Toompea este cunoscut ca tumulul de peste mormântul lui , ridicat în memoria sa de soția lui, , după cum descrie eopopeea națională "": Se crede că prima cetate a fost construită pe colină în secolul al X-lea sau al XI-lea de către locuitorii fostului comitat eston . Probabil că
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
Pierderile atenienilor au fost surprinzător de mici: Herodot vorbește despre 192 de morți din rândurile atenienilor și 11 dintre aliații veniți din Plateea. Printre cei căzuți în luptă s-a numărat și polemarhul Callimachus. Ei au fost îngropați într-un tumul comun care mai domină și astăzi câmpia litorală de la Maraton. Herodot datează evenimentele despre care a scris în „"Istoriile"” sale conform unui calendar lunisolar; dar fiecare oraș-stat ("polis") din vremea sa utiliza o altă variantă. Prin calcule astronomice se poate
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
fost salvată nu numai independența unui popor, ci o întreagă civilizație. Atenienii s-au salvat pe ei înșiși și au salvat, în același timp, Grecia. Plini de o legitimă mândrie, atenienii și-au onorat eroii căzuți în luptă, ridicând un tumul înalt pe câmpia de la Maraton și au oferit un tezaur templului din Delfi, dedicându-l acelorași eroi. În anul următor, (489 î.Hr.) Miltiades, învingătorul de la Maraton, după ce a obținut bani sub formă de împrumuturi de la cetățenii atenieni, a întreprins pe
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
românești din bronz, sau argint. A existat și există o preocupare deosebită pentru lărgirea patrimoniului arheologie prin desfășurarea unor activități de cercetare științifică și restaurare pe șantierele arheologice de la: Bordușani-Popina (preistorie), Săveni - La Movile (preistorie), Bucu-Popină (protoistorie), Platonești-terasă (protoistorie), Platonești - tumul (populații alogene pe teritoriul țării noastre), Stelnica-Grâdiștea Mare (perioada getică), Platonești-necropolă și Vlădeni-Popina Blagodeasca (cultura Dridu), Giurgeni -Orașul de Floci (civilizație medievală, locul de naștere al marelui Mihai Voievod Viteazul). Cuprinde un număr de 6882 piese, din următoarele categorii: Deosebit de
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
pe care le oferă antrenamentul, echipamentul și folosirea corectă a terenului. Mai multe monumente au fost ridicate pe locul bătăliei antice. Simonides a compus o epigramă celebră, care a fost gravată ca epitaf pe o piatră comemorativă instalată pe vârful tumulului funerar al spartanilor la Termopile, pe același deal pe care ultimii dintre ei au murit. Piatra originală nu a fost păstrată, dar epitaful a fost gravat pe o nouă piatră instalată în 1955. Textul, așa cum îl reproduce Herodot este: Această
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
pe teritoriul carpato dunărean, cunoscut azi ca România, exista o civilizație ce Își avea rădăcinile departe În trecut, din epoca neolitică. Unitatea perfectă a acestei civilizații primitive reiese din perfecta asemănare a armelor de luptă și uneltelor de muncă, a tumulilor și a resturilor de vechi locuințe, din Transilvania până la Marea Neagră. și astfel victoria lui Traian asupra ultimului rege al dacilor - descendenți În linie dreaptă din vechiul popor trac - nu a fost decât un incident În viața acestei națiuni și NU
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
a trecut la județul Argeș. În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în care s-au descoperit un tumul și o așezare din Epoca Bronzului (cultura Tei). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în satul Dobrești
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
a stratificării sociale deja prezente în cultura Unetice. Cimitirele din această perioadă sunt totuși rare și de mici dimensiuni. Cultura Unetice este urmată de Epoca Mijlocie a Bronzului (1600 î.Hr.-1200 î.Hr.), Cultura tumulus, caracterizată prin înmormântări prin înhumare în tumuli (gorgane). În Ungaria de est, pe afluenții Crișului, a apărut, la începutul epocii bronzului, cultura Mako, urmată de culturile Ottomany și Gyulavarsand. Cultura câmpurilor de urne de la sfârșitul Epocii Bronzuui (1300 î.Hr. - 700 î.Hr.) e caracterizată de înmormântări prin incinerare
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
adaugă folosirea numeroților fertilizatori ce au modificat ph-ul solului. În cadrul modelării antropice a reliefului trebuiesc menționate și cele 158 de movile presărate neregulat pe tot podul terasei Bănești, și care sunt puse pe seama popoarelor migratoare ("aceste movile constituind de fapt tumuli cu dimensiuni de 3-4m înălțime"). În cadrul comunei Brazi, ca forme de relief antropic, se remarcă ramblul cu înălțimea de 0,7 -1 m ce însoțește calea ferată principală. Pe raza comunei se remarcă și cele aproximativ 100 de gropi de
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
de 8-10 m, de pămînt - peste 20 la număr, ridicate cu mult înainte de apariția satului, cu multe veacuri în urmă. S-au dat lupte pe aici între băștinași și nohaici, care le prădau avutul. Războinicii răpuși erau înmormîntați sub acești tumuli. După prima mențiune următoarea intervine abia la 24 apr. 1902. Din ea aflăm că preotului Arefa Batițchi de aici i se conferă Crucea cu diamante a Sinodului. Chiar și în listele recensămîntului din 10 noiem. 1940 Groznița e înscrisă ca
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
Congrès Internațional des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, 2, Bratislava, 1993, p. 334-338. 7.Despre datarea sfârșitului lui Decebal și al războaielor daco-romane, în vol. Antichitatea și moștenirea ei spirituală (ed. Tr. Diaconescu, Marius Alexianu), Iași, 1993, p. 331-345. 8.Des tumuli et des incinérations dans l’Âge du Bronze thrace sur le territoire de la Moldavie, în First Internațional Symposium “Seuthopolis”: Burial Tumuli în the South-East of Europe”, Kazanlyk, Bulgaria, 4-8 June 1993, Veliko Târnovo, 1994, p. 41-47 (lucrare apărută și în
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
daco-romane, în vol. Antichitatea și moștenirea ei spirituală (ed. Tr. Diaconescu, Marius Alexianu), Iași, 1993, p. 331-345. 8.Des tumuli et des incinérations dans l’Âge du Bronze thrace sur le territoire de la Moldavie, în First Internațional Symposium “Seuthopolis”: Burial Tumuli în the South-East of Europe”, Kazanlyk, Bulgaria, 4-8 June 1993, Veliko Târnovo, 1994, p. 41-47 (lucrare apărută și în volumul Relations Thraco-Illyro-Helléniques. Actes du XIVe Symposium Național de Thracologie, Băile Herculane, 14-19 Septembrie 1992, Bucharest, 1994, p. 141-146). 9.L
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
dall’antichità al medioevo. Paralleli storici e culturali. Atti del ÎI Convegno di Studi italo-romeno (Bari, 19-22 ottobre 1998), Quaderni di “Invigilata Lucernis” 9 (a cură di Ștefania Santelia), Edipuglia, Bari, 2000, p. 15-30. 16.“Necesitatea conservării, cercetării și integrării tumulilor în patrimoniul cultural național”, în vol. Istoria - o meditație asupra trecutului, Iași, 2001, p. 75-80. 17.“Local variants of the Starêevo-Cris Culture în the Carpato-Nistrean area”, în vol. Festschrift für Gheorghe Lazarovici zum 60, Geburstag, Timișoara, 2001, p. 59-67. 18
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
1991 (editor E. Jarovoi), p. 7-9. 6.Contribution à la connaissance des liaisons entre le bassin supérieur de Tisza et l’espace est-carpatique au début du Hallstatt, în Symposia Thracologica, 9, 1992, p. 122-123 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 7.Tumuli et incinération dans le Bronze thrace sur le territoire de la Moldavie, în Burial Mounds în South-East Europe, Kazanlyk, 1993, p. 33-34. 8.Commencements de l’incinération dans l’espace est-carpatique de la Roumanie, în XIII Internațional Congress of Prehistoric Sciences. Forli-Italia
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
se produc schimbări în structura socială, dovedite de înmormântările tumulare de tip Martqopi și Bedeni ale culturii Kura-Araxes, de vestigiile de așezări fortificate și de dezvoltarea metalurgiei. O așezare fortificată cu două necropole în preajmă a fost descoperită în Kvazchelebi, tumuli cu manta din piatră sau pământ, în ale căror camere funerare s-au găsit inventare care reflectă statutul social al defuncților, la Martqopi și Bedeni. Pe la mijlocul mileniului al II-lea î.Hr., în epoca mijlocie a bronzului, populațiile existente pe teritoriul
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
podoabele și numeroasele obiecte de lut descoperite în regiunea muntoasă Trialeti din centrul țării dau dovadă de un nivel înalt de civilizație. Aceste mărturii sunt atribuite generic "culturii Trialeti", care poate fi caracterizată mai ales prin dimensiunile impresionante și structura tumulilor. În unele morminte au fost găsite pe lângă piese de port și care de lemn cu patru roți. În Bronzul târziu și în epoca timpurie a fierului apar unele schimbări ale tipurilor de habitat, ale formelor de ceramică și tipurilor de
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
acest sat lui Lupu Bogdan hatman. Săpăturile arheologice au confirmat prezența în această zonă a așezărilor umane ale culturii Cucuteni-Tripolie (mileniul V-III î.Hr.), ale așezărilor din epoca fierului (mileniul I î.Hr.). În apropierea satului se află peste 20 de tumuli. Din 1739 satul este numit Larga, după denumirea rîulețului Larga, fapt confirmat printr-un document care atestă prezența în luna august a redutelor armatei rusești lîngă satul Larga. Comuna Larga este amplasată pe o suprafață de 5365 ha dintre care
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
300 î.e.n. - cca. 300 e.n.) a adus tehnicile de prelucrare a metalului pentru realizarea armelor din aramă și a clopotelor din bronz (dōtaku), precum și tehnica de prelucrare a ceramicii arse. Urmează perioada Kofun (Yamato) (cca. 300 - 710) a marilor morminte (tumulii), caracterizată prin construirea de mari mausolee din pământ. Oglinzi din bronz - simboluri ale alianțelor politice - și sculpturi din lut (haniwa) au fost descoperite în aceste morminte. Cu toate că nu a existat o literatură scrisă înaintea secolului al VIII-lea, un mare
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
-lea-al X-lea); altă cetate similară se află și la est de cetate; un alt apeduct roman (denumit „Apeductul de la Șipote”) se află la sud și sud-vest de Adamclisi; și în tot perimetrul comunei se găsește un ansamblu de tumuli din secolele al IV-lea î.e.n.-al III-lea e.n.
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
DN38) și la 33 de kilometri de municipiul Mangalia (prin DJ 391). Localitatea este și punctul terminus al liniei secundare 803 (Medgidia-Negru Vodă), o cale ferată neelectrificată simplă care leagă Dobrogea de Bulgaria. Pe teritoriul orașului modern au fost găsiți tumuli din epoca antică și urmele unei așezări din epoca medieval timpurie (secolul X). Localitatea "Karaömer" a fost fondată în anul 1715, în cadrul Imperiului Otoman. În urma Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, localitatea a devenit teritoriu românesc, fiind colonizată cu români din Oltenia
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
este de tip tectonic și eroziune.” „Cele mai vechi urme de locuire omenească descoperite până în prezent pe teritoriul comunei Sălciua datează din epoca timpurie a bronzului, deci din primul sfert al mileniului ÎI î.e.n.” Ele constau dintr-o serie de tumuli (movile funerare) localizate în apropierea culmii Bedeleu. Primul document păstrat despre Sălciua de Sus datează din anul 1379, însă se considera de către unii cercetători că satul a luat ființă puțin mai devreme, în anul 1370. Numele localității Sălciua de Sus
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște, Băleni, Arcari, Albină, Valea Țarinei (Movila de la via lui Mandița Cioc și Ion Sandu). Aceste movile (tumuli sau mameloane), așa cum ne
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște, Băleni, Arcari, Albină, Valea Țarinei (Movila de la via lui Mandița Cioc și Ion Sandu). Aceste movile (tumuli sau mameloane), așa cum ne explică cercetătorii și istoricii, sunt lucrări care au făcut parte din sistemele de apărare corespunzătoare perioadei respective și sunt ridicate de populații băștinașe și au jucat un rol principal privind observarea, anunțarea și alarmarea despre iminentă
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
ca să se întoarcă la vatră după ce pericolul a fost îndepărtat. Aceste metode constituiau cele mai eficiente și mai rapide măsuri de comunicare, prevenire și organizare a sistemelor de refugiu și de apărare. Alți istorici consemnează și ne informează că acești tumuli sunt mormintele căpeteniilor, a conducătorilor de oști care, odată decedați, în lupta sau de bătrânețe, conform ritualurilor, se înmormântau cu suita (femei, slugi, căi etc.) pentru că și pe celalalt tărâm să aibă cine să-i slujească și se referă în
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
a fost construit după modelul palatului său principal, cu toate constelațiile cerești înfățișate pe plafon din pietre prețioase, iar pe podeaua turnată în bronz fiind o hartă a domeniilor sale lumești, cu râuri de mercur. La suprafață se ridica un tumul construit din pietre și pământ, plantat cu arbori așa încât să poată trece drept munte natural. La intrarea boltită au fost ridicate dispozitive mecanice ingenioase care să aducă moartea instantanee jefuitorilor de morminte care ar fi căutat comorile neprețuite ce aveau
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]